CURSURI AN VI

TEORETIC şi CLINIC

1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR Durerea
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA
Prof. Dr. Maria Voroneanu
GALAŢI 2015-2016
Definiţie
experienţă senzorială şi
emotivă neplăcută asociată
cu lezări tisulare reale sau
potenţiale
senzaţie subiectivă, rezultată
in urma acţiunii unui stimul
nociv şi traduce o dereglare
psihica sau fizică
"sistemul de alarmă", ce
semnalizează acţiunea unor
agenţi nocivi asupra
organismului
 Structuri neuro-anatomice ale
transmisiei şi modulării durerii
Receptorii durerii
Căile de conducere extranevraxiale ale
durerii
Relee şi căi intranevraxiale de
transmisie şi modulare a durerii
Bazele fiziologice ale neurochimiei
durerii

Neurochimia transmisiei durerii

Neurochimia modulării durerii
Neurochimia transmisiei durerii

 Neurotransmiţători
 Neuromodulatori
 Neurotransmiţători şi modulatori
 Neurotransmiţători
Substanţa P
CGRP (Calcitonin Gene-Related
Peptide)
Aminoacizi excitatori
Bradikinina
Neurokinine
Prostaglandine
Somatostatin
Neurobiologia durerii
 Mecanisme biomoleculare de
transducţie membranară a durerii

Transducţia ionică
Canale ionice implicate în nocicepţie
 Procesarea genetică a
comportamentului la durere

Există mari variaţii şi diferenţe individuale cu

substrat genetic confirmat
Imunomodularea durerii

Sistemul imun modulează

recepţia
transmisia
senzaţia
percepţia
adaptarea durerii la diferite niveluri
periferice şi centrale
 Modificări neuroplastice în
durere

Modificări biochimice şi
electrofiziologice periferice
Modificări centrale
Modificări moleculare şi genice
Clasificare dupa criterii topografice

Durerea localizată, percepută la

locul unde acţionează stimulul

Durerea proiectată

Durerea transmisă, iradiată sau

reflectată
Caracteristicile durerii somatice
superficiale
Forma durerii…………………………..………….acuta
Intensitatea durerii……….....................………gradata,
usoara, moderata
Localizarea dureri……………………………....precisa
Durata durerii……………………..…..zile sau mai mult
Frecventa durerii………….………….........…..continua
Caracterul durerii…………… acut, intepatura, arsura,
usturime
Declansarea durerii…….…………….……..prin contact
Iradierea durerii…………………...………………..…..nu
Simptome asociate……………………………………..nu
Orar temporar…………………………………..…oricand
Raspunsul la anestezie locala……………………..….da
 Examen clinic

Leziuni mucoase traumatice

Leziuni mucoase inflamatorii
Leziuni mucoase tumorale
Ex. Herpes simplex, afte
recurente, lichen plan eroziv
 Diferentierea durerii somatice
Felul durerii Superficiala Profunda
Originea Ectoderm Mezoderm si
ectoderm
Tesutul afectat Piele si mucoase Structuri somatice
si viscerale
Caile Exteroceptori Proprioceptori si
visceroceptori

Localizarea Precisa Difuza

Relatia cu stimulul Fidela Nu este fidela
Iradierea Nu Da
Spasme musculare Nu Da
 După origine

Durerea somatică:
- cefalalgia
- algiile faciale simptomatice, pe elemente ale
sistemului stomatognat
Durerea psihogenă, fără substrat morfologic.
Durerea neurogenă
 Durerea somatică
Forme de manifestare pentru cefalagii :

1. Cefaleea clasică
2. Cefaleea vasculară de tip migrenos
3. Durerea paroxistică nocturnă
4. Durerea de cap tensională
5. Cefalalgia cauzală
 DUREREA NEUROGENĂ

durerile nevralgice paroxistice

durerile nevralgice cu fond dureros
continuu
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial
FORME CLINICE
Nevralgia de trigemen simptomatica sau
secundara
Nevralgia de trigemen de tip esential sau
idiopatica

Alte nevralgii:
Nevralgia esentiala de glosofaringian
Nevralgia de ganglion sfenopalatin
Nevralgia de laringeu superior
Nevralgia de facial
Algiile faciale vasculare
Maladia Horton
Glosodinia
Caracteristicile nevralgiilor cu fond
dureros continuu

leziunile inflamatorii, traumatice, tumorale

degenerative etc. în teritoriul ramurii
nervoase afectate
Instalare durerii este treptată, eşalonată
intensitatea durerii este moderată
durerea are un caracter continuu
durează minute, ore
localizarea este uni- sau bilaterală
durerile nevralgice tipice - cu fond
dureros continuu

durerile nevralgice atipice - cu fond

dureros continuu
Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
Nevralgia trigeminală zoosteriană
(herpetică)
Nevralgia gloso-faringiană simptomatică
(secundară)
Nevralgia secundară a intermediarului
(facialului) şi ganglionului geniculat
Nevralgia ganglionului sfeno-palatin
Nevralgia nervului mare pietros superficial
Sindromul stilo-hioidian (Eagle)
 Nevralgia trigeminală din
scleroza multiplă
predominant la pacienţii de vârstă medie

senzaţie pasageră de parestezie facială,

defecte ale vederii, slăbirea tonusului
musculaturii membrelor şi defecte senzoriale

durerea este persistentă, lipsită de zone

trigger şi poate depăşi teritoriul trigeminal
Nevralgia trigeminală zoosteriană
poate interesa fie o singură ramură, fie toate
ramurile nervului trigemen, dacă infecţia s-a
grefat pe ganglionul Gasser

durerea herpetică este mai persistentă decât

cea paroxistică
 DURERILE NEVRALGICE ATIPICE CU
FOND DUREROS CONTINUU

SINDROAMELE DUREROASE NEVRITICE

SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE
SINDROAMELE DUREROASE
NEVRITICE

Durerile nevritice de origine dentară

Durerile nevritice de origine nazală
Durerile nevritice de origine sinusală
Durerile nevritice de origine auriculară
Durerile nevritice de origine salivară
Durerile nevritice din procesele
inflamatorii ale oaselor maxilare
Nevralgia secundara de trigemen
Etiologie:
Afectiuni dento-parodontale
Dureri extradentare:
Sinuzita maxilara
Supuratii parti moi
Abcese periosoase
Abcesul lojelor profunde
Traumatisme dento-parodontale
Litiaza salivara
Tumori oro-maxilo-faciale
Artropatii temporomandibulare
Durerile nevritice de origine
dentară
Odontalgiile

reprezintă durerile cranio-faciale de origine

dentară
însoţesc aproape toate afecţiunile odontale
 Durerea de origine dentara

trebuie corelată cu datele anamnestice,

examenul obiectiv, examenele paraclinice
poate fi:
- localizată, când pacientul poate preciza
dintele sau dinţii afectaţi
- iradiată spre anumite zone in funcţie de
topografia dintelui cauzal şi de natura
procesului patologic
Daca dintele cauzal este maxilar iradierea va fi:
pretragian
supraorbitar
suborbitar
Daca dintele cauzal este mandibular iradierea va fi:
mentonier
laterocervical
Daca dintele cauzal este molarul trei el devine sursa
unui proces iritativ ce determina durerea referita
in regiunile inervate de nervul dentar inferior si
plexurile sale
 Durerea dentară

Poate fi însotiţă de fenomene vegetative

loco-regionale:
roşeaţa feţei
lăcrimare
rinoree
În funcţie de factorul declanşator, durerea
dentară poate fi:

spontană, atunci când apare brusc, în

formele inflamatorii pulpare acute
provocată de factori iritativi
 Expunerea dentinei poate apare in leziuni
anatomice produse prin:

eroziuni
abraziune, atriţie
leziuni carioase ce depaşesc smaltul şi
interesează dentina parţial
recesiune gingivală
fracturi dentare
traume operationale excesive
Caractensticile principale ale
durerii

Localizarea
Durata
Ritmicitatea
Factorii declanşatori
Modalitatea de remisiune
Durerile nevritice de origine
sinusală
este întâlnită în sinuzite maxilare frecvent de cauza
dentară, cancer de planşeu sinusal
prezintă caracteristici în funcţie de forma clinică
debutează sub forma unor dureri de tip pulpitic la dinţii
sinusali cu carii complicate, la dinţi trataţi anterior sau
la nivelul unei alveole postextracţionale
Abcese periosoase
Abcesul lojelor profunde
 Durerile nevritice din procesele
inflamatorii ale oaselor maxilare
Traumatisme dento-parodontale
Durerea în afecţiuni ale
glandelor salivare
Durerea datorată unui calcul
salivar
 Durerea glandulară de cauză tumorală

Apare frecvent la glanda parotidă:

creşterea rapidă în volum
fixarea de planurile înconjurătoare
modificarea aspectului
ulcerarea ţesuturilor acoperitoare
metastază ganglionară
 Durerile osoase
Pot fi cauzate de:
infecţii nespecifice ale oaselor maxilare
procese circumscrise: tuberculoza, tumori
procese difuze: osteoporoza
fracturi ale oaselor maxilare
 Caracteristicile durerii
Variază în funcţie de factorul cauzal şi forma
clinică:
în formele de osteită acută, durerile sunt mai
puternice şi se însoţesc de tumefieri ale parţilor
moi, adenopatie loco-regională dureroasă şi
semne generale
în formele cronice, durerile sunt mai surde, cu
caracter difuz, cu aspect de hemicranie, ce este
patognomonică.
durerea în osteomielite poate avea caracter
pulsatil, cu iradieri in hemifată şi hemicraniu.
 Durerea alveolară

Este localizată la nivelul alveolei dentare

Poate fi o durere reală, sau o durere fantomă
fără un suport real
 Durerea musculară

Caracteristici:
poate fi spontană sau provocată de mişcările mandibulei
şi palparea muşchilor
e o durere profundă, de la senzaţia de amorţeală la
dureri intense ale muşchilor
localizare uni- sau bilaterală cu proiecţie diferită în
funcţie de muşchi:

de la maseter spre regiunea geniană

de la temporal spre ureche, tâmplă
de la pterigoidian spre faringe
de la geniohioidian spre limbă
Cauzele durerii musculare

traumatismele
reumatismul
dinţii incluşi (molarul trei)
parafuncţiile - bruxismul
solicitările musculare din:
 ticuri profesionale
 munci grele ce solicită contracţii musculare
 edentaţii întinse sau protezări incorecte
 stressul şi alţi factori psihologici
Durerea mucozală

este localizată la nivelul mucoasei

bucale şi linguale
este cauzata frecvent de modificările
survenite în integritate
 Glosalgia
este durerea localizată la nivelul limbii
motivata de cauze evidente generale, locale, şi de
vecinătate, provenind de la o litiază salivară,
afecţiuni pulpare, afecţiuni faringo-amigdaliene.
Glosopirozisul

este o senzaţie de arsură la nivelul limbii

manifestată adesea sub forma unor senzaţii
de fulgerături, înţepături, amorţeală, prurit
întâlnită frecvent în galvanismul bucal
durerea nu este însoţită de leziuni evidente
Durerile nevritice de origine
nazală
Durerile nevritice de origine
auriculară
Dureri nevralgice paroxistice

Nevralgia trigeminală esentială

Nevralgia gloso-faringiană esentială
Nevralgia intermediarului Wrisberg şi a
ganglionului geniculat
Nevralgia laringeului superior
Caracteristici comune

integritatea anatomică a nervului

afectat
instalarea imprevizibilă a crizei
dureroase
intensitatea neobişnuit de mare a
durerii
localizarea unilaterală
caracterul paroxistic
durata foarte scurtă de secunde
sau minute, a paroxismului
Nervul trigemen
NEVRALGIA TRIGEMINALĂ
ESENŢIALĂ
ticul dureros al feţei
are distributia pe aria inervata de trigemen,
unilaterală
caracter paroxistic, debuteaza brusc
de obicei diurnă
dureaza câteva secunde (10 -20) până la
câteva minute
însoţită de fenomene vegetative
nu cedează la calmante
 Etiopatogenie

criza dureroasă este declanşată prin

excitarea de către un stimul slab a unei
zone restrânse - cutanată, gingivală sau
mucoasă (jugală) - mereu aceeaşi - "zonă
dolorigenă" sau "trigger zone"
 Interogatoriul vizează trei
elemente

durerea cu caracterele ei bine conturate

topografia durerii: localizate strict pe ramurile

trigemenului

răspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos

constând în suprimarea durerii prin anestezia
sediului primar, a zonelor trigger sau a emergenţei
ramurilor nervoase trigeminale
Examenul clinic obiectiv - 3 aspecte
esenţiale
absenţa leziunilor sau a
deficitelor morfologice ale
ramurilor nervoase periferice

prezenţa zonelor trigger şi

localizarea lor în acelaşi
dermatom cu senzaţia dureroasă

prezenţa ticului dureros în criză,

cu caracteristicile lui foarte clare
Tratament
1. Terapia medicamentoasă orală
2. Blocajul chimic anestezic
3. Terapia tisulară
4. Stimularea nervoasă electrică transcutunată
5. Neuroliza
• chimică
• termică
• electrică
6. Tratamentul chirurgical
• neurectomia ramurilor periferice
• decompresiunea endocraniană
• neurotomia (rizotomia sau tractotomia) endocraniană
7. Psihoterapia
Nevralgia de glosofaringian

este asemănătoare nevralgiei de trigemen

diferă prin distribuţia diferită, ce interesează baza

limbii cu iradieri spre ureche

declanşată de deglutiţie, masticaţie, tuse

NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ
ESENŢIALA (IDIOPATICĂ)

Atitudinea particulară a bolnavului în

criza de nevralgie glosofaringiană este
de crispare de imobilizare.

Pacientul stă aplecat cu capul înainte şi

cu gura întredeschisă, pentru a uşura
scurgerea salivei din gură, ferindu-se
să o înghită.
NEVRALGIA INTERMEDIARULUI WRISBERG
Şl A GANGLIONULUI GENICULAT

dureri paroxistice lancinante localizate

în teritoriul de distribuţie senzorială a
acestui nerv

formă otalgică
formă prosopalgică
SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE

Durerea stimulată
Cauzalgia
Anestezia dureroasă
Durerea facială fantomă
 Cauzalgia
este senzaţia dureroasă ce se produce
după leziuni traumatice pe terminatiile
nervoase periferice prin ruperea acestora
în urma unor intervenţii chirurgicale,
extracţii.
 Durerea fantomă

apare la adulti, varstnici fiind predominentă la

femei (65%)
localizată la nivelul unui dinte sau la nivelul
crestei edentate
continuarea durerii dupa tratament endodontic
sau dupa extragerea dintelui dureros
absenţa semnelor objective clinice şi
paraclinice
răspuns normal la terapia antalgică
 Durerea psihogenă

este durerea fără substrat morfologic

disestezie orală, parestezie oro-linguală,
limba dureroasă, glosodinie, glosopirozis.
cea mai obişnuită formă - "Sindromul gurii
dureroase"
Vă mulţumesc pentru atenţie!