“Autismul nu e o tragedie.

Tragedia e indiferenţa”.
 esteo tulburare
neurologică care
afectează
dezvoltarea
copilului şi
capacităţile
acestuia de
comunicare orală
şi nonverbală,
restrângându-i
interacţiunile
sociale şi centrele
de interes.
 1 din 1.000 de persoane sunt diagnosticate cu
autism "clasic" .
 1 din 500 de persoane se încadrează în
spectrul autismului, inclusiv pervasive
 Tulburări de dezvoltare:
-1 din 200 de persoane se încadrează în
spectrul autismului,inclusiv sindromul
Asperger
- Autismul este de patru ori mai raspandit la
baieti decat la fete
- În fiecare zi, 53 copii sunt nascuti in Statele
Unite, care ulterior vor fi diagnosticate cu
tulburări din spectrul autismului
 Autismul nu are limite rasiale, etnice sau
sociale
 Veniturile familiei, stilul de viaţă, şi
nivelurile de învăţământ nu afectează
şansa de apariţie a autismului
 Cercetările arată că 50% dintre copiii
diagnosticaţi cu autism vor rămâne muti
pe tot parcursul vieţii
 Aproximativ 10%din bolnavi au capacitati
de genii
 Acest studiu, realizat în California, a
relevat faptul că riscul de a avea
un copil autist creşte cu 18% de
fiecare dată când vârsta mamei
creşte cu cinci ani.
 Pentru femeile în vârstă de 40 de
ani, probabilitatea de a da naştere
unui bebeluş suferind de autism
este cu 50% mai mare, comparativ
cu mamele cu vârstele cuprinse în
intervalul 25-29 de ani.
 Potrivit aceluiaşi studiu, o vârstă
înaintată a tatălui nu este asociată
cu un risc sporit de naştere a unui
copil autist, cu excepţia cazului în
care mama bebeluşului este mai
tânără de 30 de ani.
 riscul ca un copil să sufere
de autism este mai mare decât se
credea până acum când unul dintre
părinţi sau mai mulţi dintre fraţii sau
surorile mai mari sunt deja afectaţi
de acest sindrom complex.
 Această probabilitate, estimată
înaintea prezentului studiu era între
3 şi 10 %, în realitate insa este de
18,7 %
 La băieţi, riscul de autism este mai
mare - peste 26 % - şi depăşeşte 32
% dacă doi sau mai mulţi dintre
fraţii lor mai mari sunt autişti.
 Circa 80 % dintre toţi copiii autişti
sunt băieţi, fapt confirmat în acest
ultim studiu efectuat pe 664 copii în
vârstă medie de opt luni la începutul
cercetării şi din care două treimi au
fost studiaţi înainte de vârsta de
şase luni.
 Istoria stiintifica a autismului incepe cu un secol si jumatate
inaintea lui Kanner, mai exact in secolul al XIX-lea cand, un copil,
numit "copilul salbatic" de catre doctorul Itard, constituia un
obiect al curiozitatii in literatura de specialitate. Acest copil, pe
nume Victor, crescut in mijlocul naturii prezenta urmatoarele
caracteristici:
- privirea i se fixa doar pe obiecte care-i foloseau propriei sale
existente;
- trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras
nemasurate fara a avea o cauza evidenta;
- afectiunea lui se indrepta spre o serie de obiecte si alimente
care-i creau satisfactie, iar indepartarea acesteia ii provoca
adevarate crize de furie;
- nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici
la rece;
- avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu
zgomotul unei nuci sparte il facea sa reactioneze, in schimb ce
un zgomot foarte puternic ii era indiferent.
Toate aceste observatii sunt dovada existentei unor similitudini
intre caracteristicile "copilului salbatic" si unii copii pe care
actualmente stiinta ii denumeste autisti.
 Bleuler este cel care a creat termenul
“autism” , pe care-l defineste ca o "detasare
de realitate insotita de o predominare a
vietii interioare".
 O alta teorie referitor la autism este cea a
lui Kanner (1943) care a descris pentru prima
data comportamentul a 11 copii autisti, care
aveau o combinatie de grave deficite de
vorbire marcate de anormalitati in
interactionarea sociala si o inclinatie spre
comportamente stereotipe, repetitive si
ritualistice.
 F.84-Tulburari perversive globale de
dezvoltare
-F.84.0-Autismul infantil(autismul Kanner)
-F.84.1-Autism atipic
-F.84.2-Sindromul Rett
-F.84.3-Alta tulburare dezintegrativa a
copilului
-F.84.5-Sindromul Asperger
 Cauze genetice:Cel mai
probabil nu exista o
singura gena care sa fie
responsabila pentru
aparitia autismului sau
un anumit defect
genetic. Cercetatorii
banuiesc ca exista mai
multe gene diferite
care, atunci cand sunt
combinate, creste riscul
de aparitie a
autismului.
 Cauze legate de o afectiune medicala de baza.
Exemplele includ
-tulburari metabolice (netratate fenilcetonuria)
-infectii congenitale (rubeola, citomegalovirus
[CMV], toxoplasmoza),
- boli genetice (sindromul X fragil, scleroza
tuberoasa),
-anomalii de dezvoltare ale creierului
(microcefalie, macrocefalie, disgenezie
cerebrala).
-tulburari dobandite dupa nastere
(encefalopatie, meningita bacteriana).
Aceste tulburari daca apar singure singure nu
cauzeaza autism, ci doar in grup.
 dificultate in comunicare:
limbajul vorbit se dezvolta
de obicei greu sau deloc,
cuvintele fiind adesea
folosite necorespunzator;
folosirea mai multor
gesturi decat cuvinte;
tendinta de a repeta
cuvinte si fraze (exemplu
repetarea fara greseala a
stirilor de la TV);
imposibilitatea de a-si
concentra atentia si de fi
coerent.
- nesociabilitatea:
lipsa de interes fata
de interactionarea
cu altii (unii bolnavi
se izoleaza,
refuzand sa schimbe
mediul in care
traiesc); tendinta de
nu privi in ochii
interlocutorului;
prefera
singuratatea; lipsa
empatiei.
 simturile diminuate
sau prea dezvoltate:
unii bolnavi de autism
abia daca raspund la
impulsurile celor cinci
simturi (daca se
loveste nu plange),
iar unii pot avea
simturi dezvoltate
(poate auzi un
zgomot, iar apoi sa-si
acopere urechile
pentru mult timp).
 excese in comportament:
-poate avea reactii exagerate
sau poate fi extrem de pasiv;
-poate trece cu usurinta de la o
extrema la alta;
-pot prezenta interes obsesiv
pentru un lucru (obiect
sclipitor sau care se roteste
sau activitate: rasfoitul unei
carti sau a unei reviste);
-pot prezenta comportamente
stereotipe (bat din palme, isi
balanseaza corpul sau capul);
-pot fi agresivi cu ei insusi sau
cu altii;
- pot avea crize de epilepsie sau
depresie.
 Sedetermina tulburarile:
-Tulburări la nivelul interacţiunilor sociale.
-Tulburări la nivelul comunicării verbale şi
nonverbale.
-Tulburări la nivelul imaginaţiei, repertoriu
restrîns de interese şi comportamente
 Dificultăţile pe care le au persoanele cu
autism la nivelul interacţiunilor sociale cu
ceilalţi reprezintă problema centrală a acestei
tulburări (principalul simptom) şi totodată
principalul criteriu de diagnosticare. Studiile
arată că acest deficit este permanent şi este
întîlnit indiferent de nivelul intelectual al
pesoanei.
 Lorna Wing a delimitat 4 subgrupe de persoane cu autism în
funcţie de tipul interacţiunilor sociale, indicator şi al gradului
de autism:
-grupul celor distanţi , forma severă de autism, unde indivizii nu
iniţiază şi nici nu reacţionează la interacţiunea socială, deşi unii
acceptă şi se bucură de anumite forme de contact fizic. Unii copii
sînt ataşaţi la nivel fizic de adulţi, dar sînt indiferenţi la copiii de
aceeaşi vîrstă.
-grupul celor pasivi, forma mai puţin severă, în care indivizii
răspund la interacţiunea socială, însă nu iniţiază contacte sociale;
-grupul celor activi, dar bizari , în care indivizii iniţiază contacte
sociale, însă într-un mod ciudat, repetitiv sau le lipseşte
reciprocitatea; este vorba adesea de o interacţiune unidirecţională,
aceştia acordînd puţină atenţie sau neacordînd nici o atenţie
reacţiei/răspunsului celor pe care îi abordează;
-grupul celor nenaturali , în care indivizii iniţiazã şi susţin contacte
sociale, însă într-o manieră foarte formală şi rigidă, atît cu străinii,
cît şi cu familia sau prietenii. Acest tip de interacţiune socială se
întîlneşte
Comunicarea pre- şi nonverbală in
cazul autismului:
-Problemele de comunicare apar la
vîrste foarte mici (prima copilărie).
Copiii cu tulburări din spectrul
autismului nu dezvoltă în mod
spontan acel comportament, tipic
pentru copiii obisnuiţi, de atenţie
comună/ împărtăşită (joint attention,
shared attention).
Acest comportament presupune
indicarea cu degetul către un obiect
(alternînd privirea între obiectul
respectiv şi adult) ,cu intenţia de a-l
obţine, de a spune, comenta ceva
despre un obiect, un eveniment sau
de a arăta /da cuiva un obiect
pentru a împărtăşi interesul pentru
acel obiect
Comunicarea verbală in autism
-Se estimează că 30-50% dintre
persoanele cu autism rămîn
funcţional mute de-a lungul vieţii,
adică nu dezvoltă un limbaj cu
ajutorul căruia să poată comunica,
în timp ce alţii pot fi aparent foarte
fluenţi în vorbire.
-Cei care au limbaj încep să
vorbească, de regulã, mai tîrziu şi o
fac într-un mod neobişnuit, specific:
pot fi prezente ecolalia imediată sau
întârziată, inversiunea pronominală,
neologismele, idiosincraziile.
-Structurile gramaticale sunt adesea
imature şi includ folosirea repetitivă
şi stereotipă a limbajului (de
exemplu, repetarea de cuvinte sau
expresii indiferent de situaţie;
repetarea de versuri aliterate ori de
reclame comerciale)
-Comportamentele de cerere,
sînt prezente şi la copiii cu
autism, însă în scopuri
instrumentale sau imperative,
copilul considerîndu-i pe
ceilalţi ca agenţi ai acţiunii.
Astfel, el poate utiliza
contactul vizual împreună cu
alte gesturi pentru a indica o
jucărie care nu-i mai e la
îndemână sau care nu mai
merge, a da un obiect unei
alte persoane, pentru a
căpăta ajutorul unei alte
persoane în a obţine un
obiect, întinzînd mîna spre
obiectul dorit sau luînd mîna
adultului şi ducînd-o spre
obiectul dorit.
-ori un limbaj metaforic (un
limbaj care poate fi înţeles
clar doar de către cei
familiarizaţi cu stilul de
comunicare al individului).
-au dificultăţi în a răspunde
adecvat unor cerinţe indirecte,
pe care tind să le interpreteze
literal, fără să surprindă
nuanţele;
- nu reuşesc să-şi adapteze
comunicarea la contexte
sociale variate
 Reacţiile emoţionale ale
persoanelor cu autism,
atunci cînd sunt abordate
verbal şi nonverbal de
către ceilalţi, sunt de cele
mai multe ori inadecvate şi
pot consta în: evitarea
privirii, inabilitatea de a
înţelege expresiile faciale,
gesturile, limbajul corporal
al celorlalţi, adică tot ceea
ce presupune angajarea
într-o interacţiune socială
reciprocă şi susţinerea
acesteia.
 Lacopiii cu autism jocul imaginativ, jocul
simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se
dezvoltă în mod spontan ca la copiii obişnuiţi.
Jocul acestora este repetitiv, stereotip, luînd
forme mai simple sau mai complexe. Copiii
mai înalt funcţionali au stereotipii mai
complexe.
 Forme mai simple:  Forme mai complexe pot fi:
- învîrtirea jucăriilor sau a unor părţi ale -ataşarea de obiecte neobişnuite, bizare,
acestora, -interese şi preocupări speciale pentru
-lovirea a două jucării între ele, etc, scopul anumite obiecte (ex. maşini de spălat)
fiind autostimularea. sau teme, subiecte (ex. astronomie,
- Alte activităţi stereotipe pot fi: păsări, fluturi, dinozauri, mersul trenurilor,
cifre .. ), fără vreun scop anume, care
-mişcarea degetelor, devin preocuparea de bază şi singurul
-agitarea obiectelor, subiect despre care persoana este
interesată să vorbeascã,
-rotirea sau privirea obiectelor care se rotesc;
-în multe cazuri pune aceeaşi serie de
-zgîrierea unor suprafeţe, întrebări şi aşteapta aceleaşi răspunsuri
-umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, (cei care au limbaj);
-pipăirea unor texturi speciale, -aliniatul sau aranjarea obiectelor în anumite
feluri,
-legănatul,
- colecţionarea, fără vreun scop anume, a
-săritul ca mingea sau de pe un picior pe unor obiecte (ex. capace de suc, sticle de
altul, plastic).
-lovirea capului,
-scrîşnitul dinţilor,
-mormăitul repetitiv sau producerea altor
sunete.
 se bazeaza in primul rand pe educatie
 in functie de simptome si nevoi tratamentul poate include:
-Terapie comportamentala: pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze
conditiilor sale de viata (sa se imbrace singur, sa manance singur, sa
foloseasca toaleta)
-Programe de integrare: care sa ajute bolnavul sa se adapteze lumii
inconjuratoare pe cat posibil (socializarea);
-Asigurarea unui mediu organizat de viata: este foarte important sa urmeze
o rutina a activitatilor zilnice
-Terapie audio-vizuala: pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de
autism la care comunicarea verbala este absenta se vor cauta metode
alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbala: gesturi,
imagini etc);
- Controlul regimului alimentar (unii dintre ei mananca foarte multa paine);
-Medicamente: recomandate de medicul psihiatru;
-Terapie fizica: pentru a-i ajuta in a-si controla stereotipiile; le place foarte
mult apa si unii inoata foarte bine;
- Terapia limbajului: logopedie.
 Andreas Rett a definit in 1966 "sindromul
fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se
manifesta prin incetinirea dezvoltarii
craniene, pierderea partiala sau completa a
limbajului si capacitatii de folosire a
mainilor. Simptomele acestui sindrom survin
intre 7 si 24 de luni.
 Andreas Rett -a definit-o ca fiind o encefalopatie
progresiva care se dezvolta în principal la fete, dupa o
perioada de 5 luni de viata aparent normala (dezvoltare
pre si perinatala normala, dezvoltare psihomotorie
normala în primele 5 luni de viata, perimetrul cranian
normal la nastere).
 Dupa 5-45 luni de viata se observa, treptat, încetinirea
cresterii perimetrului cranian, tulburari ale mersului,
pierderea unor achizitii si îndemânari, inclusiv a limbajului
si relationarii sociale.
 caracteristica importanta este pierderea îndemânarilor
motorii, a prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a
mâinilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale
precum rasucirea si frecarea mâinilor în apropierea gurii,
imitând gestul de "spalare".
 Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata
a mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate
surveni în câtiva ani.
 Prevalenta estimata a SR este de 1/10000 -
1/15000 de fete.
 Cu una, doua exceptii, tulburarea a fost
raportata numai la sexul feminin,
 Cea mai mare prevalenta, 1/3000, a fost
raportata în Anglia, 1989
 Se poate vorbi si de o distributie geografica
neregulata a sindromului Rett, cu o
prevalenta mai mare în Sud - Vest-ul
Norvegiei, în Albania si Nord - Estul Ungariei.
(Toate cele trei regiuni mentionate au o rata
mare de casatorii cosangvine).
 boala genetica, a carei transmitere nu este
clara
 Rareori SR este familial, cele mai multe
cazuri fiind sporadice.
 S-a acordat o atentie deosebita studierii
cromozomului X; regiunea cea mai distala pe
Xq prezinta un interes deosebit, deoarece
aici exista gene responsabile de dezvoltarea
autismului infantil la baieti.
 Primul stadiu are ca principala manifestare
"încetinirea cresterii capului"; acest indicator
este greu de observat si se instaleaza dupa
primele 2-4 luni de viata si dupa o perioada
de dezvoltare normala.
 In stadiul al doilea, manifestarile pot fi acute
sau insidioase, uneori asemanatoare cu cele
dintr-o boala neurodegenerativa.
Discontactul psihic, restrângerea relatiilor
sociale de tip autist, tulburarile de atentie,
de auz si de afectivitate pot fi considerate ca
fiind tulburari specifice autismului infantil.
 In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75%
dintre copii, cu aspect de joc stereotip cu propria
respiratie - "joc" care apare în stare de veghe si
dispare în somn.(Este de fapt o hiperventilatie care
se poate asocia cu apnee, extremitati cianotice,
aerofagie si distensie abdominala.Hiperventilatia este
un eveniment primar, neprecipitat de hipoxie, iar
perioadele de apnee sunt acompaniate de "manevre
Valsalva" efectuate inconstient de copil: "expir fortat
cu gura închisa".)
Miscarile stereotipe," de spalare a mâinilor" " de"
frecare a lor , de muscare a mâinilor" sunt
patognomonice, ca si pierderea functiei principale a
mâinilor, prehensiunea; acesti copii care initial
puteau sa apuce un obiect ,treptat nu mai pot face
acest gest , mâna devenind nefunctionala.
 În stadiul patru boala atinge un nivel pe care îl poate
mentine mult timp. În acest stadiu, la majoritatea
pacientilor, convulsiile si tulburarile respiratorii fie
dispar, fie se amelioreaza.
- Ulterior, dat fiind tulburarile de mers, se instaleaza
scolioza (la aproximativ 1/2 dintre cazuri).
-Hipotonia difuza se transforma treptat în rigiditate si
distonie la majoritatea subiectilor.
-Deteriorarea cognitiva se instaleaza treptat; se poate
opri în stadii diferite:Copilul care a reusit în primele
5-48 de luni sa achizitioneze limbajul si sa faca
progrese psihice, treptat, odata cu instalarea bolii,
poate pierde aceste abilitati, instalându-se deficitul
cognitiv cu grade diferite de severitatE
 A. Sunt necesare urmatoarele criterii:
 1. Dezvoltarea pre- si perinatala aparent
normala;
 2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normala
în primele cinci luni de viata;
 3. Circumferinta craniana normala la
nastere.
 B. Aparitia, dupa o perioada aparent normala de
dezvoltare, a urmatoarelor simptome:
 1. Încetinirea cresterii perimetrului cranian între
lunile 5-48 de viata;
 2. Pierderea abilitatilor motorii din sfera prehensiunii
dobandite anterior, în lunile 5-30 de viata, cu aparitia
miscarilor stereotipe si nefunctionale ale mâinilor
(spalarea mâinilor, frecarea mâinilor).
 3. Pierderea precoce a abilitatilor sociale (adesea
interactiunea sociala se dezvolta mai târziu);
 4. Coordonarea dificila a miscarilor trunchiului si a
mersului;
 5. Alterarea severa a limbajului expresiv si receptiv,
cu regres psihomotor sever.
 Dezvoltare aparent normala pâna la 5 luni;
perimetru cranian normal la nastere
 Între 5 luni si 4 ani se observa o încetinire a
cresterii peimetrului cranian si o pierdere a
achizitiilor în utilizarea mâinilor între 5 si 30 de
luni; concomitent se observa si deficit în
comunicare, în interactiunea sociala si, de
asemenea, în coordonarea motorie a trunchiului.
 Afectare severa a limbajului receptiv si expresiv,
cu pierderea achizitiilor deja facute
 Apar ulterior miscari stereotipe ale mâinilor,
care sugereaza gestul de spalare a mâinilor, fapt
care se observa dupa ce s-a pierdut functia de
prehensiune a acestora.
 Educatia speciala si fizioterapia dau rezultate
modeste
 Controlul convulsiilor se obtine cu medicatie
antiepileptica
 Prezenta agitatiei si a altor tulburari de
comportament asociate tulburarilor respiratorii-
Naltrexona
 Osteoporoza întâlnita frecvent la fetele cu SR
poate fi prevenita si tratata cu vitamine si calciu
 Pentru combaterea tulburarilor alimentare este
indicata dieta hipercalorica, bogata în grasimi si
hidrocarbonate.
 se caracterizeaza printr-o tulburare
a dezvoltarii, in care individul afectat are
dificultati in intelegerea modalitatilor de
interactiune sociala.
 Nivelul lor de inteligenta este normal sau
superior normalului.
 Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe
cale genetica (tendinta ca boala sa fie
regasita la mai multi membrii ai unei
familii), cu toate ca cercetatorii nu au
descoperit exact care este gena vinovata.
-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si
lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea
de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o
conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi
-ii displace orice schimbare in rutina zilnica
-lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a
relata emotiile la cei din jur)
-incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul
si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba
sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o
gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca
atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri,
accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles
-poate avea un mod formal de a vorbi care este prea
avansat comparativ varstei sale
-poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur
-poate avea expresii si posturi aparte
-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care
stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi
interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de
puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de
detaliate sau pot fi pasionati de astronomie
-pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este
des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent
exteriorizate
-este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul
poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a
linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge;
poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este
frecvent deficitar
-poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la
zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau
texturi aparte
-poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati
aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze
date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in
ceea ce priveste detaliile.
 Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor
biologica si pot fi naivi si prea increzatori,
ceea ce ii va face tinte usoare pentru
batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati
pot determina adolescentii cu sindrom
Asperger sa devina izolati si retrasi din punct
de vedere social si sa sufere de depresie si
anxietate.
 sunt in mod tipic dezinteresati in a urmari
normele sociale si de a gandi dupa niste
norme conventionale,ceea ce le permite de
a dezvolta o gandire creativa
 adultiireusesc sa atinga o mai buna
intelegere a propriilor defecte si calitati.
Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si
sa invete cum sa reactioneze in societate, in
functie de comportamentul anturajului.
 memoria excelenta si capacitatea de
concentrare, pot creste sansele unei educatii
universitare si a unei cariere de succes.
 sunt fascinati de tehnologie si optiunea cea
mai frecventa in alegerea carierei este cea
de inginer.
-interactiuni sociale
defectuoase
-comportament,
interese si activitati
neobisnuite
-limbaj dezvoltat
normal
-lipsa tulburarilor in
dezvoltarea
abilitatilor de
autoingrijire si a
curiozitatii fata de
mediul inconjurator.
 Tratamentul se centreaza
pe imbunatatirea modului
de comunicare, a
abilitatilor sociale si a
modului de comportament
al copilului.

 Se va insista pe calitatile
copilului, prin incurajarea
acestuia de a explora
domeniile de interes
 Existăoameni care au reuşit să îşi
depăşească condiţia de autist şi să creeze
lucruri extraordinare.
 o americancă care nu a
putut vorbi până la
vârsta de 5 ani, este în
prezent profesoară la
Colorado State
University (SUA). Este
foarte cunoscută, mai
ales prin bestsellerurile
despre comportamentul
animalelor şi autism.
Totodată, ea a
revoluţionat industria
zootehnică, inventând
noi dispozitive pentru
ferme şi abatoar
 Scriitoarea a reuşit să
vorbească abia la 9 ani
 Născută în 1963, Donna a
scris mai multe cărţi, printre
care şi autobiografia “Nobody
Nowhere: The Extraordinary
Autobiography of an Autistic
Girl”, un bestseller.
 Împreună cu Jim Sinclair
(psiholog şi activist pentru
drepturile autiştilor) a fondat
Autism Network
International, o asociaţie
pentru integrarea persoanelor
cu această deficienţă
 În vârstă de 36 de ani, artistul
autist Stephen Wiltshire are propria
galerie de artă permanentă în “Royal
Opera Arcade, Pall Mall” din
Londra. Supranumit “Camera vie de
filmat”, Stephen Wiltshire are capacitatea
de a desena panorame doar din amintiri.
 În ianuarie 2006, artistul a fost numit de
către Regina Elisabeta a II-a a Marii
Britanii Membru al Ordinului Imperiului
Britanic pentru contribuţia lui în artă
 Stephen Wiltshire a desenat Roma în 3
zile doar din amintiri după o plimbare de
numai 45 de minute cu elicopterul
deasupra oraşului. Panorama Romei este
atât exactă încât în desen se disting toate
coloanele celebrului Panteon.
 Totodată, după un drum asemănător de
20 minute, Stephen şi-a petrecut o
săptamână desenând priveliştea Hong
Kong-ului. El a ajuns la un palmares de
circa 20 oraşe, printre care Frankfurt,
Madrid, Dubai, Ierusalim, Londra sau
New York, pe care le-a desenat din
memorie.
 Sepresupune ar fi
avut Asperger.
Savantul fost un
singuratic în
copilărie şi era
obsedat de colecţii
şi catalogări.
A fost un singuratic
şi a învăţat greu să
citească în primii
ani ai vieţii.
Ulterior, el repeta
obsesiv fraze şi
ţinea prelegeri
confuze, chiar şi
când era mai în
vârstă.