Morfologia caninilor permanenți

• Caninii superiori au forma coronară asemănătoare

cu un vârf de lance, creasta incizală fiind de forma
literei “V” cu braţe inegale.
• Diametrul coronar vestibulo-palatinal al caninilor
superiori este mai mare decât cel al incisivilor
centrali superiori.
• Coroana caninilor este de obicei aproape la fel de
lungă ca şi coroana incisivilor centrali
• Rădăcina este cea mai lungă din dentiţia umană
permanentă.
 Morfologia caninului superior
permanent

Funcţiile ??

•fizionomie,
•masticaţie,
•fonaţie,
•suport pentru părţile moi (buze şi obraji),
•ghidaj
 Morfologia caninului superior
permanent

Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer aritmetic

Caninul 1.3 6 3⌋ 3+
superior drept

Caninul 2.3 11 ⌊3 +3
superior stâng
Evoluţia cronologică

Momentul debutului 4-5 luni după

calcificării naştere
Încheierea formării 6-7 ani
coroanei
Momentul erupţiei 11-12 ani
Încheierea formării 13-15 ani
rădăcinii
 Dimensiunile medii

Lungime coronară 10 mm
Lungime radiculară 17 mm
Diametru M-D 7.5 mm
coronar V-P 8 mm
Diametru la M-D 5.5 mm
colet V-P 7 mm
 Faţa vestibulară
- Forma literei “V” cu deschiderea spre
colet (vârful “V”-ului este vârful
Marginea cuspidului caninului)
incizală - Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt
decât cel distal
- Vârful cuspidului este mai aproape de
unghiul mezio-incizal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât
mezială marginea distală
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât
distală marginea mezială
- Frecvent prezintă o concavitate în ½ de
colet
- Uşor convergentă cu marginea mezală
spre colet
Marginea - Concavă spre incizal
de colet
 Faţa vestibulară
Relief - Convexitatea maximă a feţei este situată în
treimea cervicală, spre mezial
Formaţiuni - 2 depresiuni verticale de dezvoltare o împart în
trei lobuli inegali (central > distal > mezial)
- Depresiunile pornesc de la creasta incizală şi se
termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare
- Depresiunea distală este mai profundă decât
cea mezială
- Lobulii sunt mai evidenţi în primii ani după
erupţie şi se estompează prin abraziunea
dintelui
- Creasta vestibulară de smalţ (creasta esenţială)
porneşte din vârful cuspidului caninului şi se
termină în 1/3 cervicală a feţei vestibulare.
 Faţa palatinală
- Forma literei “V” cu deschiderea spre
colet (vârful “V”-ului este vârful cuspidului
Marginea caninului)
incizală - Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt
decât cel distal
- Vârful cuspidului este mai aproape de
unghiul mezio-incizal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea
distală mezială
- Frecvent prezintă o concavitate în ½ de
colet
- Uşor convergentă cu marginea mezială
spre colet
Marginea - Concavă spre incizal, cu concavitatea mai
de colet accentuată decât la nivelul feţei vestibulare
 Faţa palatinală
Relief - Convex în 1/3 cervicală datorită prezenţei cingulumului
- Concav în 2/3 incizale datorită concavităţii foselor
palatine
Formaţiuni - Două creste marginale de smalţ orientate mezial şi distal:
- creasta mezială este mai subţire, mai lungă şi mai
dreaptă; porneşte din cingulum şi se termină pierdut spre
unghiul mezio-incizal
- creasta distală este mai groasă, mai scurtă şi
convexă, porneşte tot din cingulum şi se termină în
vecinătatea unghiului disto-incizal
- O creastă mediană de smalţ (creastă esenţială) ce
porneşte din vârful cuspidului şi se termină pierdut spre
cingulum
- Cingulumul este situat în treimea cervicală a feţei
palatinale şi este mult mai proeminent decât cel al
incisivilor superiori
- Foramen caecum
- Două fose palatine situate mezial şi distal faţă de creasta
mediană de smalţ. Intotdeauna fosa distală este mai bine
exprimată decât cea mezială.
 Faţa mezială
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate
vestibulară în 1/3 de colet
- Urmează profilul feţei vestibulare
Marginea - Convexă în 1/3 de colet, corespunzător
palatinală cingulumului
- Concavă în 2/3 incizale, corespunzător
foselor palatine
- Redevine convexă în apropierea
vârfului cuspidului
Marginea - Are forma literei “V” deschisă spre
de colet apical, cu vârful rotunjit
Relief - Convexă în sens cervico-incizal şi
vestibulo-palatinal
- Convexitatea maximă este situată în
1/3 incizală, spre vestibular
Formaţiuni - Prezintă o concavitate (depresiune) în
zona cervicală, între coletul dintelui şi
punctul de contact cu incisivul lateral
 Faţa distală
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate
vestibulară în 1/3 de colet
- Urmează profilul feţei vestibulare
Marginea - Convexă în 1/3 de colet, corespunzător
palatinală cingulumului
- Concavă în 2/3 incizale, corespunzător
foselor palatine
- Redevine convexă în apropierea vârfului
cuspidului
Marginea de - Concavă spre apical
colet
Relief - Convexă în ambele sensuri
- Convexitatea maximă este situată în 1/3
incizală, spre vestibular
Formaţiuni - Prezintă o concavitate (depresiune) în
zona cervicală, între coletul dintelui şi
punctul de contact cu premolarul unu
- Depresiunea este mai profundă decât
cea de pe faţa mezială şi se continuă şi la
nivelul rădăcinii
 Creasta incizală
• Diametrul vestibulo-oral al coroanei privită
dinspre incizal este în general mai mare decât
diametrul mezio-distal. În unele cazuri, cele
două diametre sunt egale.
 Morfologia radiculară
Număr - Una
Formă - Conică
Orientare - Dreaptă (40% din cazuri)
- Vestibularizată (13%)
- Distalizată (33%)
- Palatinizată (7%)
- În baionetă (7%)
Secţiune - Ovalară
transversală la
nivelul coletului
Feţele rădăcinii - Mezială > Distală > Vestibulară >
Palatinală
- Feţele mezială şi distală sunt aproape
plate şi prezintă câte o depresiune de
dezvoltare în continuarea celor de pe
feţele coronare omonime
 Canalul radicular
Număr - Unu
Formă - Conic
Aspect - Are forma rădăcinii în miniatură
Dimensiuni - Este cel mai lung şi larg canal radicular
din dentiţia permanentă
Canale accesorii - DA – laterale (24%) sau apicale (8%)
Camera pulpară
Aspect - Are forma în miniatură a coroanei dentare
- Prezintă trei coarne pulpare corespunzător celor
trei proemineţe de pe creasta incizală (centrală >
distală > mezială)
Morfologia caninului inferior
permanent
 Morfologia caninului inferior
permanent

Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer aritmetic

Caninul 4.3 27 3⌋ 3-
inferior
drept

Caninul 3.3 22 ⌊3 -3
superior
stâng
 Evoluţia cronologică

Momentul debutului 4-5 luni după

calcificării naştere
Încheierea formării coroanei 6-7 ani
Momentul erupţiei 9-10 ani
Încheierea formării rădăcinii 12-14 ani
Dimensiunile medii

Lungime coronară 11 mm
Lungime radiculară 16 mm
Diametru M-D 7 mm
coronar V-L 7.5 mm
Diametru M-D 5.5 mm
la colet V-P 7 mm
 Morfologia caninului inferior
permanent
- Coroana este asemănătoare coroanei caninului superior
dar este mai puţin lată.
- Deşi dimensiunea cervico-incizală a coroanei caninilor
superiori şi inferiori este de obicei egală, coroana celui
inferior pare mai lungă.
- Cuspidul caninului inferior este mai puţin dezvoltat decât
al celui superior.
- Rădăcina caninilor inferiori este în general mai scurtă
decât cea a caninilor superiori, dar poate avea şi lungimea
egală sau poate prezenta diferite morfotipuri, dar
întotdeauna este mai subţire.
 Faţa vestibulară
Marginea - Forma literei “V” cu deschiderea spre
incizală colet
- Braţul mezial al “V”-ului este mult mai
scurt decât cel distal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât
mezială marginea distală
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât
distală marginea mezială
- Uşor convergentă cu marginea mezială
spre colet
Marginea - Concavă spre incizal
de colet
 Faţa vestibulară
Relief - Convex în dublu sens, dar convexitatea
este mai puţin accentuată decât la
caninul superior
- Convexitatea maximă a feţei este
situată în treimea cervicală, spre mezial

Formaţiuni - 2 depresiuni verticale de dezvoltare o

împart în trei lobuli inegali (central >
distal > mezial)
- Depresiunile pornesc de la creasta
incizală şi se termină pierdut la
jumătatea înălţimii feţei vestibulare
- Creasta vestibulară de smalţ (creasta
esenţială) porneşte din vârful cuspidului
caninului şi se termină în 1/3 cervicală a
feţei vestibulare.
 Faţa linguală
Marginea - Forma literei “V” cu deschiderea spre colet
incizală - Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt decât
cel distal
- Vârful cuspidului este mai aproape de unghiul
mezio-incizal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea
distală mezială
- Uşor convergentă cu marginea mezială spre
colet
Marginea - Concavă spre incizal, cu concavitatea mai
de colet accentuată decât la nivelul feţei vestibulare
Relief - Mai puţin exprimat decât relieful feţei
palatinale a caninului superior
- Convex în 1/3 cervicală datorită prezenţei
cingulumului
- Concav în 2/3 incizale datorită concavităţii
foselor linguale
 Faţa linguală
Formaţiuni - Două creste marginale de smalţ orientate mezial şi
distal, mai puţin proeminente decât cele ale caninului
superior; pornesc de la nivelul cingulumului şi se
termină pierdut spre unghiurile proximo-incizale.
- O creastă mediană de smalţ (creastă esenţială) ce
porneşte din vârful cuspidului şi se termină pierdut spre
cingulum; este mai ştearsă decât cea a caninului
superior
- Cingulumul este situat în treimea cervicală a feţei
linguale şi este mai puţin proeminent decât cel al
caninilor superiori, dar mai dezvoltat decât cel al
incisivilor superiori
- NU prezintă foramen caecum
- Două fose linguale mai şterse decât fosele palatinale
ale caninului superior, situate mezial şi distal faţă de
creasta mediană de smalţ. Intotdeauna fosa distală este
mai bine exprimată decât cea mezială.
 Faţa mezială
Marginea - Convexă, cu un maxim de
vestibulară convexitate în 1/3 de colet
- Urmează profilul feţei vestibulare
Marginea - Convexă în 1/3 de colet,
linguală corespunzător cingulumului
- Concavă în 2/3 incizale,
corespunzător foselor linguale
- Redevine convexă în apropierea
vârfului cuspidului
Marginea de - Concavă spre apical
colet
Relief - Convexă în sens cervico-incizal şi
vestibulo-lingual
- Convexitatea maximă este situată
în 1/3 incizală, spre vestibular
Formaţiuni - În general nu prezintă formaţiuni
- Există morfotipuri la care în 1/3 de
colet este prezentă o concavitate
(depresiune)
 Faţa distală
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de
vestibulară colet
- Urmează profilul feţei vestibulare
Marginea - Convexă în 1/3 de colet, corespunzător
linguală cingulumului
- Concavă în 2/3 incizale, corespunzător foselor
linguale
- Redevine convexă în apropierea vârfului
cuspidului
Marginea - Concavă spre apical
de colet
Relief - Convexă în ambele sensuri
- Convexitatea maximă este situată în 1/3 incizală,
spre vestibular
Formaţiuni - În general nu prezintă formaţiuni
- Există morfotipuri la care în 1/3 de colet este
prezentă o concavitate (depresiune)
- Depresiunea este mai puțin profundă decât cea
de pe faţa mezială şi se continuă şi la nivelul
rădăcinii
 Creasta incizală
• Privit dinspre planul de ocluzie, caninul inferior este
asemănător cu cel superior, faţă de care există următoarele
deosebiri:
- Diametrul mezio-distal al caninului inferior este mai mic decât
diametrul vestibulo-oral
- Vârful cuspidului şi versantul mezial al cuspidului sunt mai
înclinate spre oral la caninul inferior
 Morfologia radiculară
Număr - În general una, dar pot fi şi două,
orientate vestibular şi oral
Formă - Conică
Orientare - Dreaptă (69% din cazuri)
- Vestibularizată (7%)
- Distalizată (21%)
- Mezializată (1%)
- În baionetă (2%)
Secţiune - Ovalară
transversală la
nivelul coletului
Feţele rădăcinii - Mezială > Distală > Vestibulară > Linguală
- Feţele mezială şi distală sunt aproape
plate şi pot prezenta câte o depresiune de
dezvoltare; cea mezială este mai profundă
 Canalul radicular
Număr - Unu, cu un singur foramen apical (94%),
sau bifid (6%)
Formă - Aplatizat mezio-distal
Aspect - Are forma rădăcinii în miniatură
Dimensiuni - Este cel mai lung şi larg canal radicular al
arcadei inferioare
Camera pulpară
Aspect - Are forma în miniatură a coroanei
dentare
- Prezintă trei coarne pulpare
corespunzător celor trei proemineţe de
pe creasta incizală (centrală > distală >
mezială)