FORMAREA

CUNOSTIINTEI
ISTORICE
IONESCU VLAD-GABRIEL
TOMA IULIAN
DOROFTEI STEFAN
 FORMAREA CUNOSTIINTEI ISTORICE

• Cunostiinta istorica se naste din dorinta formari a unui popor, a unei natiuni prin raportare la
alte popoare sau la alte natiuni.
• Dimensiuni specifice acestei raportari sunt:
- situarea in timp si spatiu
- evenimente istorice
- limba,cultura si civilizatia
- mentalitatea
 UN PAS IMPORTANT IN
ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA
• Preocuparile privitoare cum romanii se inscriu in cursul istoriei, incep din secolul al XVI-lea,
cand acest interes este datorat faptului ca cei preocupati de formatia lor intelectuala au inceput
sa aibe contact cu alte culturi si civilizatii.
• Un pas important in istoriografia romaneasca este facuta de cronicarii moldoveni in mijlocul
secolului al XVII-lea.Textele scrise in limba romana sunt de asemnea si puncte de pornire
pentru dezvoltarea stilului expunerii si al argumentarii stiintifice,cat si al prozei narrative.
• Prima intentie a cronicarilor este cea de a recupera trecutul deoarece,istoria era purtatoarea
unor valori educative. Scrierile cronicarilor sunt un act de mare patriotism prin reflecatrea
nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman si prezinta idea originii romane si a
latinitatii limbii.
 CRONICARII MOLDOVEI

1. Grigore Ureche
2. Miron Costin
3. Ion Neculce
 GRIGORE URECHE
(1590/1595-1647)
• Grigore Ureche redacteaza prima cronica in limba
romana,din aceasta cauza a fost nevoit sa inventeze o
limba scrisa,cartureasca,din care nu lipseau accentele
specifice limbii vorbite
 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

• Este prima cronica romaneasca ce prezinta evenimentele petrecute

intre anii 1359 (domniile lui Dragos Voda) si 1594 (inscaunearea lui
Aron Voda),dar si o scurta expunere a istoriei antice ce defineste
romanitatea,afirmand identitatea de origine si de neam a romanilor
de pretutindeni,incercand sa confirme profilul identitar al romanilor.
• A fost scrisa spre sfarsitul vietii acestuia deoarece,se crede ca
Grigore Ureche ar fi muncit la el intre anii 1642-1647. Baza
informativa a cronicii au constituit-o din scrierile slavone de
curte,cronica Poloniei a lui Joachim Bielski si o cosmografie Latina.
Valoarea Letopisetului consta in in integrarea faptelor istorice intr-un
sistem de gandire politic
• Cronicarul motiveaza scrierea acestul letopiset din simplul pretext “ca si nu se inece… anii
cei trecuti” si sa lase amanunte urmasilor cele ce au fost petrecute in anii de demult,dar si din
grija ca acestia sa nu ramana “asemenea fiarelor si dobitoacelor celor mute si fara minte”.
• Letopisetul prezinta istoria Moldovei de la al doilea descalecat (1359) pana la a doua domnie a
lui Aron Voda. Grigore Ureche a consemnat evenimentele cele mai importante,tinand foarte
mult sa fie un “scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate”. Grigore Ureche a glorificat
eroica lupta antiotomana a moldovenilor pentru neatarnarea tarii si in special epoca lui Stefan
Cel Mare. In politica externa, a promovat cu perseverenta ideea polonofila, referindu-se la
izbavirea Moldovei de turci numai in alianta cu Polonia.
• Intr-un capitol intitulat “Pentru limba noastra moldoveneasca”, se remarca influenta altor limbi
“asijdirea si limba noastra din multe limbi este adunata si ne iaste amestecat graiul nostrum cu
al vecinilor de prin prejur” , afirma descendenta romana “de la Rim ne tragem” si face unele
apropieri etimologice intre cuvintele romanesti si cele latinesti, spre exemplu: carne – caro ,
fameia – femina, parinte – pater,al nostrum – noster si multe altele.
 MIRON COSTIN
(1633-1691)
• Miron Costin a scris si el un letopiset continund cursul
evenimentelor isorice pana in anul 1661. Relatarile au fost
intrerupte din cauza medidatiilor aduse asupra cauzelor care
determina suisurile si coborasurile oemenesti.
• Spre sfarsitul vietii sale, scrie “De neamul moldovenilor, din ce tara
au iesit stramosii lor”, ramasa insa neterminata. In aceasta lucrare
descrie istoria inca de la cucerirea Daciei de catre romani,cu gandul
de a reconstitui epoca originilor.
• Miron Costin are aplecare spre estetica, ca urmare in epoca sa se
recunosc tipare intacte latine precum si modele ale retoricii clasice
din cauza viziunii sale europenista si universala.
 ION NECULCE
(1672-1745)
• Boier invatat cu sange cantacuzin,asista la multe evenimente crancene
de-a lungul vietii sale.
• Contemporan cu decapitarea lui Miron Costin si prieten cu Dimitrie
Cantemir
• Acesta continua “Letopisetul Tarii Moldovei” de unde il lasase pe Miron
Costin
• Ion Neculce isi castiga faima literara prin “O sama de cuvinte”,prin cele
42 de legende “adevarate schite si nuvele concentrate”, asezate in
introducerea letopisetului sau.
• Seria de 42 de legende vorbeste despre: altarul manastirii Putna,mama lui
Stefan cel Mare, Daniil Sihastru, Petru Rares,Alexandru Lapusneanul si
multe altele,pe care Neculce “nu le-a prins in urzeala cronicii,ci le-a s
trans laolalta,insa cele mai multe legende sunt legate de Stefan cel Mare