POLITICA DE

COEZIUNE
ECONOMICA SI
SOCIALA Theodora Anca
Grupa 217, Seria A
 Politica de coeziune economica si sociala cuprinde toate actiunile Uniunii
Europene care vizeaza realizarea dezvoltarii economice armonioase si echilibrate a
acesteia, în special prin promovarea reducerii disparitatilor de dezvoltare între
diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalitatii sanselor si a dezvoltarii
durabile.

Aceasta va conduce la cresterea competitivitatii Uniunii Europene si va

genera cresterea veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii
Uniuni Europene.

Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este o

politica axata pe solidaritate. Scopul sau este sa creeze locuri de munca si sa
creasca nivelul competitivitatii, oferind sprijin statelor din regiuni mai putin
dezvoltate, precum si celor care se confrunta cu dificultati structurale.

Coeziunea economica si sociala reprezinta unul din obiectivele prioritare

ale Uniunii Europene, alaturi de Piata Unica si Uniunea Economica si Monetara.
Cadrul legislativ

Modul de funcţionare şi implementare a Politicii de Coeziune Economică şi Socială şi a

Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene a fost stabilit prin
Regulamentele Fondurilor Structurale şi de Coeziune a Uniunii Europene:

Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi Consiliului European asupra

Fondului European de Dezvoltare Regională
Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi Consiliului European asupra
Fondului Social European
Regulamentul nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi Consiliului European asupra
Cooperării Teritoriale
Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006 care stabileşte principiile generale
ale Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European şi Fondului de
Coeziune
Regulamentul Consiliului European nr. 1084/2006 asupra Fondului de Coeziune
Regulamentul Consiliului European nr. 1828/2006 privind Implementarea Fondurilor
Structurale
Liniile Directoare ale Comunităţii Europene cu privire la coeziunea economică, socială
şi teritorială.
Articolele 174 – 178 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE)
Caracteristici PCES

•Complexitate – actioneaza asupra unor domenii diverse si semnificative

pentru UE: economie, transporturi, mediu, educatie, formare profesionala etc.

•Flexibilitate – beneficiarii au libertate asupra aplicarii PCES

•Sinergie – conecteaza instrumentele financiare cu alte forme de sprijin

•Asigura compatibilitatea instrumentelor financiare aplicate la nivel UE

•Asigura consecventa instrumentelor structurale

•Asigura un singur set de norme de reglementare pentru toate instrumentele

structurale
Instrumentele structurale – reprezentate de fondurile structurale si fondurile de coziune
- sunt instrumente financiare prin care UE actioneaza pentru eliminarea dezechilibrelor
economice si sociale dintre regiuni in scopul realizarii coeziunii. Acestea sunt:

FSE – Fondul Social European = fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a
șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență
în procesul de recrutare
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regionala = în principal infrastructura, investițiile
generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici
si mijlocii
FC – Fondul de Coeziune = instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în
materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile

Din categoria instrumentelor structurale fac parte si urmatoarele instrumente aditionale:

FEADR – Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala = instrumentul de tip

structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a
competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții
și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă
până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane
FEP – Fondul European pentru Pescuit = instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de
Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și
protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și
îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit.
 Europa 2020 – PCES 2014 – 2020

In contextul adoptarii Strategiei Europa 2020, a fost nevoie si de adoptarea unui nou cadru al
Politicii de Coeziune Economica si Sociala, care sa contribuie la o crestere inteligenta,
durabila si favorabila intregii Uniuni Europene. Asadar pentru perioada 2014 – 2020 PCES
urmareste sa realizeze:

Consolidarea eficacitatii si performantei: - accent pe rezultate

- conditionalitate – ex ante
- cadru de performanata pentru toate programele
Utilizarea coerenta a fondurilor: - coerenta cu programele nationale
- coordonare intre instrumentele structurale
- eficacitate si eficienta
Concentrarea resurselorpentru maximizarea impactului – regiuni diferite au nevoi diferite
Simplificare: - norme comune ale fondurilor
- sistem de aplicare rationalizat
Consolidarea coeziunii teritoriale: - dezvoltare urbana durabila
- actiuni inovatoare in domeniul dezvolatrii durabile
Orientare catre investitii: - promovarea instrumentelor structurale
- rate maxime de cofinantare
Gerstiune si control: - sisteme de gestiune financiara
- proportionalitate
Bugetul PCES 2014 – 2020

Pentru aceata perioada Comisia Europeana a stabilit un buget de 313.197 milioane de euro,
care vor fi utilizati astfel:

164.279 de milioane de euro - pentru regiunile care tin de obiectivul de convergenta, adica
regiunile mai putin dezvoltate

31.677 de milioane de euro - pentru regiunile de tranzitie

49.492 de milioane de euro - pentru regiunile care tin de obiectivul de competitivitate,

adica regiunile mai dezvoltate

66.362 de milioane de euro - pentru Fondul de Coeziune

1.387 de milioane de euro - pentru regiunile ultra periferice cu densitate redusa a

populatiei si pentru insule

8.948 de milioane de euro - pentru cooperare teritoriala

 PCES si Romania

In contextul aderarii la UE, Romania a beneficiat de asistenta financiara

neramburasbila prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD. Odata cu
obtinerea statutului de stat membru, Romania a devinit eligibila pentru accesarea fondurilor
structurale FSE, FEDR si FC, acestea inlocuind programele de pre-aderare.

Principalele obiective avute in vedere de UE pentru Romania se concentreaza pe:

-- dezvoltare institutionala - crearea polilor de competitivitate
-- aplicarea legislatiei comunitare - dezvoltarea IMM-urilor
-- dezvoltare regionala - atragerea investitorilor
-- investitii in agricultura

România sprijină puternic menţinerea unei ponderi importante a Politicii de

Coeziune în cadrul bugetului comunitar
Prioritati ale perioadei 2014 – 2020 pentru Romania

1) oameni şi societate - prin consolidarea ocupării forţei de muncă, a incluziunii

sociale şi a politicilor educaţionale

2) infrastructură - în special în domeniul transporturilor

3) competitivitate economică - printr-un mediu de cercetare şi dezvoltare (C&D)

mai compact şi modern, care pune accentul pe necesităţile întreprinderilor şi pe
sectoarele competitive

4) resurse - prin trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, inclusiv

eficienţă energetică în sectorul construcţiilor, prin promovarea adaptării la
schimbările climatice, prevenirea riscurilor, eficientizarea resurselor şi
protejarea mediului

5) administraţie şi guvernare - prin optimizarea mediului instituţional şi

îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite de administraţie şi justiţie.
Proiecte realizate in Romania prin intermediul instrumentelor structurale:

FEDR:
Centrul european de cercetare „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics” (ELI - NP)
Cost total (faza 1): 220 milioane € (contribuţia din FEDR: 150 milioane €)
Nou centru pentru studierea materialelor avansate, suprafeţelor şi interfeţelor
Cost total: 12 milioane € (contribuţia din FEDR: 8 milioane €)
Crearea unui sistem de transport ecologic, modern şi durabil în Cluj-Napoca
Cost total: 30 milioane € (contribuţia din FEDR: 25 milioane €)

FSE:
Caravana carierei
Cost total: 4,6 milioane € (contribuţia din FSE: 4 milioane €)
Guvernanţa locală: o mai bună pregătire, o mai mare eficienţă
Cost total: 700 000 € (contribuţie din FSE: € 595 000)
O strategie de dezvoltare locală durabilă
Cost total: 252 000 € (contribuţie din FSE: € 214 000)

FC:
Apă potabilă sigură şi evacuarea apei uzate pentru populaţia din judeţele Cluj şi Sălaj
Cost total: 196 milioane € (contribuţia din Fondul de coeziune: 145 milioane €)
Concluzii
Scopul politicii de coeziune este de a susţine dezvoltarea economicã în toate
zonele şi regiunile UE. Însa, dezvoltarea economicã poate pãrea un deziderat greu de
atins de cãtre regiunile slab dezvoltate care nu au capacitatea de a atrage fondurile
europene

Politica de coeziune poate continua cel mai bine sã promoveze dezvoltarea

regionalã şi convergenţa, în vederea viitoarelor schimbãri sociale şi economice.
Reducerea disparitãţilor nu poate fi realizatã numai prin acţiunile individuale ale
Uniunii, ale statelor membre, sau ale regiunilor.Succesul economic pretinde o
cooperare strânsã între toate acestea întrucât UE nu poate creşte fãrã regiuni
puternice şi în plinã dezvoltare.

Toate demersurile si actiunile pe care trebuie sa le puna in practica

Romania, impun conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa
raspunda eficient cerintelor comunitare ale politicii de coeziune economica si
sociala. Pe de alta parte strategia nationala va urmari valorificarea atributiilor
autoritatilor responsabile si armonizarea principiilor de functionare a acestora cu
principiile corespondente la nivel comunitar.
 SFARSIT

VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE !!!