Deseuri petroliere si

posibilitati de valorificare
a acestora

Studenti:
Clain Bogdan Michael
Ababei Cristinel Petru
Outline

Deseuri. Deseuri petroliere;

Tipuri de deseuri petroliere;
Impactul deseurilor petroliere asupra
mediului inconjurator;
Impactul deseurilor petroliere asupra
Municipiului Ploiesti.
Reciclarea deseurilor petroliere.
 Deseuri. Deseuri petroliere.

Prin definitie, deseurile reprezinta resturile dintr-un

material rezultate dintr-un proces tehnologic de
realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi
valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.
Deseurile petroliere sunt reziduuri rezultate din
exploatarile extractive de titei sau de gaze si se
depoziteaza in cele mai multe cazuri in batale.
Tipuri de deseuri petroliere.

o Slamul petrolier. Este un deseu care se prezinta sub forma solida sau
semisolida (vascoasa), de culoare gri – inchisa, cu un puternic miros
de petrol. El este obtinut din exploatarile extractive de petrol si/gaze
naturale, odata cu exploatarea hidrocarburilor din stratele nisipoase.
Continut: ~ 20% titei, ~ 10% apa de zacamant, ~ 70% argila si nisip.

o Cocs. Este un produs solid obtinut din carbunele de pamant,

reziduuri petroliere sau din gudroane, obtinut prin incalzire la
temperaturi inalte si utilizat pe post de combustibil sau materie prima
in industria chimica, metalurgie, gospodarie etc. Procedeul prin care
este obtinut se numeste coxare si reprezinta cracarea termica
aplicata produselor petroliere.
 Slam petrolier

Cocs metalurgic
Impactul produselor petroliere asupra
mediului inconjurator
Prin definitie, poluarea este totalitatea proceselor prin care se
introduc in mediu, direct sau indirect, materie, energie sau informatie ,
cu efecte daunatoare sau nocive care alerteaza ecosistemele,
diminueaza resursele biologice si pun in pericol sanatatea omului.
Produsele petroliere rezultate din procesele de rafinare sunt
agenţi importanţi de murdărire a apelor de suprafaţă şi freatice,
imprimând apei şi cărnii peştilor un gust şi miros neplăcut. Apele
reziduale cu conţinut de petrol constituie surse de poluare a Mării
Negre cu hidrocarburi, în special în zona litorală.
Impactul produselor petroliere asupra mediului acvatic
suportă multe discuţii, el depinzând de mai mulţi factori (sezon, speciile
afectate, tipul de petrol, etc.). Se estimează că anual este introdusă în
ocean o cantitate de circa 6 milioane m3 de petrol.
 Una din caracteristicile cele mai importante ale ţiţeiului şi
produselor petroliere este nemiscibiliatea lor cu apa. În afară de unele
fracţiuni solubile, cea mai mare parte se ridică la suprafaţă sub forma unei
pelicule uleioase, care împiedică difuzarea aerului atmosferic, iar altă parte
se află sub formă de emulsie de tipul „petrol în apă” sau „apă în petrol”.
Acţiunea toxică a produselor petroliere asupra peştilor a fost pusă
în evidenţă de diferiţi cercetători. Simptomele de intoxicare a peştilor se
manifestă prin agitaţie puternică, urmată de o paralizie progresivă până
în momentul letal.
Aceste simptome dovedesc acţiunea ţiţeiului prin fracţiunile sale
solubile în apă, asupra sistemului nervos şi a glandelor endocrine. Acesta
acţionează şi asupra respiraţiei şi digestiei, fapt dovedit de prezenţa sa în
cavitatea branhială şi tractul gastro-intestinal.
Impactul produselor petroliere asupra
Municipiului Ploiesti.
Definitia poluarii poate fi adaptata la municipiul Ploiesti prin
faptul ca exista procese chimice de ardere a petrolului, care
introduc in mediu " materie", in acest caz produse petroliere, noxe,
ce au efecte daunatore din punct de vedere biologic , asupra
locuitorilor, plantelor si mediului.
De obicei explozia demografica determina exploatarea
intensa a resurselor naturale , dar in acest caz Ploiestiul s-a dezvoltat
de la un oras cu maxim 30.000 locuitori in 1930 , la un oras cu 234.000
locuitori in 2002 si asta datorita exploatarii petrolului. Diversificarea
tehnologiilor de productie a multiplicat sursele de poluare.
Petrolul exploatat si rafinat este un poluant natural , dar
devine artificial in reactie cu alti compusi chimici, iar introdus in
mediu pe termen scurt si mijlociu si mai apoi pe termen lung ,
modifica echilibrul constituientilor mediului.
 Sursele de poluare produc poluarea directa a atmosferei, iar prin
intermediul acesteia se ajunge si la poluarea apelor de suprafata si de
adincime, cat si a solului. Datorita interelatiilor dintre componentele
mediului, poluarea unui mediu va duce la poluarae intregului ecosistem.
Un exemplu de poluare punctuala , dar accentuata si grava este
cea din data de 13 februarie 2011, cand aerul din municipiu a fost poluat
cu benzen ( hidrocarbura lichida extrasa din petrol) , de la rafinaria Petrotel
- Lukoil. Concentratia de benzen din atmosfera a fost de 6 ori mai mare
decat nivelul normal. Locuitorii din cartierele marginase, apropiate de
rafinarie, au simtit aerul irespirabil, iar paraul Dambul a fost poluat. ( ziarul
Prahova,2011).
 Un alt exemplu este cazul din 2009, cand in oras in urma unei ploi
abundente, in canalizarea orasului au ajuns reziduri petroliere iar paraul
Dambu a fost acoperit cu pelicule subtiri de petrol pe o distanta de cativa
kilometri.

EFECTELE PRODUSE ASUPRA MEDIULUI

- Efecte toxicologice, prin continutul de substante toxice;

- Efecte sociale, ce duc la scaderea calitatii vietii;
- Efecte de aparitie a 2 praguri de poluare de la cele doua rafinarii mari ,
Petrobrazi si Petrotel.

Intoxicarea pe termen lung, deoarece oamenii sunt expusi in doze

mici dar constante , unei poluari perpetue deasupra orasului, determinand
atingerea pragului de concentratie toxica
Reciclarea deseurilor petroliere.
Pentru reconstructia si ecologizarea zonelor contaminate cu
deseuri de slam petrolier, trebuie luate urmatoarele masuri:

 Conditionarea chimica si termica a namolurilor;

 Separarea centrifugala grosiera a fazelor solid – lichid;
 Filtrarea fazei lichide;
 Reincalzirea centrifugatului;
 Separarea centrifugala a fazei lichide pe componentele: apa, produs
petrolier, solide fine.
 Purificarea centrifugala a produsului petrolier;
 Racirea si stocarea produsului petrolier.

In proceseul tehnologic de deshidratare sunt necesare

urmatoarele: abur, apa, polielectroliti, fosfat trisodic cristalizat tehnic.
Produsele finite vor fi: produsul petrolier si sol (compost). Ca produse
secundare: apa ( reintrodusa in statia de epurare a rafinariei) si namol
deshidratat (umididate ~ 40-60%), care va fi depozitat pe o platform
betonata.
 După eliminarea fazei lichide pe pereţii batalelor rămâne un
strat de sol împregnat cu produse petroliere ce urmează a fi depoluat
prin proces de bioremediere.
Alegerea tehnologiei de depoluare ( ÎN SITU , EX SITU ) depinde
de condiţiile şi posibilităţile din teren luând în considerare gradul de
poluare şi amplasamentul acestuia.
Înaite de începerea lucrărilor de depoluare se face o serie de
analize cum ar fi :
- identificarea poluantului
- concentraţia poluantului şi dispersia acestuia
- delimitarea elementelor şi condiţiilor care ar putea stopa procesul de
reducere a poluantului
- determinarea substanţelor ajutătoare , a adaosurilor care grăbesc
procesul de reducere biologică a poluantului
- determinarea compoziţiei nutrienţilor care asigură condiţiile de viaţă a
microorganismelor
- determinarea cantităţilor de nutrienţi şi oxigen necesari procesului de
reducere etc.
Depoluare EX SITU
Presupune:
- excavarea terenului poluat şi pregătirea pentru depoluare.
- introducerea microorganismelor în sol.
- amestecarea cât mai bună a solului poluat cu amestecul de nutrienţi,
adaosuri, microorganisme.
- formarea prismelor cu înălţimea de 1,5 – 1,75 m , lungime şi lăţime cum
permite terenul.
Oxigenul necesar desfărurării procesului se asigură prin întoarcerea
prismei de 2 – 3 ori pe durata procesului.
Timpul necesar derulării procesului de depoluare EX SITU depinde de gradul
de poluare, compoziţia poluantului, condiţiile meteorologice, concentraţia
admisibilă a poluantului la terminarea lucrării. Durata este de cca 3 - 8 luni.
Prin această tehnologie de depoluare a solului, subsolului, apei,
apei freatice, poluarea nu este transferată în alt factor de mediu, solul
depoluat se poate reutiliza la umplerea batalului.
VA MULTUMIM!!!