Familia Enterobacteriaceae

Caractere generale
-bacili gram negativi, scurti, nesporulati,(Klebsiella prezinta capsula)
fermenteaza glucoza, oxidazo-negativi, reduc nitratii la nitriti, mobili prin
flageli peritrichi sau imobili
-prezenti pe plante, sol, in intestinul oamenilor sau animalelor
-componenta majora a florei umane intestinale (bacili enterici) –fac parte din
flora normala (E.coli), dau imbolnaviri (Shigella, Salmonella)
Boli – infectii digestive, abcese, pneumonii, meningite, infectii ale ranilor,
septicemii
-cuprinde 20 de genuri cu mai mult de 100 specii
Caractere de cultura –cresc pe medii uzuale, colonii rotunde, convexe, netede
(Enterobacter – mucoide, Klebsiella – mari, foarte mucoide, Proteus
invadeaza suprafata mediului=val)
Caractere biochimice : desfac glucoza fermentativ cu sau fara producere de
gaz.
-medii politrope de identificare: TSI fermentarea lactozei/zaharozei,
producerea de acid din glucoza cu/fara gaz, producerea de H2S
MIU- mobilitate, indol, uree
MILF- mobilitate, indol, lizina, fenilalanina
• E.coli – lactozo-pozitiv, produce indol si gaz din glucoza
• Klebsiella – lactozo-pozitiv, imobil, formeaza colonii mucoase, utilizeaza
citratul ca sursa de carbon, produce ureaza
• Enterobacter - similar cu Klebsiella, e mobil
• Proteus-Providencia- dezamineaza fenilalanina, mobili, ureaza pozitiva (la
Proteus) ureaza negativa (Providencia)
• Citrobacter – citrat-pozitive, nu decarboxileaza lizina (difera de
Salmonella)
• Salmonella – fermenteaza glucoza cu/fara producere de gaz, nu
fermenteaza zaharoza si lactoza, majoritatea produc H2S, sunt mobile
• Shigella – sunt imobile, obisnuit nu fermenteaza lactoza si zaharoza,
fermenteaza alte zaharuri prod acid fara gaz, nu produc H2S
Structura antigenica
-antigenele somatice O lipopolizaharidice (peste 150)
-antigene capsulare K polizaharidice sau proteice
-antigene flagelare H proteice
Antigene capsulare Vi – la S. typhy
Genul Salmonella
• Caractere de cultură
• enterobacterie aerobă, facultativ anaerobă, creşte uşor pe majoritatea
mediilor de cultură
• creşte pe mediile selective şi diferenţiale care conţin săruri biliare
• determină colonii lactozo–negative de tip “S”.
• producereade H2S, evidenţiată prin apariţia unei pete de culoare neagră în
centrul coloniilor, colonii „în ochi de pisică”
Caractere
biochimice

Patogenie
-ingerare impreuna cu alimente, bauturi, nr. suficient de bacterii colonizeaza
mucoasa intestinului subtire, degradarea microvilozitatilor, bacteriile
patrund in celule (doza infectanta – 106-109. Pt. S.typhi – 103)
Boli:
Febra enterica-dereminata de S. typhi (mai severa, febra tifoida), S.paratyphi
A,B,C (febre paratifoide)

- microorganismele sunt ingerate de către macrofage şi monocite; în

interiorul acestora salmonelele se multiplică şi sunt transportate către ficat,
splină şi măduvă osoasă unde continuă să se replice
-săptămâna 2- reintră în sânge cauzând bacteriemia şi infectând tractul biliar
şi alte organe; endotoxemia determină creşterea şi menţinerea febrei;
-în săptămânile 2-3 de boală se colonizează vezica biliară şi tractul intestinal,
apar simptome diareice şi posibile necroze ale plăcilor Peyer, endotoxina
poate fi responsabilă de febra sau leziunile enterice întâlnite în febra tifoidă.
Starea tifica= bolnavi apatici, indiferenti, cefalee intensa, unii prezinta o eruptie
caracteristica – forme lenticulare pe torace si abdomen;
hepatosplenomegalie, bradicardie, leucopenie sau limfocitoza
- In prima saptamana se gasesc bacili tifici in hemoculturi, din saptamana 2 –
bacili tifici in materii fecale, urina
Gastroenteritele=toxiinfectiile alimentare cu salmonela (S. typhimurium, S
cholerae suis, S. enteritidis, S. panama)
-ingerarea de alimente contaminante
-24-48h (se multiplica in intestinul subtire)
-diaree apoasa, dureri de cap, stare de rau, greata, voma
Imunitate – poate apare un grad de imunitate in cazul infectiilor cu S. typhi, S.
paratyphi A, B
Tratament
• În gastroenterite
– boala este autolimitată
– se evită antibioterapia pentru a preveni prelungirea fazei de purtători–
Antibioterapie conform antibiogramei
• În febrele enterice spitalizarea şi administrarea intravenoasă de
• antibiotice trebuie să se realizeze cât mai repede posibil.
• Cloramfenicol, Ampicilina, Cotrimoxazol, Fluorochinolone
• La purtătorii de Salmonella serovar Typhi în vezica biliară -intervenţie
chirurgicală, tratament cu ampicilină.
• eficacitate de 90%
Profilaxie – vaccinul TAB – amestec de S.typhi,, paratyphi A si
Binactivat termic- protectie considerabila timp 3-7 ani
Diagnostic de laborator
In febra tifoida – hemoculturi repetate in saptamana 1 si 2 de boala
-culturi din maduva osoasa
-urocultura din sapt. 2
Coprocultura
Sange pt. reactia Widal
Gastroenterite : coproculturi in prima saptamana
Septicemii- hemoculturi repetate
Purtatori – recoltarea de bila prin tubaj, sange pt. reactia Vi
Cultivare - hemoculturi pe medii pt anaerobi; urocultura, coprocultura
Identificare : aspectul coloniilor, teste biochimice, aglutinare cu seruri
r. Widal – evidentiaza anticorpii din a doua saptamana
 Genul Shigella
• Se gasesc in tractul intestinal uman si al unor primate
• Dizenteria bacilara- scaune frecvente mucopurulente, sanguinolente
• Grupul A: Shigella dysenteriae (12 serotipuri)
• Grupul B: Shigella flexneri (6+2 serotipuri)
• Grupul C: Shigella boydii (18 serotipuri)
• Grupul D: Shigella sonnei
• Caractere morfologice: bacili gram negativi, neciliati, necapsulati
• nesporulati
• bacterii aerobe, facultativ anaerobe
• se dezvoltă bine la 37°C, pe medii slab şi moderat selective şi
difereniale:
• - Istrati – Meitert
• - ADCL
• formează - colonii S, lactozo-negative, transparente
• Caractere biochimice -fermentează glucoza fără producere de gaz
- Grupul manito-pozitiv (grupele B,C,D);
- Grupul manito-negativ (grupul A).
• nu produc indol ( excepie Shigella flexneri care este indol pozitivă
• nu formează hidrogen sulfurat,
• nu descompun lactoza,
• nu metabolizează urea
• nu folosesc citratul ca unică sursă de carbon
Actiune agentilor fizici si chimici
• rezistă
• - 10 zile în praf uscat,
• - 1-16 zile în ape
• - două săptămâni pe lenjerie,
• - 1-2 săptămâni în alimente,
• - 2 luni în gheată.
• inactivate în 10 minute la 50-60°C
• Patogenie
• Doza infectanta mica -10-100 bacterii
• Incubatie 1-2 zile, dureri abdominale, febra , diaree apoasa datorita
exotoxinei ce actioneaza pe intestinul subtire, tenesme,
• Ziua 2- infectia ileonului si colonului
• in 2-5 zile diareea si febra dispar spontan
• La copii si vastnici – pierderea de apa si electroliti poate duce la
deshidratare, acidoza, moarte
• Tratament
• tratamentul antibiotic al dizenteriei - doar în cazurile severe de boală
• - la pacienii vârstnici, la copii
• - tratamentul antibiotic - conform antibiogramei ( furazolidon, acid
nalidixic
Diagnostic de laborator
Prelevate - probe cu portiuni de mucus si sange din scaunul proaspat emis
sau tampoane rectale
Microscopie- leucocite si hematii
Genul Escherichia
Face parte din flora normala a omului si animalelor
• Prezenta constantă a tulpinilor de E.coli în intestinul uman şi animal şi în materiile
fecale au făcut din această bacterie indicatorul de poluare fecală a mediului, în
special a apei
• Caractere morfologice
• bacil Gram negativ, uneori forme filamentoase, cili peritrichi
• necapsulate
• există tulpini de E. coli - imobile
• - unele prezentând capsulă

• Caractere de cultura pe medii solide- colonii de tip „S”

• în mediul lichid- tulburare uniformă şi inel aderent pe peretele tubului
• Caractere biochimice
• oxidază negative
• reduc nitritii în nitrtai
• fermentează unii carbohidrati (glucoza) cu producere de acid şi gaz
• descompun lactoza cu eliberare de acid
• descompun proteinele cu formare de indol
Caractere biochimice
• nu produc urează
• nu descompun proteinele cu formare de H2S
• nu folosesc citratul ca unică sursă de carbon
• Unele tulpini, de obicei cele implicate în infecii urinare,
• determină hemoliză beta pe geloza sânge.
• Tulpinile de Escherichia coli care posedă plasmidul „col”eliberează colicine,
substane toxice pentru alte tulpini bacteriene

Patogenie
• Infectii urinare
• Infectii digestive
• ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli produce enterotoxine non invazive
• diaree apoasă la copii fără inflamatie, fără febră
• “diareea călătorilor);
• EPEC (enteropathogenic Escherichia coli produce enterotoxina shiga-like
• diaree apoasă la copii fără febră fenomene inflamatorii reduse);
• EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli -Enterotoxină Shiga
• colită hemoragică
• răspuns inflamator intens);
• EIEC (enteroinvasive Escherichia coli-copii, inflamatie severă, febră, diaree muco-
sanguinolentă);
• EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli- produce enterotoxină şi hemolizină la
copii mici, diaree apoasă persistentă, fără febră, fără inflamatie
Infecii intra-abdominale
• supuratii peritoneale, biliare, apendiculare, genitale
Bacteriemie - cauzată de tulpini de Escherichia coli cu mare capacitate invazivă
Şoc endotoxinic
• distrugerii masive de celule de E. coli, cantitate mare de endotoxină
• febră, hemoragii, colaps circulator
Meningita neo-natală -cauzată de tulpini de E. coli care sintetizează antigenul
capsular K-1
• tulpinile ajung din naso-faringe sau din tractul intestinal în torentul sanguin şi
pe această cale la meninge
Infecii nosocomiale
Genul Klebsiella
• răspândite în natură (sol, ape de suprafaţă, plante)
• fac partedin flora normală a tractului gastrointestinal, a tractului respirator
superior şi a tegumentelor umane şi animale
• Activitate metaboloca asupra carbohidratilor – produc acid si gaz
Caractere morfologice – bacili grosi, poseda capsula, imobili
Caractere de cultura – colonii mucoide; pe medii cu lactoza K. pneumoniae si
K. oxytoca sunt lactozo-pozitive, iar K. ozaenae si K.rhinoscleromatis sunt
lactozo-negative
Coloniile pe g.s sunt nehemolitice, aerobe, facultativ anaerobe
Caractere biochimice:fermentează lactoza, zaharoza şi glucoza cu eliberare de
acidşi gaz.
• nu produc indol, cu excepţia tulpinilor de K. oxytoca.
• produc urează, acetil-metil carbinol,
• folosesc citratul ca unică sursă de carbon, dar nu descompun proteinele cu
eliberare de H2S
Patogenie
• Speciile K. pneumoniae şi K. oxytoca sunt responsabile de majoritatea
infecţiilor umane. sindroame clinice întâlnite în infecţiile cuKlebsiella spp.
sunt:Pneumonia, în cea mai mare parte cauzată deKlebsiella pneumoniae,
Infecţiile neonatale sunt determinate mai ales deKlebsiella pneumoniae şi K.
oxytoca, fiind frecvent asociatecu bacteriemie neonatală
• infecţiile tractului urinar agentul cauzativ cel maides întâlnit este K.
pneumoniae, urmată de K. oxytoca.
Genul Enterobacter
Raspandite in sol, apa, rar tractuldigestiv si respirator uman
Au activitate fermentativa mai redusa, sunt mobile
Importanta medicala –E. aerogenes si E. cloacae
Colonii lactozo-pozitive, mucoide
Produc infectii urinare si septicemii

Genul Hafnia (H. alvei) – sol, apa, unele produse animale, tractul
respirator si digestiv uman, patogen oportunist

Genul Serratia
S. marcescens, S.liquefaciens, S. odorifera
Patogenie
Infectii la bolnavi imunodeprimati, cu neoplasme
Infectii ale tractului urinar, , respirator, meningite, infectii ale ranilor,
septicemii, soc endotoxic si endocardite
Tratament - gentamicina
Genul Proteus
• bacili Gram negativi polimorfi, nu au capsula, sunt mobili
• P. vulgaris, P mirabilis- fenomen de invazie
Caractere biochimice
• Desface fenilalanina, nu fermenteaza lactoza, produce ureaza si H2S
Patogenie
Infectii urinare, ale ranilor, septicemii la persoane debilitate, meningita la nou
nascut
Tratament – cefotaxim, aminoglicozide