Ascultarea activa

Asertivitate
 ASCULTAREA ACTIVA
Oamenii petrec mai mult de 80% din perioada de
veghe folosind abilitati simple de comunicare precum:
●Scrierea
●Citirea
●Vorbirea
●Ascultarea
40% din starea de veghe o reprezinta doar
ascultarea, (adeseori ascultarea – rol minimizat in
procesul de comunicare)
Mai mult, oamenii retin doar 25% din ceea ce aud.
 Ascultarea – importanta redusa?
●Ascultarea este considerata o activitate pasiva si nu
incercam sa ne concentram o perioada mai lunga de
timp
●Ca medie, oamenii oamenii vorbesc cu aproximativ
130 de cuvinte pe minut, in timp ce fluxul nostru
mental este in de jur de 500 de cuvinte pe minut.
Mintea noastra are tendinta sa depaseasca ceea ce
este spus sau, pur si simplu, plecam adesea la „o
plimbare mentala”, gandindu-ne .la alte lucruri
 Ascultarea – importanta redusa?
●In momentul in care ne pregatim sa ascultam, nu
obisnuim sa ne clarificam mintea, astfel ca „zgomotele”
din propriul nostru sistem ne impiedica sa ascultam sau
distorsioneaza ceea ce este spus.
●Chiar si ascultatorul este incercat de diferite emotii,
astfel ca abilitatea sa de a asculta este afectata
●Ca si ascultatori, uneori suntem preocupati mai mult de
ceea ce dorim noi sa spunem, astfel incat ne concentram
mai mult pe acest lucru, decat pe ceea ce ni se spune.
●Perceptia ascultatorului poate fi diferita de perceptia
vorbitorului, astfel ca o interpretare total diferita a
informatiei poate aparea.
Cum ne putem imbunatati ascultarea?
Punerea in contact a emitatorului mesajului cu
receptorul, pentru a crea o comunicarea bidirectionala.
(ascultare activa)
Dar :
●trebuie sa fim convinsi ca este o aptitudine importanta
●trebuie sa acceptam ca noi nu suntem atat de buni la asta
in prezent – este unul dintre cele mai bune exemple de
aptitudini fata de care cei mai multi dintre noi au un grad
inalt de incompetenta de care nu sunt constienti
●noi trebuie sa fim pregatiti sa o practicam – fiecare
interactiune ne da posibilitatea de a face acest lucru/
exercitiile pot sa grabeasca procesul de invatare.
 Etapele ascultarii active:

●A trimite un mesaj
●B primeste mesajul. (Aceasta presupune ca receptorul
sa se concentreze asupra a ceea ce este spus)
●B spune ceea ce a înţeles fără a face evaluări
●A fie este de acord cu reformularea lui B, fie emite din
nou mesajul
Acest proces este repetat până când
ambele părti şi-au însuşit semnificaţiile
mesajelor
Tehnicile ascultarii active

Rezumarea
Reflectarea
 Rezumarea
Aceasta se refera la partea de continut a mesajului si
presupune sa-i spui emitatorului ceea ce intelegi tu din mesajul
lui.
Aceasta parafrazare poate avea loc la intervale regulate si
are urmatoarele avantaje:
●Verifica gradul de intelegere
●Ofera oportunitati pentru clarificari
●Aratand vorbitorului ca ati ascultat ceaa ce a spus, va
demonstrati astfel interesul
●Ofera vorbitorului feed-back asupra a cat de bine a fost
exprimat mesajul
Fraze utile sunt:
„...daca inteleg bine, tu spui ca....’
Deci, ceea ce vrei sa spui este ca...’
 Reflectarea
Aceasta tehnica este ca si cum ati tine o
oglinda in fata vorbitorului, reflectand frazele pe
care le auziti.
Astfel creste claritatea dialogului si permite
vorbitorului sa stie ca il auziti.
Puteti reflecta informatia sau sentimentele.
In ultimul caz, recunoasterea sentimentelor
vorbitorului creste empatia dintre voi.
Fraze utile sunt:
●Am dreptate spunand ca te simti......?
 Comunicarea non-verbala

Comunicarea activa este mult imbunatatita

daca se foloseste corect comunicarea non-verbala,
ceea ce include:
●Ca receptorul sa aiba contact vizual cu vorbitorul

60 – 80% din timp

●Incuviintarea si datul din cap atunci cand sunteti

de acord
●Reflectarea limbajului non-verbal al vorbitorului;

aveti grija totusi sa nu-i imitati postura.

ASERTIVITATEA
 CE ESTE ASERTIVITATEA?

●UN MIJLOC DE A COMUNICA CLAR ŞI DIRECT CU

CEILALŢI.
●ASERTIVITATEA SE BAZEAZĂ PE FILOZOFIA
RESPONSABILITĂŢII PERSONALE ŞI PE
CONŞTIENTIZAREA DREPTURILOR CELORLALŢI.
●A FI ASERTIV ÎNSEAMNĂ SĂ FII SINCER CU TINE ŞI CU
CEILALŢI. ÎNSEAMNĂ SĂ AI CAPACITATEA DE A SPUNE
DIRECT CE VREI SAU DE CE AI NEVOIE SAU CE SIMŢI
FĂRĂ A-I AFECTA PE CEILALŢI.
●ÎNSEAMNĂ SĂ AI ÎNCREDERE ÎN TINE ŞI SĂ
GÂNDEŞTI POZITIV, ÎNŢELEGÂND ÎN ACELAŞI
TIMP PUNCTELE DE VEDERE ALE CELORLALŢI.
●ÎNSEAMNĂ SĂ TE POŢI COMPORTA RAŢIONAL,

CA UN ADULT. A FI ASERTIV ÎNSEAMNĂ SĂ POŢI

NEGOCIA ŞI SĂ POŢI AJUNGE LA
COMPROMISURI FUNCŢIONALE.
●ÎNAINTE DE TOATE, A FI ASERTIV ÎNSEAMNĂ SĂ

TE RESPECŢI PE TINE ŞI PE CEILALŢI.

 COMPORTAMENT ASERTIV -
DEFINIŢIE

EXPRIMĂ PROPRIILE DORINŢE,

SENTIMENTE ŞI OPINII FĂRĂ A ÎNCĂLCA
DREPTURILE CELORLALŢI.
 DESCRIERE
●SE EXPRIMĂ CONCIS, CLAR ŞI LA OBIECT.
●UTILIZEAZĂ PROPOZIŢII LA PERSOANA I, CEEA
CE ARATĂ CĂ RECUNOAŞTE CĂ ACESTEA
REPREZINTĂ GÂNDURILE SALE.
●EXPRIMĂ OPINIILE CA OPINII, NU CA FAPTE.
●SE GÂNDEŞTE LA CE DOREŞTE SAU AR DORI ŞI
SPUNE ACEST LUCRU ONEST ŞI DIRECT (FĂRĂ A
FACE ALUZII, ÎN SPERANŢA CĂ CEILALŢI VOR
SPUNE LUCRUL RESPECTIV ÎN LOCUL SĂU).
●SPUNE EFECTIV CE ARE DE SPUS (FĂRĂ
OCOLIŞURI).
●ARGUMENTEAZĂ, DACĂ ESTE NEVOIE, DAR

FĂRĂ MULTĂ VORBĂRIE SAU SCUZE.

●ESTE DESCHIS ÎN A-ŞI ÎMPĂRTĂŞI OPINIILE,

PĂRERILE ŞI INFORMAŢIILE (FĂRĂ A SE REDUCE

LA TĂCERE SAU A-I REDUCE PE CEILALŢI LA
TĂCERE).
●VORBEŞTE POZITIV ŞI CONSTRUCTIV.
●CAUTĂ MODALITĂŢI DE EVITARE A PROBLEMELOR
ÎN MOD CONSTRUCTIV (FĂRĂ A ÎNVINUI PE ALŢII
SAU A SE PLÂNGE EXCESIV).
●DĂ SUGESTII CELORLALŢI ÎN MOD DIRECT,
PERMIŢÂNDU-LE SĂ-ŞI FORMEZE PROPRIILE OPINII
(FĂRĂ A RECURGE LA AMENINŢĂRI VOALATE SAU
RECOMANDĂRI SIGURE).
●LE SPUNE CELORLALŢI CE VREA SĂ FACĂ ASTFEL
ÎNCÂT SĂ LE LASE LIBERTATEA DE A AVEA UN
CUVÂNT DE SPUS (POŢI SĂ FACI SAU AŞ DORI SĂ
FACI), FĂRĂ CA CERINŢA LUI SĂ SEMENE A
ULTIMATUM.
COMPORTAMENT AGRESIV - DEFINIŢIE

EXPRIMĂ PROPRIILE DORINŢE,

SENTIMENTE ŞI OPINII ÎNCĂLCÂND
DREPTURILOR CELORLALŢI.
 DESCRIERE
●ÎŞI EXPRIMĂ OPINIILE DOGMATIC, CA ŞI CUM
AR FI FAPTE; ACCENTUEAZĂ EXAGERAT
COMENTARIILE FĂCUTE LA PERSOANA I.
●IMPUNE PROPRIA PĂRERE, FĂRĂ A ADMITE

COMPROMISURI SAU NEGOCIERI.

●DĂ SUGESTII SAU INDICAŢII CU CARACTER

SIGUR, DESCURAJÂNDU-I PE CEILALŢI SĂ ÎŞI

FORMEZE PROPRIILE OPINII.
● FOLOSEŞTE EXCESIV VERBUL „TREBUIE”.
● ÎNCHIDE GURA CELORLALŢI; LE VORBEŞTE DE SUS.
● MONOPOLIZEAZĂ ŞI ÎNTRERUPE CONVERSAŢIA.
● AFIŞEAZĂ DEZINTERES EVIDENT.
● FACE OBSERVAŢII CU CARACTER DE INTIMIDARE ŞI SARCASTICE.
● CRITICĂ EXCESIV ŞI GĂSEŞTE VINĂ PERMANENT
●ÎI ACUZĂ PE CEILALŢI, FĂRĂ A LE DA SUGESTII UTILE DE
VIITOR.
●ÎNCEPE ADESEA PROPOZIŢIILE LA PERSOANA A II-A; ARE

TON ACUZATOR.
●ESTE NEMULŢUMIT, CRITICĂ ŞI VORBEŞTE DE RĂU

OAMENII ÎN ABSENŢA ACESTORA ŞI ÎN PROBLEME CARE

NU SUNT DIRECT LEGATE DE SITUAŢIA RESPECTIVĂ.
●SE ENERVEAZĂ DES ŞI REPEDE.

●NU PĂSTREAZĂ SECRETUL ŞI ÎNCALCĂ PROMISIUNILE

IMPORTANTE.
 COMPORTAMENT PASIV- DEFINIŢIE

●NU ÎŞI EXPRIMĂ EFICIENT DORINŢELE,

SENTIMENTELE ŞI OPINIILE.
●LASĂ PERMANENT DREPTURILE CELORLALŢI SĂ O

IA ÎNAINTEA PROPRIILOR DREPTURI.

 DESCRIERE

●NU ARE ÎN VEDERE CE VREA EL ŞI NU SPUNE CE

DOREŞTE.
●ÎŞI MINIMIZEAZĂ NEVOILE SAU PRESUPUNE CĂ
NEVOILE CELORLALŢI SUNT MAI IMPORTANTE.
●NU ESTE DESCHIS ŞI SINCER SAU SE SUSTRAGE DE
LA ÎNTREBĂRILE SINCERE ŞI MINTE ÎN LEGĂTURĂ CU
CEEA CE DOREŞTE SAU GÂNDEŞTE CU ADEVĂRAT.
●ÎŞI EXPLICĂ PREA MULT MOTIVELE CÂND SPUNE CE
GÂNDEŞTE.
●FACE ALUZII LA CEVA INDIRECT ÎN LOC SĂ ÎNTREBE
SAU SĂ AFIRME DIRECT.
● FOLOSEŞTE CUVINTE DE PRISOS ŞI EZITĂ PREA MULT.
●ÎI LASĂ PE ALŢII SĂ ALEAGĂ ŞI SĂ DECIDĂ PENTRU
SINE SAU SĂ VORBEASCĂ ÎN NUMELE SĂU.
● CERE MEREU PERMISIUNEA.
●CERE SAU CAUTĂ EXCESIV, ÎN ALTE MODURI,
APROBAREA DE LA CEILALŢI.
● SE SUBAPRECIAZĂ.
● SE JUSTIFICĂ MEREU.
● SE SCUZĂ EXCESIV.
●DĂ ÎNAPOI LA PRIMELE SEMNE DE REZISTENŢĂ
SAU CONFRUNTARE.
●APLANEAZĂ LUCRURILE ÎNAINTE DE A ANALIZA
ASPECTELE,IMPLICATE.
●UNEORI ÎI ACUZĂ PE ALŢII FĂRĂ A FACE NIMIC
ÎN LEGĂTURĂ CU PERSOANA SAU SITUAŢIA
RESPECTIVĂ.
 ASERTIVITATEA LA SERVICIU
●SĂ RESPECŢI FAPTUL CĂ CEILALŢI AU SENTIMENTE
ŞI PĂRERI
●SĂ-I ÎNTREBI ÎN MOD DIRECT PE CEILALŢI CE
PĂRERI ŞI DORINŢE AU
●SĂ LE DAI CELORLALŢI ŞANSA DE A PUTEA SĂ-ŞI
EXPRIME OPINIILE
●SĂ NU PERMIŢI CA CEILALŢI SĂ FIE IGNORAŢI
●SĂ-I LAŞI PE CEILALŢI SĂ-ŞI EXPRIME PĂRERILE, NU
SĂ PREFERI O TĂCERE MORMÂNTALĂ
●SĂ-I LAŞI PE CEILALŢI SĂ VORBEASCĂ, NU SĂ-I
ÎNTRERUPI
●SĂ NU PĂRĂSEŞTI SUBIECTUL DISCUTAT ÎNAINTE
CA CEILALŢI SĂ-ŞI FI PUTUT EXPRIMA OPINIILE
●SĂ-I DETERMINI PE CEILALŢI SĂ-ŞI EXPRIME
OPINIILE
● SĂ ASCULŢI ATENT
●SĂ EXPRIMI ACCEPTARE ŞI RESPECT PENTRU CEEA
CE SIMT, DORESC SAU GÂNDESC CEILALŢI, NU SĂ ÎI
IGNORI SAU SĂ ÎI ÎNDEPĂRTEZI
● SĂ EXPRIMI LAUDE SAU APRECIERE
●SĂ-ŢI EXPRIMI ACORDUL CU CEILALŢI ORI DE CÂTE
ORI ESTE POSIBIL; SĂ DEZVOLŢI PORNIND DE LA
OBSERVAŢIILE CELORLALŢI, NU SĂ TE CONCENTREZI
MEREU PE ASPECTE CU CARE NU EŞTI DE ACORD
● SĂ ÎI TRATEZI PE CEILALŢI CA PE NIŞTE EGALI
●SĂ REDUCI TENSIUNILE PRINTR-UN UMOR
ADECVAT, SUGERÂND O PAUZĂ PENTRU
REFLECTAREA ASUPRA MODULUI ÎN CARE
DECURG LUCRURILE
●SĂ VERIFICI NIVELUL DE INTERES FAŢĂ DE CEEA
CE FACI
 ASERTIVITATE – CUM SE AJUNGE LA EA

Asertivitatea se atinge în trei faze:

●FAZA 1 – Asculta atent ce se spune, apoi arata

interlocutorului ca il asculti si intelegi.
●FAZA 2 - Spune ceea ce gândeşti sau simţi.

●FAZA 3 - Spune ce doreşti să se întâmple

 FAZA 1
●Te obligă să te concentrezi asupra celeilalte
persoane, nu să foloseşti timpul în care ea
vorbeşte pentru a construi o apărare sau un
atac.
●Prin ascultare efectivă poţi demonstra
înţelegere şi empatie pentru situaţia sau
punctul ei de vedere, chiar dacă nu eşti cu
totul de acord cu el.
 FAZA 2
●Îţi permite să-ţi exprimi direct gândurile sau sentimentele, fără
insistenţe sau scuze. Dacă nu eşti de acord, cuvântul TOTUŞI
asigură legătura între faza 1 şi faza 2.
●Cuvântul DAR are tendinţa de a contrazice prima afirmaţie şi
poate să nu fie de ajutor.
●Cuvântul TOTUŞI poate deveni un tic verbal, de aceea este
bine să ai în vedere o serie de sinonime alternative, cum ar fi:
- Pe de alta parte…
- Cu toate acestea…
- În plus…
- Chiar şi aşa…
- Fara a tine seama de…
- In schimb etc.
 FAZA 3
●Este esentiala pentru a arata clar si direct, fara
a ezita sau insista, ce actiune sau rezultat
doresti.
Dupa insusirea celor 3 faze ce duc la
asertivitate, exista o serie intreaga de
comportamente si tehnici asertivecheie ce
trebuie adăugate la competenţa şi încrederea
celor interesati sa devina asertivi.
 DIALOGURI INTERIOARE
●Modul in care reactionam la situatii este
afectat de sentimentele generate in noi. Aceste
sentimente sunt influentate de gandurile
noastre, care sunt produsul experienţelor şi
presupunerilor noastre.
●Uneori ni se pare că avem în cap o voce care ne
transmite în principal mesaje negative, de genul:
“Nu sunt suficient de destept pentru a face asta.
Nu ii intereseaza cineva ca mine”.
 Succesiunea evenimentelor
SITUAŢIA SE PRODUCE
NI SE DECLANŞEAZĂ GÂNDURILE
CARE NE FAC SĂ NE SIMŢIM ÎNTR-UN ANUME FEL
NE DETERMINĂ COMPORTAMENTUL
●Poate apărea RECICLAREA (gândurile se transformă în
sentimente, devin gânduri/sentimente/comportament
mai intense)

în cazul prezenţei de sentimente/gânduri negative,

vor duce la AGRESIVITATE sau la NEASERTIVITATE
în cazul prezenţei de sentimente/gânduri pozitive,
vor duce la ASERTIVITATE.
●Pentru a face ca dialogurile interioare să vă fie de
ajutor, INTERVENIŢI la nivelul GÂNDURILOR şi daţi
dovadă de raţiune şi obiectivitate în legătură cu
situaţia ivită.