2.

PROCESUL
MANAGEMENTULUI ZACAMINTELOR
 Continut

• Stabilirea scopurilor
• Planul de dezvoltare si aspecte economice
• Implementarea
• Supravegherea si monitorizarea
• Evaluarea
• Revizia planurilor si strategiile
• Motivele esuarii programelor MZ
• Un proces de MZ modern implica:
Stabilirea unui scop sau a strategiei,
Un plan de dezvoltare,
Implementarea,
Monitorizarea planului,
Evaluarea rezultatelor (fig. 2.1).
 Procesul MZ

Stabilirea strategiei
Fig. 2.1.

Plan de dezvoltare

Implementare
Revizie

Monitorizare

Evaluare

Completare
• Nici o componeneta a MZ nu este independenta de
celelalte. Integrarea tuturor acestora este esentiala
pentru succesul MZ.
• Procesul MZ este continuu si dinamic.
Pe masura ce sunt disponibile date suplimentare,
planul de MZ este redefinit si implementat cu
modificarile corespunzatoare.
Chiar daca este foarte dorit un plan cuprinzator
pentru MZ, nu pentru toate zacamintele se justifica
un astfel de plan detaliat din cauza costurilor
efective.
Totusi, cheia succesului este de a avea un plan de
management (detaliat sau nu) si implementat din
prima zi.
 STABILIREA SCOPULUI
• Recunoasterea necesitatilor specifice si stabilirea
unui scop realist si realizabil este primul pas in MZ.
Elementele cheie in stabilirea scopului MZ sunt:
Caracteristicile zacamantului
Aspectele de mediu (in totalitate)
Tehnologia disponibila
Intelegerea fiecaruia dintre aceste elemente este o
cerinta pentru stabilirea strategiilor pe termen scurt
si lung in scopul managerierii zacamantului.
 Caracteristicile zacamantului
• Natura zacamantului care este manageriat este de
importanta vitala in stabilirea stategiei de
management.
Intelegerea naturii zacmantului necesita cunoasterea:
geologiei,
proprietatilor rocii si fluidelor,
curgerea fluidelor si
mecanismele de recuperare,
forajul si completarea sondelor si
istoricul de productie (fig. 2.2).
 Geologic Map Recovery Mechanisms

Rock Fluid Fluid flow

Past performance

Fig. 2.2. Cunoasterea zacamantului

Fig. 2.2. Cunoasterea zacamantului
 Aspecte de Mediu si Mediul de Afaceri
• Esentiala in dezvoltarea si eficacitatea strategiei de management este
intelegerea urmatoarelor aspecte de mediu:
La nivelul corporatiei:
scop,
putere financiara,
cultura,
atitudine.
Din punct de vedere economic:
Climatul de afaceri,
pretul titeiului/gazelor,
inflatia,
capital disponibil ,
disponibilitatea de personal.
Din punct de vedere social:
conservare,
siguranta,
reglementari de mediu.
 Tehnologie si instrumente tehnologice
• Succesul MZ depinde de fiabilitatea si utilizarea
corespunzatoare a tehnologiei aplicate cu privire la:
explorare,
foraj si completare,
procese de recuperare,
productie.
• Progrese tehnologice majore au fost facute in toate
aceste domenii (Tab. 2.1).
Totusi, ele ofera oportunitati care pot sau nu pot fi
adecvate oricarui zacamant.
 Tabelul 2.1. Tehnologie
Geofizica Geologie Ingineria Productiei Inginerie de Zacamant
2D Seismic Descrierea carotelor Aspecte economice Portofolio Management
Achizitia si Man.
3D Seismic Sectiuni subtiri Datelor Log Analysis
Microscopes Stimularea Sondelor Transient Well Tests
Cross- Simularea curgerii prin Conventional Core
HoleTomografie Image Analysis X-Ray Conducte Analysis
Vertical Seismic Simularea gaurii de
Profile Stable Isotope Analysis sonda CT ()* Scan, NMR ()*
Multicomp. Seismic Depositional Models Analiza Nodala Fluid Analysis
Shear Wave Diagenetic Models Analiza c. de declin (DCA)
Logging Harti, Sectiuni Transversale Bilantul material
Teledetectie Spalarea cu apa
Model tuburi de curent
Simularea zacamantului
Geostatistica
* Nuclear Magnetic EOR Screening
Resonance EOR Technology
*Computed Tomography Expert Systems
 2D Seismic 3D Seismic Tomografie

Multicomp. Seismic
Vert. Seismic Profile

Logging

Fig. 2... Technology: Geophysics

 Core Description Thin Sections Microscopes Image Analysis X-Ray

Diagenetic Models Geological Map

Depositional Models

Remote Sensing
Geological Cross-Sections

Fig. 2... Technology: Geology

 Economics Data Aquisition Well Stimulation

Wellbore Simulation Nodal Analysis

Pipeline Simulation

Fig. 2... Technology:

Production Engineering
 Portfolio Management Log Analysis Transient well tests

CT Scan, NMR
Conventionl Core Analysis

Fluid Analysis

DCA

Fig. 2... Technology:

Reservor Engineering
 Material Balance Waterflood Streamline Models

Reservoir Simulation Geostatistics

Fig. 2... Technology:

Reservor Engineering Neural Network
 PLANUL DE DEZVOLTARE
SI ASPECTELE ECONOMICE

• Formularea unui plan de MZ detaliat este esentiala

pentru succesul proiectului.
• Este necesar a fi elaborat cu multa grija implicand
mai multe etape de dezvoltare (fig. 2.3).
 Planul de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare si depletare

Fig. 2.3.
Consideratii referitoare la mediu

Achizitia si analiza datelor

Modele geologice si numerice de studiu

Prevederi de productie si resurse

Facilitati necesare

Optimizare economica

Aprobarea managementului
 Strategiile de dezvoltare si depletare

• Cel mai important aspect al MZ se refera la

strategiile de depletare a zacamantului pentru
recuperarea titeiului prin exploatare primara,
secundara aplicabila si metode EOR.
• Strategiile de dezvoltare si depletare vor depinde de
stadiul de viata al zacamantului.
• In cazul unui zacamant nou trebuie sa ne intrebam:
Cum vom dezvolta cel mai bine zacamantul?
(referindu-ne la):
Spatierea sondelor
Scheme de recuperare:
Primara
Secundara
Tertiara
• In cazul unui zacamant care a fost depletat prin
metode primare, secundare sau chiar tertiare
acesta necesita a fi investigat.
 Consideratii referitoare la mediu

• In dezvoltarea si operarea ulterioara a zacamantului

trebuie incluse consideratiile ecologice si de mediu.
• Vor fi indeplinite restrictiile agentiilor de
reglementare.
• Acestea reprezinta aspecte foarte sensibile si
importante ale procesului de MZ.
 Analiza si achizitia datelor
• MZ,
o incepand de la planul de dezvoltare si
o continuand cu implementarea planului,
o monitorizarea si
o evaluarea performantei zacamantului,
necesita cunoasterea zacamantului, cunoastere care
ar putea fi obtinuta printr-un program integrat de
achizitie si analiza a datelor.
• Fig. 2.4 arata o lista a datelor necesare inainte si in
timpul productiei.
 Planificare, Justificare, Timp, Prioritati

Inainte de productie Colectare si Analiza In timpul productiei

Seismic
Validare/ Stocare
Geologic Baza da date
Invest. geofizice Teste de sonda

Carote Productie

Fluide
Injectie

Teste de sonda

Speciale

Fig. 2.4. Achizitia si analiza datelor

• Analiza datelor necesita:
un efort urias,
cercetare amanuntita si
inovare.
• Pasii importanti in achizitia datelor sunt:
1 – planificare, justificare, timp/moment si prioritate
2 – colectarea si analiza datelor
3 – validare / stocare (baza de date)
O cantitate enorma de date este colectata si analizata
in cursul vietii zacamantului Pentru un MZ
sanatos/solid este necesar un program eficient de
managementul datelor constand in:
Colectare
Analiza
Stocare
Revizuire
• Aceasta este o mare provocare.
 Studii de Modele Geologice si Numerice
Modelul geologic este obtinut prin extinderea
masuratorilor localizate, obtinute din carote si
diagrafii la intreg zacamantul utilizand mai multe
tehnologii, cum ar fi :
geofizica,
mineralogie,
mediu de depunere,
diageneza
Modelul geologic, reprezentand in principal definirea
unitatilor geologice si a continuitatii si
compartimentarii lor, este o parte integranta a
modelelor:
 geostatistic si, in cele din urma,
 de simulare a zacamantului.
Fig. 2... Geological Models
 Prevederi de productie si resurse
• Viabilitatea economica a proiectului de recuperare a
titeiului este influentat in mare masura de
performanta productiei zacamantului in conditii de
operare curenta si viitoare.
De aceea, evaluarea performantei trecute si prezente
a zacamantului ca si prevederea comportarii
viitoare este un aspect esential al procesului de MZ
(fig. 2.5).
 Istoric Predictie

Fig. 2.5. Production and Reserves Forecasts

Fig. 2.5. Production and Reserves Forecasts
• Metodele:
 Volumetrica
 Bilantului material
 Analiza curbelor de declin
ca si simulatoarele de inalta tehnologie pentru:
 Black oil
 Compositional
 EOR
sunt utilizate pentru analizarea performantei zacamantului si
estimarea resurselor.
• Simulatoarele de zacamant joaca un rol foarte important in:
 formularea planului initial de dezvoltare,
 potrivirea istoricului,
 optimizarea productiei viitoare,
ca si in:
 planificarea si
 proiecterea proceselor EOR.
 Facilitatile necesare
• Facilitatile reprezinta legatura cu zacamantul. Tot ce se
face in zacamant se face prin intermediul facilitatilor.
Acestea includ echipamente de:
Foraj
Completare
Pompare
Injectie
Procesare
Stocare.
• Proiectarea corespunzatoare si mentenanta facilitatilor
are un efect profund asupra profitabilitatii. Facilitatile
trebuie sa fie capabile sa duca la bun sfarsit planul de
MZ dar nu pot fi proiectate inutil.
Fig. 2.... Oil and gas production facilities
 Optimizarea economica
• Optimizarea economica este ultimul obiectiv
selectat pentru MZ.
• Fig. 2.6 arata pasii importanti implicati in
optimizarea economica.
 Optimizarea economica

• PAYOUT (PLATA)
Stabilirea obiectivului • PWI
economic • DCFROI
• PWNP

Formularea scenariului

• Productie
• Investitii
Colectarea datelor • Operare
• Cheltuieli
• Pret Titei/Gaze

Analiza economica

Analiza riscului

Alegerea operarii optime

Fig. 2.6. Optimizarea economica
 Aprobarea managementului

• Suportul managementului si angajamentul

personalului operator sunt esentiale pentru
succesul proiectului.
 IMPLEMENTAREA
• Odata ce scopurile si obiectivele au fost stabilite si un
plan integrat de MZ a fost dezvoltat, urmatorul pas este
implementarea planului.
• Procedura necesara implementarii cu succes a planului
de MZ presupune urmatoarele aspecte:
Inceperea cu un plan de actiune, implicand toate functiile.
Plan flexibil.
Sustinerea managementului.
Angajamentul personalului operator.
Organizarea de intalniri periodice pentru revizuirea planului,
implicand toti membrii echipei (cooperare interdisciplinara in
invatarea unul de la altul a obiectivelor functionale).
Primul pas implica inceperea cu un plan de actiune,
incluzand toate functiile.
Este obisnuit pentru majoritatea MZ sa divizeze
planul, dar acest plan de regula nu implica toate
grupurile functionale.
Astfel, nu toate grupurile lucreaza in aceste programe
si cooperarea intre diferitele functii este sub nivelul
dorit.
Daca un plan este dezvoltat si implementat in cel mai
bun mod, trebuie sa aiba angajamentul tuturor
disciplinelor, inclusiv al managementului.
Acest plan trebuie sa fie flexibil.
Chiar daca membrii echipei MZ pregatesc planul prin
implicarea tuturor grupurilor functionale, acest fapt
nu garanteaza succesul planului daca nu poate fi
adaptat la circumstantele economice, legale, de
mediu etc. ale momentului.
Planul trebuie sa aiba sustinerea managementului.
Indiferent de cat de bun este planul din punct de
vedere tehnic, trebuie sa aiba suportul
managementului atat la nivel local cat si la nivel mai
ridicat.
Fara sustinerea lor, planul nu va fi aprobat.
Astfel, este necesar sa avem implicarea
mangementului din prima zi.
Nici un plan de MZ nu poate fi implementat
corespunzator fara suportul personalului operator.
Destul de des vedem planuri de MZ esuand deoarece
fie ele sunt impuse personalului operator fara
explicatii detaliate sau sunt pregatite fara implicarea
personalului.
Astfel, personalul operator nu are un angajament fata
de aceste planuri.
Este important sa existe intalniri periodice de
analiza/revizie, implicand toti membrii echipei.
Majoritatea acestor intalniri, daca nu a tuturor,
trebuie sa se tina in birourile de pe teren.
Succesul acestor intalniri va depinde de abilitatea
fiecaruia dintre membrii echipei de a arata
obiectivele functionale.
• Cele mai importante motive ale escului
implementarii cu succes a planului MZ sunt:
Lipsa cunoasterii totale a proiectului de catre toti sau
numai de catre o parte dintre membrii echipei.
Esecul interactiunii si coordonarii diferitelor grupuri
functionale.
Intarzierea initierii procesului de management.
 SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE
• Un MZ sanatos necesita monitorizarea si supravegherea
constante ale performantei zacamantului ca intreg
pentru a stabili daca performanta zacamantului este
conforma cu planul de management. Pentru a realiza
un plan de monitorizare si supraveghere de succes,
sunt necesare eforturile coordonate ale grupurilor
functionale care realizeaza proiectul.
• Pentru succesul monitorizarii si supravegherii
proiectului de MZ este necesar a se dezvolta un
program integrat si detaliat.
Inginerii, geologii si personalul operator ar trebui sa
lucreze impreuna pentru realizarea programului avand
sustinerea managementului.
Programul va depinde de natura proiectului.
Obisnuit, domeniile majore de monitorizare si
supraveghere, implicand achizitia datelor si
managementul, includ:
1- productia de apa, titei si gaze;
2 – injectia de apa si gaze;
3 – presiunile statica si dinamica;
4 – testele de productie si injectie;
5 – profilele de productie si injectie si orice alte
supravegheri suplimentare.
In cazul proiectelor EOR programul de monitorizare si
supraveghere este deosebit de important din cauza
incertitudinilor inerente.
 EVALUAREA
• Planul trebuie sa fie revizuit periodic pentru a fi siguri:
 ca este urmat,
 ca lucreaza si
 ca inca este cel mai bun plan.
Succesul planului necesita sa fie evaluat prin verificarea
performantei reale a zacamantului in raport cu comportarea
anticipata.
• Ar fi nerealist sa ne asteptam ca performanta reala a
proiectului sa se potriveasca exact cu comportarea
planificata.
De aceea, este necesar a fi stabilite anumite criterii tehnice si
economice, de catre grupurile functionale care lucreaza pe
proiect, pentru a aprecia succesul proiectului.
Criteriile vor depinde de natura proiectului. Un proiect poate fi
un succes din punct de vedere tehnic dar un esec din punct
de vedere economic.
• Cat de bine lucreaza planul de MZ?
• Raspunsul se afla in evaluarea atenta a
performantei proiectului.
• Performanta reala (de ex. presiunea de zacamant,
ratia gaze – titei, ratia apa – titei, productia) trebuie
sa fie comparata in mod obisnuit cu performanta
asteptata (fig. 2.7).
• In analiza finala, reperele economice vor determina
succesul sau esecul proiectului.
Fig. 2.7. Evaluarea planului MZ: plan; real
 REVIZIA PLANURILOR SI STRATEGIILOR
• Revizuirea planurilor si strategiilor este necesara
cand performanta zacamantului nu este conforma
planului de MZ sau cand se schimba conditiile.
Raspunsuri la intrebari precum:
Lucreaza planul MZ?
Ce este necesar pentru a-l face sa lucreze?
Cum ar lucra mai bine?...
trebuie date in permanenta in asa fel incat sa se
spuna ca practicam un MZ sanatos.
MOTIVE PENTRU ESECUL PROGRAMELOR
DE MZ
• Exista numeroase motive pentru care programele
de MZ au esuat.
• Unele dintre aceste motive sunt:
Sistem neintegrat
Inceperea prea tarzie a MZ
Lipsa mentenantei
 Sistem neintegrat
• MZ nu a fost considerat ca o parte a unui sistem cuplat
constand din sonde, facilitati de suprafata si zacamant.
Nu toate acestea au fost evidentiate in mod echilibrat.
De ex., cineva ar putea fi priceput in studierea fluidelor
si a interactiunii lor cu roca (si anume, in inginerie de
zacamant); dar neconsiderand proiectarea sondei si
/sau sistemului de suprafata, recuperarea titeiului
si/sau gazelor nu a fost optimizata. Multi oameni pot
cita exemple de greseli facute in trecut, atunci cand au
fost studiate detaliat diferite aspecte ale zacamantului
si luate decizii care au dus la prea multe sonde forate, la
aplicarea necorespunzatoare a tehnologiei de
completare a sondelor si/sau instalatii de suprafata
inadecvate extinderii viitoare.
• Cel mai important motiv al faptului ca programul de
MZ este dezvoltat si implementat intr-un mod
deficitar/saracacios este, poate, efortul neintegrat al
grupului. Uneori deciziile de operare sunt facute de
oameni care nu recunosc dependenta unui sistem
de altul. De asemenea, se poate ca oamenii sa nu
aiba cunostintele generale necesare in domenii
critice (de ex., inginerie de zacamant, geologie si
geofizica, productie si foraj, facilitati de suprafata).
Deși nu poate fi absolut necesar ca factorii de
decizie din MZ să aibă cunostinte de specialitate în
toate domeniile, ei trebuie să aibă un simt intuitiv
pentru acestea.
• Nu este mult de cand a fost evidentiata abordarea MZ
din perspectiva echipei, implicand interactiunea dintre
diferitele functii (Fig. 2.8).
S-a sugerat ca membrii echipei lucreaza mai bine ca “o
echipa de baschet” bine coordonata mai degraba decat
ca “o echipa releu/stafeta.” Interactiunea continua
intre diferitele functii este necesara in efortul echipei.
De notat ca sinergismul echipei poate avea ca efect “un
intreg mai mare decat suma partilor sale.” In acest fel,
interactiunea dintre diferitele functii de inginerie, de
operatii de productie, de geologie, de geofizica, pe de o
parte, si interactiunea lor cu grupurile de la
management, de la contabilitate si financiar, de la
planificare, de la juridic si de la mediu, pe de alta parte,
sunt critice pentru succesul programului de MZ.
• Această declarație este de fapt o extensie a
ideii susținute de Talash care a afirmat:
“Lucrul in echipa intre inginerii de zacamant si
inginerii de productie/operare este esential pentru
managemetul unui proiect de spalare cu apa.”
 IZ

Ingineria
G&G
Productiei

Proiectare si Gaze si Inginerie

Ingineria Chimica
Constructiei

MZ
Mediu & Aspecte
Foraj Legale

Operatii de Economic &

Productie Management

Cercetare si servicii
de lab

Fig. 2.8. Abordarea MZ.

 Inceperea prea tarzie
• MZ nu a inceput suficient de timpuriu; si cand s-a
initiat, managementul a devenit necesar din cauza
unei crize care a aparut si a necesitat ca o problema
majora sa fie rezolvata.
Initierea timpurie a unui program de MZ coordonat ar
fi putut oferi un instrument de monitorizare si
evaluare mai bun si ar fi putut costa mai puțin pe
termen lung.
De ex., cateva teste DSTs (Drill Stem Tests) timpurii ar
fi putut ajuta la luarea deciziei referitoare la daca si
unde sa se puna conducta. De asemnea, realizarea
unor teste timpurii ar fi putut indica marimea
zacamantului.
• Definirea si evaluarea sistemului zacamantului este
o cerinta pentru un bun MZ.
• Colectarea si analiza datelor joaca un rol important
in evaluarea sistemului.
Cel mai adesea, o abordare integrata a colectarii
datelor nu este urmata, in special imediat dupa
descoperirea zacamantului.
De asemenea, in aceasta incercare/stradanie nu toate
functiile sunt in general implicate.
Uneori staff-ul MZ are dificultati in justificarea
efortului colectarii datelor la management,
deoarece nevoia de date, impreuna cu costurile si
beneficiile sale, nu sunt clar aratate.
 Lipsa de mentenanta
• Calhoun formuleaza o analogie intre MZ si
sanatatea managementului.
• Conform acestui concept, nu este suficient ca
echipa de MZ sa determine starea de sanatate a
zacamantului si apoi sa incerce sa o
imbunatateasca.
• O cauza a ineficientei MZ este ca sanatatea
zacamantului si sistemelor asociate (sonde si
instalatii de suprafata) nu este mentinuta de la
inceput.