4.

MODELUL DE ZACAMANT
 CONTENT

• Rolul modelului de zacamant

• Geostiinta
• Date seismice
• Geostatistica
• Inginerie
• Integrare
• Este importanta construirea unui model de
zacamant integrat bazat pe date:
geofizice,
geologice,
petrofizice si
de inginerie.
• Modelul de zacamant nu este doar un model de
inginerie sau care apartine geostiintelor;
este mai degraba un model integrat,
pregatit de catre
specialistii din domeniul geostiintelor impreuna cu
inginerii.
• Modelul de zacamant integrat necesita o cunoastere
completa a:
 geologiei,
 proprietatilor rocii si fluidelor,
 curgerii fluidelor si mecanismelor de recuperare,
 forajului si completarii sondelor,
 performantei productiei trecute (istoricului de productie).
• Modelul geologic este obtinut prin extinderea masuratorilor
localizate, obtinute prin:
 analiza carotelor si
 diagrafiilor gofizice,
la intreg zacamantul utilizand tehnologii din mai multe domenii
precum:
 geofizica,
 mineralogia,
 mediul depozitional,
 diageneza.
• Modelul geologic (in particular, constand in:
definirea unitatilor geologice si a continuitatii lor si
compartimentarea)
este o parte integranta a modelelor:
geostatistic si, in final,
de simulare a zacamantului.
 ROLUL MODELULUI DE ZACAMANT
• Viabilitatea economica a unui proiect de recuperare
a titeiului este mult influentata de performanta
productiei zacamantului in conditii de operare:
curenta si
viitoare.
• Astfel, evaluarea performantei
trecute si
prezente
a zacamantului ca si
prevederea comportarii sale viitoare
sunt aspecte esentiale in procesul de MZ. Fig. 3.5
Clasicele metode,
volumetrica,
a bilantului material si
analiza curbelor de declin,
ca si simulatoarele numerice de inalta tehnologie,
black oil,
compositional si
de recuperare imbunatatita a titeiului
sunt utilizate pentru
analiza performantei zacamantului si
estimarea resurselor.
• Spre deosebire de o viata a zacamantului (reala),
simulatorul poate simula mai multe vieti sub
diferite scenarii si astfel ofera un instrument foarte
puternic pentru optimizarea operarii zacamantului.
Exista numeroase exemple care pot demonstra rolul
important jucat de simulatoarele de zacamant in:
formularea planurilor initiale de dezvoltare,
potrivirea istoricului (history matching) si
optimizarea productiei viitoare, ca si in
planificarea si proiectarea proceselor de recuperare
imbunatatita a titeiului.
• Fig. 4.1 przinta pasii cheie implicati in simularea
zacamantului.
 Stabilirea clara a
obiectivelor si
Caracterizarea Prioritatilor
rocii si Model geologic
fluidului Caracterizarea
zacamantului

Alegerea
modelului
Asigurarea corect
consistentei intre
Constructia
datele geologice,
modelului
de simulare, de
lab. si de teren Evitarea arbitrariului in
Validarea history matching
modelului Aplicarea controlului
ingineriei

Predictii Recunoasterea limitelor

Documentare

Fig. 4.1. Simularea zacamantului

• Istoric, simulatoarele de zacamant au fost utilizate
pentru:
studierea zacamintelor mari si
a celor aflate in cursul unor procese complexe de
recuperare.
• Ele nu au fost adecvate pentru zacamintele mici
deoarece studiile de simulare sunt:
costisitoare,
necesita specialistiti cu inalta pregatire profesionala si
sunt prea mari consumatoare de timp pentru mediul de
lucru al unei companii de operare.
• Acest fapt se schimba. Tehnica minisimularii,
utilizand PC-uri, poate juca un rol important in
managementul zacamintelor mici.
• Procesul de dezvoltare a unui model de zacamant
sanatos joaca un rol importamnt in MZ deoarece:
1. Necesita integrarea dintre specialistii din domeniul
stiintelor geologice si ingineri.
2. Permite specialistilor din domeniul stiintelor
geologice, interpretari si supozitii pentru a fi comparate
cu performanta reala a zacamantului asa cum s-a
dovedit prin istoricul de productie si testele de presiune.
3. Ofera un mijloc de intelegere a performantei curente
si prezice performanta viitoare a zacamantului sub
diferite conditii astfel incat sa poata fi luate cele mai
bune decizii din punctul de vedere al MZ.
• In plus, modelul de zacamant va fi dezvoltat de
catre specialistii in stiinte geologice impreuna cu
inginerii deoarece:
1. Interactiunea eforturilor are ca rezultat o mai buna
descriere a zacamantului si minimizeaza incertitudinile
modelului
2. Echipa geolog – inginer poate corecta contradictiile
asa cum apar, prevenind erori costisitoare mai tarziu in
viata zacamantului.
3. A fost bine documentat faptul ca o echipa trans-
functionala poate obtine informatii valoroase in
descrierea zacamantului.
4. Intr-un efort fragmentat (si anume, cand inginerii si
geologii nu comunica), fiecare disciplina poate studia
numai o fractie din datele disponibile; astfel, calitatea
MZ poate suferi și afecta în mod negativ deciziile de foraj
și planurile de epuizare/depletare pe toată durata de
viață a rezervorului.
5. Echipele multidisciplinare, utilizand cele mai recente
tehnologii, ofera oportunitati pentru a capta resursele
neindentificate. De ex., datele 3-D seismic pot ajuta la
supravegherea operatiilor de productie in proiectele
mature si se poate identifica prezenta sau absenta
conntinuitatii intre sonde, si astfel se imbunatateste
descrierea modelului de zacamant.
6. Utilizarea modelelor de zacamant dezvoltate de catre
echipele multidisciplinare poate oferi tehnici practice de
descriere exacta a zacamantului pentru a obtine o
productie optima.
• Astfel este imporatnt sa se pregateasca un model de
simulare care ia in considerare:
geologia realista/practica a zacamantului si
alte caracteristici ale sistemului roca – fluide.
• Cu un model de simulare realist, se poate face sau
obtine o calauzire / indrumare privind urmatoarele:
1. Determinarea performantei unui zacamant aflat in
exploatere prin injectie de apa sau gaze, sau prin
epuizare / depletare naturala.
2. Aprecierea inaintarii frontului de inundare in contrast
cu modelul de inundare.
 3. Determinarea efectelor locatiilor sondelor si a spatierii
lor.
4. Estimarea efectului debitului de productie asupra
recuperarii.
5. Calcularea cantitatii totale de gaze pentru un numar
de sonde dat aflate in anumite locatii specificate ce
poate fi livrata.
6. Estimarea cailor de drenaj in zcaminte de titei si gaze
heterogene.
• O scurta trecere in revista a istoriei simularii
zacamantului incepand cu anii ‘40 arata ca:
In anii ‘40 modelele analogice au jucat un rol important.

In timpul anilor ‘50, o data cu aparitia ecuatiilor cu

diferente finite 2D si 3D, a devenit posibila rezolvarea
problemelor referitoare la curgerea multifazica prin
medii poroase heterogene.

In anii ‘60 simularea zacamantului a fost dedicata in cea

mai mare masura problemelor curgerii trifazice.

In timpul anilor ‘70 eforturile s-au extins catre procesele

de recuperare imbunatatita.
In anii’80, aplicatiile simularii zacamantului au continuat
sa se extinda si au inclus domeniul descrieii
zacamantului. S-au dezvoltat:
utilizarea geostatisticii pentru descrierea heterogenitatilor
zacamantului, ca si
tehnologia de modelare a zacamintelor fisurate natural.
Azi,
calculatoarele de birou, ca si
marea varietate de sisteme de simulare a zacamantului
ofera inginerilor si specialistilor din domeniul geostiintelor
un mijloc economic de rezolvare a problemelor de
zacamant complexe intr-un timp rezonabil.
• Procesul de simulare consta din:
descrierea zacamantului (si anume, pregatirea modelului
de zacamant),
potrivirea performantei istoricului,
prevederea performantei viitoare a zacamantului dupa
diferite scenarii.
• Descrierea zacamantului duce la un model de
zacamant care include geometria completa (si
anume,
permeabilitatea,
porozitatea si
inaltimea fiecarui bloc al retelei).
• Dupa construirea modelului de zacamant, acesta
este in general validat verificand daca poate duplica
comportarea trecuta a zacamantului.
• Adesea informatiile continute in descrierea
zacamantului sunt schimbate in cadrul limitelor
geologice si de inginerie pentru potrivirea istoricului
de productie la performanta productiei trecute.
• Exista mai multe valori educationale ale modelelor
de simulare:
De prea multe ori avem tendința de a cere
determinarea exactă a tuturor tipurilor de date de
intrare înainte de a accepta rezultatele calculate ca
semnificative sau de încredere. Pe de altă parte,
interesul în acuratețea datelor de intrare ar trebui să
fie proporțională cu sensitivitatea rezultatelor
calculate la variatii în aceste date.
Sensitivitarea la erorile datelor din descrierea
zacamantului poate fi derminata prin realizarea unor
rulari ale simularii cu variatii ale acestor date care
acopera o gama rezonabila de incertitudine.
• Astfel, eforturile vor trebui sa fie facute pentru
obtinerea acelor date care au cel mai mare efect asupra
performantei calculate.
• De asemenea, o recomandare generala pentru
dezvoltarea unui model este
“de a selecta cel mai putin complicat model si cea mai
grosolana/bruta descriere a zacamantului care va permite
estimarea dorita a performantei zacamantului.”
• Mai multi autori au documentat aplicatii 3-D seismic in
managementul si modelarea zacamantului.
Geofizicienii joaca cel mai mare rol decat oricand in
identificarea caracteristicilor cheie ale zacamantului in
modelul de simulare.
• De asemenea, ei
asista la validarea modelului geologic.
 GEOSTIINTA
• Specialistii din domeniul geostiintelor joaca cel mai
important rol in dezvoltarea unui model de
zacamant.
• Modelul de zacamant necesita cunoasterea
variatiilor:
porozitatii,
permeabilitatii si
proprietatilor capilare.
• Distributiile tipurilor de roca
de zacamant si nonzacamant si
ale fluidelor de zacamant
determina geometria modelului si
influenteaza tipul de model ce va fi utilizat.
De ex., numărul și amploarea sparturilor șisturilor
bituminoase (sau carbonatului dens) în scheletul fizic
o determina continuitatea faciesului de zacamant si
o influenteaza dimensiunile verticala si orizontala ale fiecarei
celule.
Alte influente asupra dimensiunii celulei includ:
costul de calcul,
spatierea sondelor,
distributia fazelor fluide si
scopul studiului.
• Incorporarea modelului geologic in modelele de
simulare necesita recunoasterea si captarea /
prinderea heterogenitatilor detaliate ale
zacamantului.
O data cu aparitia tehnologiilor avansate de simulare
si intelegerea structurilor subterane complexe,
aceste heterogenitati pot fi recunoscute timpuriu in
viata zacamantului si incorporate in modelul de
simulare.
• Atat aprecierea inginerilor cat si a specialistilor din
domeniul geostiintei trebuie sa ghideze dezvoltarea
si utilizarea modelului de simulare.
• De regula, geologii se concentreaza asupra
caracteristicilor rocii in patru etape:
1. Studiile asupra rocilor stabilesc litologia si determina
mediul de depunere, iar roca de zacamant este deosebita de
roca nonzacamant.
2. Studiile de schelet / matrice stabilesc stilul structural si
determina caracterul continuitatii tridimensionale si
tendintele grosimii brute a rocii zacamantului.
3. Studiile de calitate a zacamantului determina variabilitatea
matricei rocii zacamantului in termeni de:
 porozitate,
permeabilitate si
proprietati capilare (acviferul adiacent zacamantului este studiat
similar).
4. Studiile de integrare dezvolta volumul de pori cu
hidrocarburi si modelele de transmisibilitate a fluidelor in trei
dimensiuni.
• Specialistii din domeniul geostiintei si inginerii au
nevoie de feedback-ul unul de la altul de-a lungul
activității lor.
• Analizele de carote ofera date pentru identificarea
tipurilor de roca de zacamant, in timp ce testele de
sonda ajuta la recunoasterea barierelor la curgere si
fisurilor.
• Studiile de simulare pot fi utilizate pentru a valida
modelul geologic in contrast cu performanta
presiune – productie.
• Adesea, ajustarile sunt necesare in model pentru
potrivirea istoricului cu performanta reala / actuala.
 SEISMIC DATA
• Studiile seismice 3-D ajuta la identificarea resurselor
care nu pot fi produse in conditii optime.
Analiza 3 -D poate economisi costurile prin minimizarea
sondelor sterile și a celor slab/ne-productive.
Un studiu 3-D realizat in timpul fazei de evaluare este
utilizat pentru a ajuta la elaborarea planului de
dezvoltare.
O data cu dezvoltarea si productia, datele sunt permanent
evaluate pentru a forma baza pentru:
localizarea sondelor de productie si injectie,
urmarirea mentinerii presiunii de zacamant si
realizarea lucrarilor de interventie.
Aceste activitati genereaza informatii noi (
diagrafii,
carote,
DST’s etc.)
care
schimba harti,
reviziesc structura si
modifica modelul stratigrafic al zacamantului.
Un studiu seismic 3-D are impact asupra planului initial de
dezvoltare. Odata cu forarea sondelor de dezvoltare,
informatiile suplimentare sunt utilizate pentru a ajusta
interpretarea initiala.
Pe masura ce timpul trece si se construieste baza de
date, elementele datelor seismice 3-D, care initial
au fost ambigue, incep sa aiba sens. Utilitatea
studiului seismic 3-D dainuie toata viata
zacamantului.
Datele studiului seismic 3-D pot fi utilizate pentru a
ajuta la:
1. Definirea cadrului geometric,
2. Definirea calitativa si cantitativa a proprietatilor rocii si
fluidelor de zacamant,
3. Controlul curgerii.
 GEOSTATISTICA
• Utilizarea tehnicilor de descriere a zacamantului este
explicata de Haldorsen si Damsleth: [Haldorsen, H.H. And Damsleth, E. Stochastic Modeling,
JPT (April1990): 404 - 412]

Un rezervor este intrinsec determinist. El există; are

proprietăți și caracteristici deterministe potențial
măsurabile, la toate nivelurile; și este produsul final al
multor procese complexe care au avut loc ... de-a lungul
a milioane de ani.
Descrierea zacamantului este o combinatie intre:
 observatii (componenta determinista),
 educated aiming (calificare in domeniul / scopul) (geologie,
sedimentologie, [si mediul depozitional]) si
 formalized “guessing” (“intuitie” formalizata) (componenta
stohastica).
• Ei explica de ce sunt aplicate tehnicile stochastice in
descrierea determinista a zacamintelor, si anume:
Informatii incomplete despre zacamant la toate
nivelurile;
Depunere spatiala complexa a faciesului;
Variabilitatea proprietatilor rocii;
Necunoasterea relatiilor intre proprietati;
Abundenta fragmentelor singulare de informatii de la
sonde;
Comoditate si viteza.
• “Modelarea stochastica” se refera la:
generarea proprietatilor geologice sintetice in:
 una,
doua sau
trei dimensiuni;
posibilitatea de a crea si simula un numar de solutii
acceptabile;
compararea rezultatelor pentru a vedea efectul lor
asupra potrivirii istoricului (history matching).
• Mai nou, interesul s-a concentrat pe utilizarea geostatisticii
fractale si a altor tehnici stochastice pentru a cartografia
variabilitatea incertitudinilor asociate heterogenitatii
zacamintelor.
• Geostatistica fractala este bazata pe presupunerea ca
statistica fractala poate fi utilizata pentru a reprezenta
heterogenitatea dintre sonde, ca o variatie fractala
intamplatoare suprapusa peste o interpolare simpla a
valorilor corelate, obtinute din diagrafii.
• Statisticile fractale standard sunt utilizate pentru a
determina caracteristicile variatiei fractale aleatorii a
datelor obtinute din analiza diagrafiilor si carotelor.
• Aceasta abordare este de succes deoarece
variatia proprietatilor mai multor sisteme naturale este de
tip fractal.
• Modelarea geostatistica/stochastica a
heterogenitatilor zacamantului joaca un rol
important
modele de zacamant mai precise.
Aceasta oferă un set instrumente de analiză a datelor
spațiale ca exprimare probabilistică pentru a fi împărtite
intre:
geologi,
geofizicieni si
ingineri de zacamant
și este un mijloc pentru integrarea diverselor surse de
informații incerte.
• Geostatistica este utila in:
modelarea variabilitatii spatiale a proprietatilor
zacamantului si
corelarea intre proprietatile inrudite precum:
porozitatea si
viteza seismica.
• Aceste modele pot fi utilizate apoi in:
construirea modelelor numerice:
pentru interpolarea unei proprietati a cărei medie este
extrem de importantă și
pentru simulările stochastice ale unei proprietati ale cărei
extreme sunt deosebit de importante.
• Geostatistica permite geologilor sa-si puna
informații valoroase intr-un format care poate fi
utilizat de inginerii de zacamant.
• În absența unor date suficiente pentru un anumit
zacamant, sunt utilizate caracteristicile statistice de
la multe alte zacaminte mai mature
cu mediu geologic similar și / sau
cu studii de afloriment.
• Prin captarea heterogenităților critice într-o formă
cantitativă, se creează o descriere geologica mai
realista.
• Variogramele (si corelogramele) sunt utilizate:
pentru a studia continuitatea spatiala a unei variabile
particulare.
De asemenea ele pot fi aplicate
pentru a studia continuitatea incrucisata a diferitelor
variabile din diferite locatii.
De ex., s-ar putea compara porozitatea într-o anumită locație cu
cea de la o locație din apropiere determinata dupa un anumit
timp (to travel time).
O data modelata, aceasta corelatie incrucisata poate fi
utilizata
intr-o procedura de regresie multivariata cunoscuta sub
numele “cokriging” pentru construirea unei harti a
porozitatii numai din date de:
 porozitate disponibile, dar de asemenea
din informatii seismice.
• Orice valoare neesantionata (ex. porozitatea) poate fi
estimata printr-o regresie generalizata din masuratori in zona
inconjuratoare pentru acea valoare, cand a fost definita
relația statistică între necunoscuta, fiind estimata, și valorile
disponibile din probe.
• Modelul anterior al similaritatii statistice intre valorile datelor
este definit prin corelograme.
• Aceasta regresie generalizata poate include de asemenea
masuratori in apropiere a unor variabile diferite - seismic
travel time sau un cod facies.
• Cand se utilizeaza astfel de informatii secundare este nevoie,
de asemenea, de un model anterior cu corelograme, care
ofera informatii despre similaritatea statistica intre diferite
variabile din diferite locatii.
• Acesti algoritmi ai regresiei generalizate sunt cunoscuti ca:
 “kriging” si
 “cokriging.”
• Integrarea diferitelor tipuri de date, precum
informatii geologice cantitative si
masuratori directe de laborator,
nu e usor de facut prin:
regresie multivariata sau
co-kriging.
• Pentru o locatie particulara pentru care inca nu exista o
masuratoare de porozitate, luarea in considerare a
lithofacies-ului poate oferi limite rezonabile in care va
cadea valoarea necunoscuta.
• In plus, daca avem o histograma a porozitatii
dezvoltata pentru lithofacies-ul in cauza, apoi putem
spune daca porozitatea necunoscuta e mai potrivit sa
fie la capatul redus sau la capatul ridicat al gamei.
• Rezultatul acestei actualizari este o distribuție
probabilistica care prevede probabilitatea ca
valoarea neeșantionata să aparțină oricarei clase de
valori date.
• Pentru o astfel de distributie, orice estimare optima
pentru valoarea neesantionata poate fi obtinuta
cand a fost specificat un criteriu de optimalitate (de
ex. criteriul erorii celor mai mici patrate).
• Geostatistica e utilizata in construirea distributiilor
probabilistice care caracterizeaza incertitudinea
actuala a proprietatilor rocii si fluidelor din
zacamant.
• Daca exista distributii probabilistice ale variabilei
reprezentand incertitudinile proprietatilor rocii si
fluidelor in diferite locatii, fiecare schita din astfel
de distributie probabilistica multivariata reprezinta
o imagine stochastica a zacamantului.
• Astfel de imagini stocastice respecta toate
informațiile disponibile introduse prin:
correlograme și
correlograme încrucișate,
dar ele sunt diferite una de cealaltă.
• Diferentele dintre aceste imagini stochastice ofera o
vizualizare utilizabila a incertitudinilor despre
proprietatile rocii si fluidelor din zacaminte.
• În cazul în care toate rezultatele diferite sunt in
acord, nu există nici o incertitudine sau exista o
incertitudine mică; în cazul în care acestea diferă cel
mai mult, există o incertitudine maximă.
• Imaginile stocastice reprezintă modele numerice
alternative, echiprobabile ale proprietăților rocii și
fluidului de zacamant, și pot fi folosite ca intrare
pentru simulatoare in analiza de senzitivitate.
• Pentru ilustrarea conceptelor geostatisticii, au fost
generate distributiile porozitatii si permeabilitatii
pentru un zacamant.
Geostatistical 3D Reservoir Modeling
Geostatistical simulation performed with RML-Heresim software
Reservoir porosity model – top view
Permeability realization for entire area
Geostatistical Interpretation Using the Levy Fractal Approach
Kriged porosity map from wells alone (Ieft). Histogram showing range of pore volumes estimates
from 100 conditional porosity simulations with 10 simulations of reservoir thickness.
 INGINERIE
• Optimizarea recuperarii titeiului si gazelor
presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
Identificarea si definirea tuturor zcamintelor dintr-un
camp dat si proprietatilor lor fizice.
Deducerea istoricului si prevederea performantei
zacamantului.
Minimizarea forajului sondelor inutile.
Definirea si modificarea (daca e necesar) a gaurii de
sonda si a sistemelor de suprafata.
Initierea controalelor de operare la momentele potrivite.
Luarea in considerare a tuturor factorilor economici si
legali oprtuni.
• Dupa identificarea modelului geologic, in model
sunt introduse informatii suplimentare de inginerie
/ productie. Acestea includ:
proprietatile fluidelor si rocii de zacamant;
localizarea si echiparea sondelor;
rezultatele testelor hidrodinamice de presiune si pulsatii
pentru a determina continuitatea zacamantului si
permeabilitatea efectiva.
• Utilizarea metodei bilantului material permite:
calcularea resursei initiale de hidrocarburi din zacamant,
influxul acviferului si
extinderea areala a zacamatului.

• Utilizarea profilelor de productie / injectie ofera

informatii despre
distributia fluidelor pe verticala.
 INTEGRAREA
• Traditional, diferitele tipuri de date erau procesate
separat, ducand la diferite modele:
un model geologic,
un model geofizic,
un model de productie / inginerie.
• Interpretarea geostatistică oferă un mod de a
combina toate informațiile relevante și apoi de a
elabora modele de zacamant compatibile cu aceste
informații.
• Importanta geologiei la prevederea performantei
zacamantului este recunoscuta de catre inginerii de
zacamant.
• De aceea, este important ca imaginea geologica
(inclusiv concluziile calitative) sa fie transferata
într-un model de simulare și să nu fie consumatoare
de timp și zadarnicita.
• Programele de modelare geologica 3-D au fost
dezvoltate pentru a genera automat hartile
geologice si sectiunile transversale din date de
explorare.
• Deoarece aceste modele interactioneaza direct cu
simulatorul de zacamant, inginerul de zacamant poate
utiliza usor descrierea complexa a zacamantului oferita
de geolog pentru planificarea dezvoltarii zacamantului.
In plus, inginerul de zacamant poate actualiza modelul cu:
date sau
interpretari noi
si poate oferi rapid:
harti si
sectiuni consistente
pentru evaluarea rezultatelor activitatilor precum forajul
de completere.
Programele de modelare geologica 3-D pot realiza un
numar mare de harti si sectiuni transversale.
Acestea permit inginerului sa devina complet familiar cu
geologia inainte de proiectarea modelului de simulare.
• O revolutie in tehnicile de simulare s-a produs o
data cu aparitia modelelor de simulare numerica.
• Azi, inginerul de zacamant cauta mai multe date,
atat cantitative cat si de detaliu, de la geolog si de la
inginerul de productie.
• Pe de alta parte, potrivirea istoricului zacamantului
poate duce la un feedback despre informatiile
geologice catre geolog.
• Gradul de interactiune dintre geologi si ingineri a
fost bine documentat in literatura de specialitate.
• Craig si al. (1977) si Harris si Hewitt (1977) au
explicat valoarea sinergismului dintre inginerie si
geologie.
• Craig si al. au subliniat valoarea descrierii detaliate a
zacamantului, utilizand simularea
geologica,
geofizica si
de zacamant, asociata cu
cunoasterea instrumentelor geofizice,
pentru a oferi o mai mare acuratete descrierii
zacamantului pentru utilizarea in calculele de
zacamant.
• Harris si Hewitt au prezentat o perspectiva
geologica a sinergismului in MZ.
• Ei au explicat inomogenitatea zacamantului
datorata:
variatiilor complexe ale continuitatii zacamantului,
modelelor de grosime si
proprietatilor spatiului poros (ex. porozitate,
permeabilitate, presiune capilara).
• O descoperire majora in modelarea zacamantului
s-a produs la aparitia software-lui integrat al
geostiintei (descrierea zacamantului) si
ingineriei (performanta productiei zacamantului),
proiectat pentru a manageria efectiv si mai eficient
zacamantul.
Mai multe companii de
service,
software si
consultanta
dezvolta si lanseaza pe piata software integrate
instalate pe o platforma comuna.
• Aceste software interactive si prietenoase cu
utilizatorul ofera modele de zacamant mai realiste.
• Utilizatorii de la diferite discipline pot lucra cu
sofware-ul
cooperand ca-ntr-o echipa de baschet
mai degraba decat
pasand rezultatele de la unul ca altul ca-ntr-o cursa tip
stafeta.
• DETERMINÍSM s. n. Teorie, concepție potrivit
căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri
de cauze și efecte, prin condiționări și legități,
prin interacțiuni necesare și repetitive.
• STOCÁSTIC adj. v. accidental, incidental,
întâmplător, ocazional, sporadic.
• STOCÁSTIC, -Ă, stocastici, -ce, adj., s.
f. 1. Adj. (Despre fenomene) Care se produce
întâmplător, care este legat de hazard. 2. S.
f. (Mat.) Aplicare a calculului probabilităților la
rezultatele obținute prin statistică.