Organizare

2010
 Cuprins
Cadrul instituţional şi legal
Organizare sindicală
Recrutarea de membri
Asigurarea serviciilor pentru membrii de
sindicat
Susţinerea şi consilierea membrilor de
sindicat
 Obiective
 Înţelegerea bazelor legislaţiei naţionale şi
internaţionale;
 Familiarizarea delegaţilor sindicali la nivel de
întreprindere cu reglementările legate de
sindicat;
 Să arate delegaţilor sindicali cum să lucreze cu
membrii de sindicat.
 Institutiile
• Internaţionale – OIM, CES, CSI

• Naţionale – confederaţii, federaţii,

filiale, sindicate
 Pluralism
• Confederaţia

• Federaţia

• Sindicatul

• Filiala
 Cotizatia
• /membru
• Ex.1- 10 lei –2,5 lei – 0.6 lei (0.1% din
salariul minim pe economie)

• Ex.2 – % din salariul de incadrare sau

brut – 20-40% - 0.6 lei
 O.I.M.

• cea mai veche şi mai vastă instituţie

specializată din sistemul O.N.U.

• a luat fiinţă în 11 aprilie 1919 prin

Tratatul de la Versailles.
 ONU

• Drepturile fundamentale ale omului

sunt acele drepturi care aparţin
fiecărui individ – bărbat sau femeie,
fată sau băiat, copil sau vârstnic – pur
şi simplu pentru că acesta este o
fiinţă umană.
 Trăsături caracteristice
ale drepturilor omului:

• universale

• inalienabile

• indivizibile

• interdependente
 Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului
• “Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente
tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor
lor egale şi inalienabile constituie fundamentul
libertăţii şi păcii în lume, considerând că ignorarea
şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de
barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că
făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor
bucura de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi
vor fi eliberate de teamă şi mizerie, a fost
proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului,
considerând că este esenţial ca drepturile omului
să fie protejate de un sistem de drept pentru ca
omul să nu fie constrâns, ca mijloc suprem, la
revoltă împotriva tiraniei şi a asupririi” (Preambul, par.
1,2,3.).
• “Adunarea Generală proclamă prezenta Declaraţie
Universală a Drepturilor Omului ca ideal comun
către care trebuie să tindă toate popoarele şi
toate naţiunile pentru ca toate persoanele şi toate
organele societăţii, având în vedere permanent
această declaraţie, să se străduiască, prin
învăţătură şi educaţie, să dezvolte respectul
pentru aceste drepturi si libertăţi şi să asigure,
prin măsuri progresive de ordin naţional şi
internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor
universală şi efectivă atât în cadrul statelor
membre înseşi cât şi în teritoriile aflate sub
jurisdicţia lor”
• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
cuprinde drepturile si libertăţile fundamentale pe
care le poate pretinde orice cetăţean din lume
• Egalitatea oamenilor şi nediscriminarea în aplicarea
drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale sunt
enunţate în Declaraţie ca fiind principii de bază
• Declaraţia Universală precizează că omul are şi
îndatoriri şi responsabilităţi faţă de comunitatea
în care trăieşte
• Declaraţia Universală a drepturilor omului are un
caracter de recomandare pentru statele membre
ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, cum de altfel,
prevede Carta ONU (art. 13 pct. 1)

• S-a impus necesitatea ca prevederile Declaraţiei

Universale să fie incluse în tratate internaţionale,
în convenţii care să le transforme în obligaţii
juridice, pentru statele participante la aceste
acte
 FUNDAMENTALE ALE
OMULUI

q toate fiinţele se nasc libere şi egale în drepturi;

q nimeni nu va fi ţinut în sclavie sau robie;
q toţi oamenii sunt egali în faţa legii;
q orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea
sa;
q nimeni nu va fi supus la tortură, nici la pedepse sau tratamente
crude, inumane sau degradante;
q accesul la justiţie este liber;
q prezumţia de nevinovăţie;
q legea dispune pentru viitor;
q orice persoană are dreptul să circule liber şi să-şi aleagă reşedinţa;
q orice individ are dreptul la o cetăţenie;
q bărbatul şi femeia au dreptul să se căsătorească şi să întemeieze
o familie;
q orice persoană are dreptul la proprietate;
q libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei;
q libertatea de opinie şi de exprimare;
q libertatea de întrunire şi de asociere paşnică;
q dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la ocrotire împotriva
şomajului;
q dreptul la odihnă şi la timp liber, precum şi la concedii periodice
plătite;
q dreptul la educaţie.
 O.I.M.

 este singura instituţie internaţională care

funcţionează pe principiul tripartitismului,
politica şi programele sale fiind formulate
de reprezentanţii patronatelor, ale
sindicatelor şi ai guvernelor.

 în 1919 au devenit membre 42 de state,

iar în 2000 numărul de state membre a
ajuns la 162.
 Declaraţia de Philadelphia
în 1944 au fost dezvoltate scopurile şi
principiile fundamentale ale OIM

• munca nu este o marfă;

• libertatea de expresie şi de asociere este o condiţie

indispensabilă a unui progres susţinut;

• sărăcia, oriunde ea există, constituie un pericol pentru

prosperitatea tuturor;

• toate fiinţele umane fără deosebire de rasă, credinţă sau

sex au dreptul de a-şi urmări progresul lor material şi
dezvoltarea lor spirituală în libertate şi demnitate, în
securitatea economică şi cu şanse egale.
 Declaraţia de la
Philadelphia
Lupta împotriva lipsurilor trebuie dusă …
printr-un efort internaţional … concertat,
prin care reprezentanţi ai lucrătorilor şi
patronilor, cooperând pe picior de egalitate
cu cei guvernamentali, participă la discuţii
libere şi la decizii cu caracter democratic,
în vederea promovării bunăstării comune.
 principiile şi drepturile
fundamentale

Adoptată în 1998:
• Libertatea de asociere şi recunoaşterea
efectiva a dreptului de negociere;
• Eliminarea oricărei forme de muncă forţată
sau obligatorie;
• Abolirea muncii copiilor;
• Eliminarea discriminării în materie de
angajare şi profesie.
 Tripartitism: forţa
O.I.M.
“Sistemul tripartit ” al O.I.M. permite :
reprezentanţilor lucrătorilor şi
patronilor să participe pe picior de
egalitate alături de reprezentanţii
guvernamentali la discuţii şi luarea
deciziilor în cadrul O.I.M.
Tripartitism: forţa
O.I.M.
OIM
Guverne

Angajatori
OIM Lucrători
Tripartitism: mod de
functionare
Interacţiune
activă în vederea
căutării de soluţii

Parteneri Parteneri
dornici de a angajaţi,
încheia şi competenţi şi
respecta
activi
întelegerile
 Tripartitism: mod de
funcţionare
• Conferinţa Internaţională a Muncii

• Consiliul de Administraţie

• Biroul Internaţională al Muncii

 Conferinţa
Internaţională a Muncii
• Elaborează şi adoptă normele
internaţionale ale muncii;
• Este organul suprem al OIM;
• Decide admiterea de noi membrii;
• Delegaţie tripartită 2/1/1;
• Alege Consiliul de Administraţie;
• Votează bugetul organizaţiei.
 Consiliul de
Administraţie
Braţ executiv al C.I.M. şi conduce activitatea
acestuia între două conferinţe;
– Compoziţie tripartită: 28 (g), 14 (l şi p);
– Ţine evidenţa actelor adoptate şi ia măsuri
pentru aplicarea lor;
– Numeşte directorul BIT
– Controlează aplicarea NIM
– Întocmeşte ordinea de zi a Conferinţei
 Biroul Internaţional al
Muncii
• Este secretariatul permanent al
O.I.M. şi are sediul la Geneva.

• Structură:director general, 3
directori generali adjuncţi, 7
subdirectori generali, departamente
de specialitate.
 Biroul Internaţional al
Muncii
• Elaborează documentele şi rapoartele
pentru conferinţe;
• Recrutează experţi în cooperarea tehnică
şi stabileşte directive pentru programele
de cooperare tehnică;
• Desfăşoară activităţi de cercetare,
educare, informare şi consultanţă;
• Organizează diverse manifestări.
 Mijloace de acţiune
• Elaborarea standardelor
• Acţiuni de cooperare tehnică
• Cercetări şi studii
• Diseminarea informaţiei
• Întâlniri şi seminarii
 Confederaţia Europeană
a Sindicatelor
• 82 confederaţii naţionale din 36 de
ţări;

• 12 federaţii industriale europene;

• 3 organizaţii observator.
 Confederaţia Europeană
a Sindicatelor
• Evidenţierea şi consolidarea libertăţii politice şi
democratice;
• Respectare drepturilor omului şi a celor sindicale;
• Eliminarea oricărui tip de discriminare bazată pe sex,
vârstă, rasă, naţionalitate, convingeri politice sau
religioase;
• Promovarea egalităţii de tratament între bărbaţi şi
femei;
 Confederaţia Europeană
a Sindicatelor
• Dezvoltarea economică şi socială echilibrată din
punct de vedere geografic şi preocupări pentru
protecţia mediului înconjurător;
• Locuri de muncă pentru toţi liber alese;
• Dezvoltarea, înbunătăţirea, valorificarea educării şi
formării;
• Democratizarea economiei;
• Progresul condiţiilor de muncă şi de trai;
• O societate fără marginalizări, bazată pe principiul
libertăţii, justiţiei şi solidarităţii.
 Confederaţia
Internaţională a
Sindicatelor
• noiembrie 2006 CMT şi CISL

• 168 milioane de lucrători din 155 ţări

• are 311 membrii, confederaţii naţionale.

 Confederaţia
Internaţională a
Sindicatelor
• - apărarea drepturilor sindicale şi umane;
• - promovarea locurilor de muncă decente şi
a drepturilor economice şi sociale;
• - promovarea egalităţii de şanse şi a
nediscriminării
• - realizarea unei solidarităţi internaţionale.
 Legislaţie internaţională
a. Libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical
(Convenţia 87/1948).

b. Dreptul de organizare şi negociere colectivă

(Convenţia 98/1949).

c. Reprezentanţii lucrătorilor (Convenţia nr.

135/1971).
 CNS Cartel ALFA
• 42 filiale
• 50 organizatii afiliate din care 4
sindicate nationale
• 3 organizatii asociate
 CNS "Cartel ALFA”
Congres

Federaţii Membrii de
Sindicate
profesionale sindicat
Consiliul
General
Filiale Membrii de
Sindicate
Judeţene sindicat
Comitetul
Confederal
Membrii Organizaţii de
asociaţi pensionari,
Biroul
studenţi, şomeri
Executiv

Departamente
 Legislaţie internă

Constituţia României, în articolul 37, cu privire

la dreptul de asociere, care precizează că:
“cetăţenii se pot asocia liber în partide
politice, în sindicate şi în alte forme de
asociere”.
 Legislaţie internă
Legea 54/2003 defineşte sindicatele ca fiind:
“organizaţii independente faţă de autorităţile
publice, de partidele politice şi de patronate,
constituite în scopul apărării drepturilor
prevăzute în legislaţia naţională, în pactele,
tratatele şi convenţiile internaţionale la care
România este parte, precum şi în contractele
colective de muncă şi promovării intereselor
profesionale, economice, sociale, culturale şi
sportive ale membrilor.”
 Legislaţie internă
Libertatea sindicală se manifestă în plan
individual prin recunoaşterea dreptului
individual de a adera liber la un sindicat,
de a se retrage atunci când doreşte sau
de a nu adera. (Art. 2; al. 3), singura
condiţie este să facă parte dintr-un
singur sindicat.
 Legislaţie internă
Libertatea sindicală se manifestă în plan
colectiv prin independenţa faţă de stat,
partide politice sau alte organizaţii (Art.2),
precum şi prin libertatea de a-şi alege
reprezentanţii, de a se organiza (statute
proprii) şi a-şi formula programele de
acţiune (Art.7; al. 1).
 Legislaţie internă
Legea 54 prevede că îngrădirea libertăţii
sindicale constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2
ani sau cu amendă
 Sunt considerate infracţiuni
următoarele fapte
- împiedicarea exercitării dreptului la libera
organizare sau asociere sindicală ;
- condiţionarea sau constrângerea membrilor aleşi
în organele de conducere ale sindicatelor, în
orice mod, având ca scop limitarea exercitării
atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc
- furnizarea de date neconforme cu realitatea la
dobândirea personalităţii juridice dar şi în timpul
fiinţării acesteia. (art. 53).
 Categoriile de persoane care se pot
sindicaliza

- persoanele care au calitatea de salariat, inclusiv

salariaţii minori;
- funcţionarii publici;
- persoanele care exercită legal o meserie sau o
profesie în mod individual sau sunt asociate în
cooperative;
- persoanele în curs de calificare (art. 2; alin.1 şi art.
3 din legea 54/03).
 Legislaţie internă
Legea 54/2003 la art.5 stabileşte că modul de
constituire, funcţionare şi dizolvare a unui sindicat
se reglementează prin statutul adoptat de către
membri săi, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Pentru constituirea unui sindicat legea cere minim 15

persoane din acceşi ramură sau profesie, chiar
dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi,
care vor fi, de fapt, membrii fondatori ai
sindicatului.
 Legea 54/2003 - art.6 al.1, statut de
sindicat:

a) denumirea, sediul şi scopul constituirii sindicatului;

b) modul în care dobândeşte şi încetează calitatea de membru
de sindicat;
c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
d) nivelul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de
alegere şi revocare, durata mandatului şi atribuţiile lor;
f) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
g)condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea
statutului şi adoptarea hotărârilor;
h) divizarea, comasarea, dizolvarea sindicatului şi
transmiterea sau lichidarea patrimoniului;
 Statutul şi procesul verbal de constituire vor fi semnate de
către membrii fondatori.

Judecatoria este obligată ca în termen de cel mult 5 zile

de la primirea cererii să examineze dacă sunt depuse toate
actele şi dacă sunt conforme cu prevederile legale în vigoare
(art.15, Legea 54/2003).

După soluţionarea cererii şi pronunţarea hotărârii motivate în

termen de maxim 15 zile de la pronunţare aceasta trebuie
comunicată sindicatului (art.15, Legea 54/2003.

Hotărârea pronunţată este supusă recursului în termen de 15

zile de la pronunţare pentru procuror şi în termen de 15 zile de
la comunicare pentru sindicat (art.16, Legea 54/2003).
 Legislaţie internă
Legea 54/2003 în art.20, al. 1 obligă
sindicatul să aducă la cunoştiinţa
judecătoriei orice modificare intervenită
în cadrul statutului sau în cadrul
organelor de conducere în 30 de zile de
când aceasta a intervenit.
 Înregistrarea
modificărilor
• - Procesul verbal al Adunării Generale prin care
s-au hotărât modificările intervenite, precum şi
aceste modificări;
• - Noua formă a statutului cu modificările
intervenite (dacă este cazul);
• - Noua componenţă a organelor de conducere
(dacă este cazul);
• - Cererea prin care se solicită să se ia act de
modificările intervenite.
• Trebuie
ATENŢIE!
reţinut că toate cererile şi actele de
procedură ale organizaţiilor sindicale în faţa
instanţelor judecătoreşti sau actele de
procedură întocmite pentru acestea sunt
scutite de taxe de timbru.
(art.54,Legea 54/2003).
• Trebuiesc însă plătite taxele pentru definitivarea
sau legalizarea actelor (timbrele fiscale şi
judiciare).
• Aceste acte se vor ataşa la dosarul de fond
(dosarul prin care s-a înfiinţat sindicatul).