ANALIZA FINANCIARĂ PE

BAZĂ DE BILANŢ

2012
 CUPRINS

• IMPORTANŢA ANALIZEI FINANCIARE

• BILANŢUL
• CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
• ANEXA LA BILANŢ
• RAPORTUL DE GESTIUNE
• RAPORTUL CENZORILOR
• ANALIZA PE BAZA DE BILANŢ
• SALARIUL NEGOCIAT COLECTIV
 Conturile anuale
ca lucrare de sinteză şi raportare, au
următoarea structură:
• bilanţul;
• contul de profit şi pierdere;
• anexele.
• Analiza financiară internă
• conducerii societăţii;
• salariaţilor şi sindicatelor.
 Analiza financiară externă

• deţinătorilor de titluri ale societăţii,

• investitorilor potenţiali;
• partenerilor comerciali;
• organelor fiscale;
• creditorilor.
 Documentele şi datele
pe care conducerea societăţii este
obligată să le pună la dispoziţia
sindicatului, în temeiul:
• Legii 130/1996 (republicată),
• Legii 54/2003
• conform art......... din C.C.M.
 Documentele şi datele (1)
1. Salariul mediu de încadrare ;
2. Coeficientul de sporuri şi adausuri;
3. Salariul mediu brut;
4. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe
anul 2012;
5. Bilanţul contabil pe anul 2011;
6. Raportul de gestiune pe anul 2011.
 Documentele şi datele (2)
7. Organigrama şi numărul personalului angajat
la data 01.01.2011 până la data 31.12.2011
după:
a) forma de angajare: cu contract individual de
muncă pe perioadă nedeterminată; cu
contract individual de muncă pe perioadă
determinată; detaşaţi; cu contractul individual
de muncă suspendat.
 Documentele şi datele (3)
b) forma de salarizare:
- număr personal direct productiv;
- număr personal indirect productiv;
- număr personal de conducere: directori,
şefi divizie, şefi compartimente, şefi
centre producţie, şefi atelier, maiştri.
 Documentele şi datele (4)
Indicatori economici ai societăţii, defalcaţi la
nivelul fiecărei luni după cum urmează:
a) producţia marfă în preţuri comparabile, din
care pentru export;
b) producţia marfă vândută şi încasată;
c) cheltuieli la 1000 lei/producţie marfă;
d) stoc producţie marfă;
e) stoc materii prime şi materiale;
f) facturi emise şi neâncasate;
 Documentele şi datele (5)
g) credite bancare, din care :
 curente
 restante
 dobândă la credit
h) venit mediu realizat pe lună;
i) ponderea cheltuielilor cu munca vie în preţul
de cost;
j) profit impozabil.
 Bilanţul
• este documentul oficial de gestiune a
unităţii
• este un document financiar de sinteză
care se prezintă sub forma unei egalităţi
care reflectă echilibrul activelor şi
pasivelor unui patrimoniu.
 Bilanţul cuprinde:

• activul format din posturi de activ;

• pasivul format din posturi de pasiv.
 Activul
oglindeşte ceea ce posedă firma
1. active imobilizate (imobilizări necorporale,
corporale şi financiare);
2. active circulante ( stocuri şi alte active);
3. conturi de regularizare şi asimilate (cheltuieli
în avans, diferenţe de conversie);
4. prime privind rambursarea obligaţiunilor.
 Pasivul
oglindeşte sursa de provenienţă a
activului şi ceea ce datorează firma:
1. capitaluri proprii;
2. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
3. datorii;
4. conturi de regularizare.
 Activul (1)
Activele imobilizate reprezintă acele
bunuri destinate să servească în mod
durabil activitatea unităţii.
Ele sunt:
• Imobilizări necorporale;
• Imobilizări corporale;
• Imobilizări financiare.
 Imobilizări necorporale
constau în drepturi ale unităţii patrimoniale
asupra unor imobilizări care nu se
concretizează în bunuri fizice cu conţinut
material, ci într-un document juridic sau
comercial.
In structura acestora se cuprind cheltuieli de
constituire, programe informatice, fond
comercial, cheltuieli de cercetare dezvoltare.
 Imobilizări corporale
reprezintă acele bunuri, cu valoare
mare, care sunt destinate să servească
o perioadă îndelungată la activitatea
unităţii şi care nu se consumă la prima
întrebuinţare. Imobilizările corporale se
concretizează în terenuri şi mijloace
fixe.
 Imobilizările financiare
reprezintă capitalul cu care unitatea
participă la formarea capitalului altor
unităţi sau la dezvoltarea acestora.
Participarea se poate face prin
cumpărarea de acţiuni, împrumuturi pe
termen lung.
 Activul (2)
Activele circulante reprezintă acele
elemente care din cauza destinaţiei lor
nu rămân durabile în unitate (stocuri,
creanţe, disponibilităţi băneşti).
 Activul (3)
Conturile de regularizare sunt
formate din cheltuielile în avans
efectuate până la închiderea exerciţiului
financiar, dar care vizează o perioadă
ulterioară închiderii exerciţiului financiar.
 Activul (4)
Prime privind rambursarea obligaţiunilor.
• Obligaţiunile reprezintă titluri de credit emise
de societăţile comerciale, fără a-şi modifica
structura sau capitalul, dar care conduc la
transformarea patrimoniului prin creşterea
disponibilităţilor şi mărirea debitelor ca
urmare a contractării de împrumuturi.
 Activul
Din punct de vedere a exigibilităţii
activul cuprinde:
active curente;
• active necurente.

Temenul de exigibilitate reprezintă ceea

ce poate fi cerut imediat.
 Pasivul (1)
Capitalurile proprii sunt formate din
capitalul social, diferenţele din
reevaluare, profitul nerepartizat,
rezervele constituite, pierderile
reportate, subvenţiile pentru investiţii,
alte fonduri, provizioanele reglementate.
 Pasivul (2)
Provizioanele se calculează în vederea
evitării riscului transferării în viitor a
unor incertitudini ale perioadei curente.
Se disting trei categorii de provizioane:
• provizioane pentru deprecieri;
• provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
• provizioane reglementate.
 Pasivul (3)
Datoriile cuprind pasivele datorate
terţilor(împrumuturi), datoriile la buget,
datoriile la furnizor, clienţii creditori şi
alte datorii.
Datoriile reprezintă o obligaţie pe care
unitatea o are faţă de o persoană fizică
sau juridică care are în contrapartidă o
creanţă.
 Pasivul (4)
Conturile de regularizare, în cadrul
posturilor de pasiv, sunt formate din
veniturile înregistrate în avans.
Veniturile înregistrate în avans cuprind
acele venituri care au fost realizate
până la închiderea exerciţiului financiar,
dar care privesc o perioadă ulterioară
exerciţiului financiar pentru care s-a
încheiat bilanţul.
 Exigibilitatea pasivului
La fel ca şi activul, pasivul cuprinde la
rândul lui:

• pasive curente – 12 luni;

• pasive necurente – credite pe termen
lung.
 De ce ?
Bilanţul se întocmeşte pentru că:
• există o obligaţie legală privind
întocmirea acestuia anual (Leg. 31/1990
a societăţilor comerciale, Codul
Comercial, Leg. contabilităţii 82/ 1991);
• acesta arată care este averea firmei şi
care sunt obligaţiile acesteia faţă de alte
persoane.
 Când ?

Bilanţul se întocmeşte obligatoriu anual,

precum şi în situaţia fuziunii sau
încetării activităţii.
 Cine verifică şi certifică ?

Bilanţurile sunt supuse verificării şi

certificării de către cenzori.
Obligatoriu preşedintele comisiei de
cenzori trebuie să fie expert contabil
sau contabil autorizat.
Cenzorul este acea persoană aleasă de
adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţilor.
 CONTUL DE PROFIT ŞI
PIERDERE
este un document de sinteză, ce
recapitulează formarea rezultatului şi
furnizează informaţii referitoare la
performanţele unităţii.
Întocmirea lui se bazează pe datele
înregistrate în clasa de cheltuieli şi de
venituri.
 Cheltuielile unităţii
patrimoniale

reprezintă sumele plătite sau de achitat

pentru consumurile înregistrate cu
diferite operaţiuni economice.
 Cheltuielile

cheltuieli de exploatare;
cheltuieli financiare;
cheltuieli excepţionale.
 Cheltuieli de exploatare

reprezintă cheltuielile ocazionate de

desfăşurarea activităţilor înscrise în
obiectul de activitate al firmei, legate de
producţie, prestări servicii;
 Cheltuieli financiare

reprezintă acele cheltuieli ocazionate de

activitatea financiar bancară a unei
societăţi comerciale;
 Cheltuieli excepţionale
reprezintă acele cheltuieli care nu sunt
legate de activitatea normală a firmei şi
se referă fie la operaţiuni de gestiune
(despăgubiri, donaţii, pierderi din
debitori diverşi), fie la operaţiuni de
capital (valoarea contabilă a
imobilizărilor cedate).
 Veniturile
reprezintă valorile încasate sau de
încasat. Ca şi cheltuielile, veniturile sunt
grupate tot după natura lor în:
Venituri din exploatare;
Venituri financiare;
 Venituri din creanţe imobilizate;
 Venituri excepţionale.
 Venituri din exploatare

reprezintă acele venituri rezultate din

activitatea de bază a unităţii conform
obiectului său de activitate;
 Venituri financiare
reprezintă veniturile realizate din
participaţii (încasarea dividendelor din
participaţii la capitalul altei societăţi,
venituri din alte imobilizări financiare
(dividendele încasate din activităţi de
portofoliu);
Venituri din creanţe imobilizate
• dobânzi la împrumuturi pe termen lung
acordate altor societăţi, venituri din titluri
de plasament (operaţiuni de cumpărare
şi revînzare de acţiuni şi obligaţiuni),
venituri din diferenţe de curs valutar;
 Venituri excepţionale
reprezintă acele venituri care nu sunt
legate de activitatea curentă a unităţii
(venituri din cedarea activelor, donaţii
primite, salarii neridicate etc).
 Rezultatul financiar
Urmare a grupării veniturilor şi cheltuielilor
după natura lor şi rezultatul financiar al
unităţii poate fi calculat distinct şi grupat
astfel:
• rezultatul din activitatea de exploatare;
• rezultatul din activitatea financiară;
• rezultatul din activitatea excepţională.
 Anexa
Anexa îndeplineşte, în ansamblul documentelor
contabile de sinteză, un dublu rol:
1. unul explicativ, deoarece permite o mai bună
înţelegere a bilanţului şi contului de profit şi
pierdere;
2. un al doilea rol, de instrument complementar
bilanţului şi contului de rezultate.
 Caracteristici ale anexei (1)
a) este un document complementar bilanţului şi
contului de rezultate – indicarea în anexă a
regulilor de evaluare reţinute, analiza mişcării
imobilizărilor, a amortizării şi provizioanelor.
b) explicitează şi completează informaţiile furnizate
în bilanţ şi în contul de rezultate – semnalarea şi
justificarea unei schimbări de metodă contabilă cât
şi prezentarea incidenţei acestei schimbări asupra
patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului
întreprinderii.
 Caracteristici ale anexei (2)
c) cuprinde o listă tip de informaţii contabile,
deoarece normele contabile impun furnizarea
anumitor informaţii contabile în anexă. Aceste
informaţii reprezintă conţinutul standardizat al
anexei.
d) este un document contabil deschis deoarece
trebuie să conţină orice informaţii care contribuie
la reflectarea realităţii întreprinderii, respectiv la
furnizarea unei imagini fidele asupra
patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului
întreprinderii.
 Caracteristici ale anexei (3)
e) consacră, implicit sau explicit, noţiunea de
„informaţie de importanţă semnificativă”,
deoarece sunt cerute numai informaţii care
îndeplinesc această caracteristică.
f) un produs informaţional eterogen, fiind
parţial „contabilă” şi parţial
„extracontabilă”.
 Anexa
conţine informaţii cu privire la :
o Activele imobilizate;
o Stocurile şi producţia în curs;
o Datoriile şi creanţele;
o Provizioanele;
o Repartizarea rezultatului exerciţiului;
o Determinarea rezultatului fiscal;
o Informaţii suplimentare cu privire la: metodele de
evaluare aplicate diferitelor posturi din bilanţ şi
contul de profit şi pierdere;
 RAPORTUL DE GESTIUNE

este documentul întocmit de consiliul de

administraţie şi prezentat cenzorilor şi
adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor.
 RAPORTUL DE GESTIUNE
Prin acest document se dau explicaţii privind:
• situaţia unităţii patrimoniale;
• tendinţele în evoluţia situaţiei patrimoniale şi
temeinicia acestora;
• aspecte deosebite ivite pe parcursul exerciţiului;
• activităţi deosebite organizate şi rezultatul lor;
• cauzele eventualelor pierderi înregistrate de
unitate;
• alte informaţii pe care consiliul de administraţie le
consideră a fi oportune.
 RAPORTUL CENZORILOR

Conţinutul raportului cenzorilor se referă la:

• concordanţa dintre datele din bilanţ şi cele din
registrele contabile;
• corectitudinea folosirii registrelor şi respectarea
metodologiei contabile;
• respectarea regulilor de evaluare a patrimoniului;
• corectitudinea rezultatului exerciţiului şi a
destinaţiei acestuia.
 ANALIZA PE BAZA DE
BILANŢ
1. analiza pe verticală sau a indicatorilor de
structură;
2. analiza pe orizontală sau a indicatorilor în
dinamică;
3. analiza indicatorilor de lichiditate;
4. analiza indicatorilor de solvabilitate
(îndatorare);
5. analiza indicatorilor de performanţă;
6. analiza altor indicatori
 Analiza pe verticală
sau a indicatorilor de structură are ca
obiect cunoaşterea structurii elementelor
patrimoniale cuprinse în bilanţ
 Analiza pe orizontală
sau a indicatorilor în dinamică se efectuează
în unităţile patrimoniale care au cel puţin un
an de activitate.
Obiectivul acestui tip de analiză constă
în stabilirea dinamicii elementelor
patrimoniale-concretizate sub denumirea de
posturi bilanţiere.
 Analiza indicatorilor de
lichiditate

Lichiditatea reprezintă posibilitatea unui

agent economic de a se achita de
obligaţiile băneşti, inclusiv posibilitatea
de a transforma în bani activele
deţinute.
 Lichiditatea generală
reflectă posibilitatea componentelor
patrimoniale curente de a se
transforma într-un termen scurt în
lichidităţi, pentru a satisface obligaţiile
de plată exigibile.

ACTIVE CIRCULANTE
a) L GENERALĂ =
PASIVE CIRCULANTE
 Lichiditatea intermediară
reflectă posibilitatea activelor
concretizate în creanţe şi trezorerie de a
face faţă achitării datoriilor curente.

ACTIVE CIRCULANTE - STOCURI

b) L INTER. =
PASIVE CIRCULANTE
 Lichiditate imediată
reflectă posibilitatea unităţii de a achita
datoriile pe termen scurt pe seama
numerarului aflat în casierie, a
disponibilităţilor băneşti din cont bancar.
TREZORERIA ACTIVĂ
c) L IMEDIATĂ =
PASIVE CIRCULANTE
 Analiza indicatorilor de
solvabilitate
Solvabilitatea reprezintă capacitatea
unei persoane juridice de a plăti la
scadenţă datoriile faţă de creditorii săi.
 Solvabilitatea patrimonială
este un indicator care se determină prin
raportarea capitalului propriu la totatul
elementelor patrimoniale, inclusiv
capitalul social.
Capitalul propriu
Sp = X 100
Total Pasiv
 Analiza indicatorilor de
performanţă
• Rentabilitatea este un indicator sintetic
calitativ important, care exprimă
capacitatea unei firme de a obţine venit
net.
• Rentabilitatea reprezintă capacitatea
firmelor de a produce profit.
 Rentabilitatea veniturilor
exprimă eficienţa utilizării veniturilor
plasate în afacerea economică,
respectiv raportul dintre masa profitului
şi cifra de afaceri.
PROFITUL BRUT
R.v. = X 100
CIFRA DE AFACERI
 Rentabilitatea economică
este rentabilitatea prin intermediul căreia
se exprimă eficienţa existenţei şi folosirii
activelor economice.
PROFITUL BRUT

R.e = X 100
TOTAL ACTIVE
 Rentabilitatea financiară
este generic exprimată de raportul dintre
rezultatele nete şi fondurile proprii.

Profitul net
R.f. = X 100
Capitaluri proprii
 RATA RENTABILITĂŢII
PROFITUL
R.r.=
CAPITALURI TOTALE

PROFITUL
R.r. =
TOTAL ACTIVE
 Productivitatea muncii
• indică eficienţa socială a muncii;
• capacitatea forţei de muncă de a crea,
într-o perioadă de timp, o cantitate de
bunuri sau de a presta servicii.
• P.m.i = cifra de afaceri
nr. personal
 Ponderea salariilor

1. ch cu personalul la 1,000 lei cifră de afaceri =Ch cu

pers/cifra de afaceri*1000

2. ch cu personalul la 1,000 lei venituri din exploatare= Ch cu

pers/venituri din exploatare*1000

3. ch cu personalul la 1,000 lei din producţia exerciţiului= Ch

cu pers/producţia vândută*1000
 Salariul negociat colectiv
• este un instrument de analiză modernă
a modului de funcţionare a pieţei
muncii.
Acest instrument joacă un rol mai mic sau mai
mare în cadrul negocierilor pe piaţa muncii în
funcţie de:
• gradul de extindere a sindicatelor, de
amploarea încadrării salariaţilor în sindicate;
• de încadrarea patronilor în organizaţii
specifice;
• de organizare a celor două forţe ale pieţei
muncii – cererea şi oferta;
 Să impunem salarii mari?
Dacă se negociază salarii mari, atunci:
• cererea de muncă scade, oferta de
muncă creşte;
• se formează un excedent de ofertă de
muncă în raport de cererea, apare
şomajul .