Cresterea portanţelor susţinerilor mecanizate ridică problema presiunii pe vatră

respectiv pe acoperiş, în zona de contact cu talpa respectiv cu grinda.

Barczak [ ] a arătat că în condiţiile în care portanţa a susţinerilor a ajuns la 9000 kN,
apăsarea specifică pe vatră poate a junge la 2,5-4 Mpa , iar presiunea ginzii pe tavan la 1-1.5
MPa.
Acestea sunt valori medii, dar în cazul unor distribuţii neuniforme (aşa cum este cazul
de obicei) , vîrfurile pot atinge valori mai mari, care pot depăşi rezistenta la tasare a rocilor
din acoperiş respectiv din vatră. Acest lucru poate provoca degradări locale ale rocilor din
acoperiş sau culcuş, care pot la rându-le produce degradări ale echilibrului rocilor din acoperiş
şi afecta stabilitatea susţinerii.
O schemă de încărcare generică , conceptuală, este arătată în fig.

Sarcina Sarcina verticală

orizontală

Sarcina
orizontală
Sarcina verticală

Fig. Schema de îcărcare principilaă a secţiei de susţinere mecanizată

Din aceste motive, cunoaşterea distribuţiei presiunii pe grindă-talpă prezintă o mare

importanţă.
Metodele clasice de analiză consideră atât pe talpă cât şi pe vatră o distribuţie liniară
ca în figura 5. 3. Această abordare presupune atât talpa cât şi grinda ca fiind elemente
nedeformabile .
În realitate însă, acestea prezintă o deformare apreciabilă , comparabilă cu tasarea
rocilor în zona de contact, iar pe de altă parte întreaga structură a secţiei de susţinere nu este o
fermă rigidă ci un cadru cu elemente cu rigidităţi diferite ( elementele de metaloconstrucţie şi
stâlpii respectiv cilindrii hidraulici).
Conceptual, atât grinda cât şi talpa reprezintă grinzi continui, cu rigiditate flexională
variabilă pe lungime, pe reazem continuu elastic (grinzi Winkler). Distribuţia presiunii de
contact pe acestea este de formă curbă, ca în fig. .
 Cu toate acestea, la dimensionarea elementelor susţinerii solicitate la încovoiere
acestea se consideră grinzi simplu rezemate, ceea ce este departe chiar şi de ipoteza
distribuţiei trapezoidale.

Fig. 5.3. Distribuţia presiunii pe talpă şi grindă conform

teoriei solidului rigid .

Fig. Influenţa deformabilităţii (flexibilităţii flexionale) a grinzii

respectiv tălpii asupra distribuţiei presiunii .

Indiferent de forma distribuţiei, următoarele considerente majore sunt importante :

 Maximul distribuţiei este in apropierea articulaţiei stâlpului
 Valorile scad pe măsură ce ne îndepărtăm de articulaţia stâlpului
 Flexibilitatea flexională a grinzii (tălpii) modifică forma trapezoidală a distribuţiei
Măsurătorile efectuate în laboratorul de simulare de la Pittsburg , au arătat distribuţia reală a
presiunii sub talpă pentru diferite poziţii ale rezultantei transmise de la grindă , cf. fig.

Fig. Distribuţia forţei de apăsare pentru diferite poziţii ale rezultantei

Acelaşi lucru se poate observa în fig. în care variaţia este redată spaţial .

Fig. Distribuţia spaţială a presiunii pe cele două semitălpi

 Pentru a studia această problemă , am realizat o aplicaţie informatică pentru integrarea
numerică a ecuaţiei fibrei medii deformate a unei grinzi scurte, în ipoteza rezemării pe mediu
elastic.

Pe baza acesteia, pentru o talpă de susţinere ipotetică , a unei susţineri cu 4 stâlpi, s-a
obţinut distribuţia pe lungime a presiunii , respectiv a momentelor încovoietoare şi a forţelor
tăietoare , ca în fig. .

Schema de încărcare

Variaţia momentului de inerţie

 Diagramele forţei tăietoare, a momentului încovoietor şi a deformaţiei

Pentru comparaţie , se prezintă în figură aceleaşi diagrame pentru situaţia în care grinda este
considerată simplu rezemată la capete.