 CE ESTE?

 CINE?
 CUM si DE CE?
 CE FACEM?
 CE PUTEM SPERA?
 1) Epidemiologie si screening

 2) Diagnosticul cancerului de san

 3) Stadializare TNM

 4) Tratament
1) Epidemiologie si screening

 Primul loc in ierarhia cancerelor la femei 22,41% fata

de col uterin 13,37%, colo-rectal 9,14
 Cel mai frecvent intre 50-74 de ani (63%)
 Mamografia (anuala) peste 40 de ani cea mai buna
metoda de screening (cel mai bine interpretata de 2
radiologi diferiti)
 Conteaza antecedentele familiale si gena brca1 (50%
sanse in jurul varstei de 50 de ani)
2) Diagnosticul cancerului de san
a) Inspectie si palpare – metoda velpeau

 Formatiuni tumorale
 Grupe ggl palpabile (axilare, supraclaviculare)
 Retractie cutanata
 retractie mamelonara(unilaterala)
 ulceratii si eritem in abs febrei si a durerii
 Sanul nodular difuz palpator nu este patologic
2) Diagnosticul cancerului de san
Autoexaminarea sanilor
2) Diagnosticul cancerului de san
Autoexaminarea sanilor
 Autoexaminare - zilele 7 – 12 a zi a ciclului menstrual, când edemul fiziologic al sânilor
dispare
 Inspectia (în oglindă)
 - amândouă mâinile pe şolduri.
 - amândouă mâinile ridicate.
 Trebuie urmarita orice fel de schimbare în forma sau dimensiunea sânilor sau schimbări
apărute în aspectul tegumentului - încreţitură, gropiţă, roşeaţă, zonă cu pori deschişi
(aspect de coajă de portocală).

 Palpare (foloseşte vârfurile degetelor, ţinând degetele întinse. Este necesara o presiune
moderata pentru palparea zonelor profunde. Se poate folosi o crema )
 - palpare in ortostatism si clinostatism (o pernă sub umăr si braţul sub cap) palpează
zona laterală a sânului şi apoi zona axilei (subrat). Aici trebuie să observi orice fel de
umflătură neobişnuită, inflamatie sau mărire a ggl limfatici.
 - mişcări cât mai diverse: în cercuri concentric, radiale, de sus în jos pentru ambii sani. Ai
grijă, la palpare nu vei întâlni aceeaşi constituţie la ambii sâni.
 - controlează şi mamelonul (sfârcul sânului). Aici trebuie să fii atentă la apariţia unor
eczeme sau iritaţii ale mamelonului, dacă este tumefiat (umflat), dacă a început să
crească în altă direcţie decât cea de până atunci, dacă a fost normal şi acum începe să
devină retractat (retras, îngropat în sân), dacă apare o încreţitură a mamelonului, dacă
apare o schimbare a texturii sau culorii mamelonului sau areolei mamare (zona roz sau
brună aflată în jurul sfârcului), dacă există scurgeri sau sângerări din mamelon. Nu este
recomandata compresia.
2) Diagnosticul cancerului de san
b) Paraclinic
 Imagistic:
 Mamografie (influentata de densitatea crescuta a
tesutului mamar prezenta sub 40 de ani),
 ecografie (neiradianta si usor de efectuat, manipulator
dependenta) – la femei sub 40 de ani sau complementar
cand densitatea sanului este crescuta
 RMN – doar intre zilele 7 si 15 ale ciclului si la minim 6
luni dupa o iradiere locala
 Marker tumorali: CA 15-3 (sensibilitate si
specificitate redusa)
2) Diagnosticul cancerului de san
b) Paraclinic
Ecografia mamară

 recomandată sub 40 de ani;

 nu doare, nu prezintă riscuri şi e neiradiantă;
 nu este o metodă 100% sigură pentru depistarea tumorilor;
 se pot face si punctii ghidate ecografic sau se poate asocia cu
dopller venos
 nodulii foarte mici nu sunt descoperiţi cu ajutorul ei;
 permite diferenţierea dintre o masă solidă şi un chist
 permite vizualizarea leziunilor atunci când sânii sunt denşi;
 permite vizualizarea unor formatiuni f. apropiate de peretele
toracic
2) Diagnosticul cancerului de san
b) Paraclinic
Mamografia

 recomandata după 40 de ani (sub 40 de ani doar în cazul unor

suspiciuni relevante)
 este o metodă iradiantă (riscul este nesemnificativ statistic);
 se face la câteva zile după menstruaţie;
 detectează în fază incipientă cancerul de sân;
 descoperă nodulii foarte mici (dar atentie la cei apropiati de
cutia toracica – pot trece neobservati);
 nu este recomandată sub 40 de ani, deoarece ţesutul glandular
este foarte dens şi nu se evidenţiază eventualele leziuni,
2) Diagnosticul cancerului de san
Chirurgical

 confirmare anatomopatologica (punctie-biopsie

sau biopsie excizionala cu rezultat extemporaneu).
2 - Diagnosticul diferential
 Cel mai frecvent acesta se face cu:
 fibroadenomul (tumora benigna a sanului, ce apare mai
frecvent in perioade de dezechilibru hormonal - pubertate,
adolescenta, uneori in sarcina sau in premenopauza)
 mastoza fibrochistica (aparitia unei mase tumorale
(chistice) la nivelul unuia sau a ambilor sani (cel mai
frecvent in cadranul supero-extern) care poate disparea sau
diminua dupa menstruatie, durere indeosebi
premenstruala la nivelul unuia sau cel mai frecvent a
ambilor sani)
 afectiuni septice: mastita puerperala, furuncul, abces,
flegmon mamar
4) Tratament
 Initial chirurgical: in aceasta categorie se includ cancerele
mamare în stadiile I, II si o parte din stadiile III A (T3N1M0).
 Chirurgia conservatoare înseamna excizia locala larga a
tumorii (sectorectomie sau cadranectomie mamara cu margine
libera peritumoral de minim 1 cm - macroscopic) asociata cu
evidare ganglionara a nivelelor axilare I si II). În postoperator se
va asocia obligatoriu iradierea sânului restant.
 Mastectomia radicala modificata (MRM) înseamna
extirparea completa a glandei mamare, cu areola, mamelon,
grasimea perimamara, fara muschii pectorali, asociata cu evidare
ganglionara axilara - nivelele I si II.
 GGl santinela – (tehnica colorantului vital sau izotopica)
limfadenectomia axilara poate fi înlocuita cu biopsia ggl
santinela. În cazul în care acesta este pozitiv se recomanda însa o
limfadenectomie a nivelelor I si II.
4) Tratament
 RADIOTERAPIE, HORMONOTERAPIE,
CHIMIOTERAPIE

- Postoperatorie
- preoperatorie (pentru down-staging sau in cazurile
de la II A - IIIC, daca avem diagnosticul pe
punctie/biopsie, cand se doreste o interventie
conservatoare sau mai putin mutilanta/testarea
sensibilitatii in vivo, dar si dezavantaje – intarzierea
interventiei chirurgicale)
5) Postoperator
Reconstructia mamara
 Decontata prin C.A.S in limita fondurilor
 Contraindicatiile imediate sunt:
 necesitatea radioterapiei postoperatorii,
 stadiul avansat al bolii.