72

LIMBA $1 LITERATURA ROMANA

EXE RSEA Z A CO M PU NE RI L E P ENTR U NO T A 10!

Planul redactarll pentru caracterizarea unui personaj

7. CARACTERIZAREA DE PERSONAl

I. Introducere
Includerea personajului in textul dat
II. Cuprins
Precizarea mijloacelor de caracterizare utilizate de autor (directe, indirecte)
Numirea trasaturilor personajului ilustrate cu scene semnificative din textul dat
Precizarea relatiilor dintre personajul rnentionat ?i celelalte personaje din text
Evidentierea mijloacelor artistice folosite in caracterizare
III. incheiere
Formularea opiniei personale cu privire la personajul mentionat
Cerinte posibile
1. Redacteaza 0 compunere de 150-250 decuvinte (15-25 randuri) in care
sa caracterizezi unpersonaj dintr-un text studiat. in compunerea ta, trebuie:
- sa prezinti patru trasarun ale personajului ales;
- sa ilustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un connnut adecvat cerintei formulate;
- sa respecti Iimita minima de spatiu indicata

FI~IER

TEORETIC
Personajulliterar este persoana care partidpa la actiunea unei opere epice sau
dramatice.

Compunere model
Text suport: Papa Tanda de loan Siavici (Popa Tanda)

AMINTE~TE- TI!

Modalitali de caracterizare a unui personaj

Directe

- De narator
- De alte personaje
- Autocaracterizarea

Indirecte

- Prin gesturi, fapte, atitudini

-

Mediul in care se aflCi sau din care provine

Ganduri
Limbaj
Nume
Relatiile cu alte personaje

- Modalitatile de caracterizare prezente

Popa Tanda din nuvela ornonrna este

personajul principal aloperei, deoarece partidpa
activ la toate momentele actiunil EI ilustreaza
concepna scriitorului conform carela literatura
poate fi a sursa de educate, irnpunand un model
uman demn de urmat.
Acesta este caracterizat direct atat de
catre narator, de alte personaje, iar faptele,
relatiile cu celelalte personaje ~i numele
constituie puncte de reper in caracterizarea
indlrecta,

73

74

LIMBA ~ I LI T ER AT URA ROM A N A

CUPRINS
- Caracterizarea
de catre narator
- Caracterizare mdirecta
prin fapte ~i limbaj

- Atitudinea perseverenta

- Nume
lIustrarea acestor
trasaturi

INCHEIERE
- Opinia despre personaj

inca din incipitul textului este caracterizat

direct de catre narator, modalitate prin care ni se
ofera mtorrnatn legate de statutul social $i originea
sa: preotin satul natal, Butucani, este unul dintre cei
doi copii ai dascalului Pintilie.
Portretul moral este realizat prin mai multe
procedee indirecte. Faptele si felul sau de a vorbi
sunt dovada unui model de virtute: om priceput,
calculat, deoarece vomest drept ~i arroan: si
nu in ultimul rand un om preqatit a fnvc1tat mnta
carte. Totusi, preotul este prea directcu enoria$ii $i
de aceea are de suferit, fiind mutat din satul natal
in Saraceni.
Trasaturile sale de caracter sunt completate
de atitudinea pe care 0 adopts fata de
saracenenl. Astfel, da dovada de arnbitie $i
perseverenta in lncercarlle de a-i schimba:
tine slujbe interesante, Ii viziteaza, Ie da sfaturi,
insa fara niciun rezultat. in ciuda obstacolelor,
qaseste metoda potrivita in atingerea scopului
propus: exemplul personal. Caracterizarea prin
nume constituie 0 alta metodaindirecta,vorbele
sale fiind considerate la inceput de saraceneni
o pierdere de vreme, tandatniu; fiind astfel
poreclit .Popa Tanda".
in opinia mea, parmtele Trandafir reprezinta
prototipul omului perseverent, care stie sa se
irnpuna in tata celortaltl, oferindu-le un model de
comportament demn de urmat.

Varianta 1. Text suport: Dinco de nisipuri de Fanu~ Neagu (Susteru)

Susteru este personajul principal din opera literara Dmo: de nisipuri, deoarece
partidpa activ la toate momentele acnuru EI este caracterizat direct atat de catre
narator, cat si de altepersonaje, iar intamplarile, relatiile cu celelalte personaje,
gandurile si zbuciumul sau interior constituie puncte de reper in caracterizarea
incirecta.

EXE RSEAZA COMPUNE RI LE PENTRU NO TA 10!

inca de lainceput este caracterizat direct de catre narator, modalitate prin care
ni se ofera ntorrnam legate de lnsusirile fizice si de tinuta vestimentara: era mic ~i
slab, iar cureaua Ii atarna peste pantaloni.
Portretul moral al personajului este complex, fiind canturat pe parcursul
evenimentelor.
Forte personajului este evidenta, aceasta reiesind in mod indirect din atitudine
~i fapte: se implica in cautarea apei alaturi de saten ~i nu renunta cand acestia
iI parasesc, i~i da seama ca este un infrant, dar nu cedeaza, urrnanndu-si singur
himera: Sustetu nu-i chema. Simtea mereu ln rata racoarea va/uri/or. Din acest punct
de vedere, el poate fi asernanat cu Don Quijote, crezand ca si acesta cu putere in
niste miraje, desi realitatea Ii otera semne contrare. Este a fire ntenorizata, trasatura
evidennata in mod indirect prin monologul interior: Prost mai era ln tnetetes
Personalitatea sa se contureaza si in relatie cu alte personaje: rata de dascal,
are a atitudine toleranta, de inteleqere, iar pentru sateni se dovedeste un lider, a
autoritate care care Ii poate trezi din letargie, insutlancu-le torte de a lupta pentru
apa care Ii se cuvine.
In opinia mea, autorul construieste in Susteru un personaj simbolic, ce exprirna
drama omului insetat de absolut, capabil sa lupte pana lacapat pentru implinirea unui
vis considerat de ceilalti i1uzoriu.

Varianta 2. Text suport: Pros/ea eel voinie si mere/e de aur cules de Petre
Ispirescu (Praslea)
Praslea este personajul principal din opera literara Prastea ce/ voinic $i mere/e de
aur ~i sirnbolizeaza tortele binelui. Este caracterizat atat direct, de catre narator ~i de
alte personaje, cat ~i indirect prin fapte, Iimbaj ~i comportament.
Trasaturile fizice nuapar in text, tacancu-se referire doarlafaptul ca este mezinul
imparatului, prin substantivul .praslea", Calitatile sale se dezvaluie pe tot parcursul
basmului. in mod direct este caracterziat de imparat, care iI considera, la inceput,
nepreqatit pentru aceasta experienta.
Portretul moral reiese din comportamentul sau este intelept si cu sirnt practic,
atunci cand II pandeste pe hotul merelor (toloseste tepuse). In plus, lsi demonstreaza
curajul si vitejia in confruntarea cu zmeii si mila cand salveaza puii zqripturotacel
Trasatura sa morala dominanta este omenia, pentru ca pedepsirea fratilor a lasa
in seama lui Dumnezeu.

75

76

LI MB A $1 LIT ER AT URA R OM AN A

Faptele ~i atitudinea personajului dezvaluie indirect alte trasaturi, precum

istetirnea, oerseverenta, modestia. Tot indirect este prezentat si prin nume, caruia
autorul Ii asoclaza epitetul cel voinic cu rol de individualizare ~i de evidentiere a
trasatur! iesite din comun.
Consider ca acest personaj ilustreazd tortele binelui, fiind un reprezentant al
omului din popor care lupta pentru dreptate si adevar.
Varianta 3. Text suport: Doud loturi de Ion Luca Caragiale (Letter Popescu)
Letter Popescu este personajul principal aloperei literare Doua loturi de Ion Luca
Caragiale si reprezintd omul obisnuit dornic sd-~i schimbe soarta, bazancu-se insd pe
noroe. Este caracterizat mai ales indirect prin fapte, limbaj, comportament, mediu
de viata, nume, dar si direct, prin autocaracterizare si de catre alte personaje.
Ca statut social, Lefter este functionar modest intr-un rninister.Trasaturile fizice
nu apar in text, tacandu-se referire doar la cateva aspecte ce tradeaza mai curand
sterile sutletesti (cu tata luminata, se tace palid). Doar in finalul propus de autor
personajul este infa~i~at peste ani ca un mosneaq mcu; ~i scotolcit care se plimba pe
strazile Bucuresnuhn repetand intruna viceversa, urmare a esecului suferit.
Portretul moral se contureaza pe tot parcursul nuvelei prin diferite mijloace.
Astfel, autocaracterizarea evldentiaza ca se considers Iipsit de noroc (Ti-ai gasit!
eu ~i nomc!). Capitanul Pandele II acuza pentru ratadrea biletelor de neglijenta si
indiferenta (Trebuie safre cineva prea sec!). Indirect, din felul cum se cornporta, cum
vorbeste, precum si din gesturi reies starile sutletesti ale personajului. Astfel, este
obosit, agitat, nervossi impulsiv pe parcursul cautarii biletelor, traieste apoi 0 stare
de fericire suprema gasindu-Ie, pentru ca, in final, atland ca nu erau castlqatoare,
sa revina la disperare si agitatie extrema. Toate sperantele sale sunt spulberate,
intrucat norocul nu-l surade si, asa cum arata si numele de Letter, e condamnat sa
ramana sarac.
Consider ca acest personaj este reprezentativ pentru ton acei oameni sortiti sa
ramana anonimi, deoarece i~i intemeiaza actunile pe noroc, nu pe propriile puteri, in
incercarea lor de a-~i depasi conditia.
Varianta 4. Text suport: 0 scrisoare pierdutd de I.L. Caragiale
Geniul c1asic ~i realistallui Caragiale, este vizibilla toate nivelurile textului, darel se
manifesta cu precddere in construqia personajelor sale. Acestea se incadreaza, dUPd
opinia luiPompiliu Constantinescu,in mai multe tipologii:tipuljunelui prim - Tipatescu,
tipul slugarnicului ~i allingu~itorului - Pristanda, tipul incornoratului simpatic- Zaharia

EXERSEAZA C O M P U N ER1L E PE NT R U NOTA 10!

Trahanache, tipul dernaqoculul-Catavencu, tipul adulterinei - Zoe Trahanache, tipul

cetateanuloi - cetateanul turmentat, tipul prostului fudul - Agamemnon Dandanache.
Personaj secundar, Gh i~a Pristanda este prezent in piesa in toate momentele
cheie ale aqiunii, avand un rol important. Este caracterizat prin procedee specifice
genului dramatic: in mod direct, de catre autor ~i de alte personaje, ~i indirect prin
gesturi, fapte, atitudine, replici si relatiile cu celelalte personaje.
Caracterizarea drecta este facuta de personajele importante din comedie,
Tipatescu, Zoe si Zaharia, fiind numit omulrosttu. EI este unealta doola a celor trei,
dupa cum recunoaste singur: AI dumneavoastrc, coane Fanca ~i al coanii Joitichii, ~i
allui conu Zaharia.
Prin intermediul comicului de nume, se fixeaza indirect principalele trasaturi ale lui
Ghi~a Pristanda: umil si cu 0 slabs personalitate. Termenul pristanda, ce desernneaza
unjoc moldovenesc in care dansatorii se rnsca in functie de regulile conducatorului
de joe, este sugestiv ales in acest sens.
Trasaturile sale morale se desprind din fapte, vorbe si atitudini. Este servil, dar
urrnareste prin acest comportament niste avantaje, conoucancu-se dupa principiul
sustinut de sona sa: pupa-l in bot ~i-i papa tot ca satulul nu crede la al pamond. in
incipitul piesei, adopts 0 atitudine urnila ~i naiva cand incearca sa numere steagurile:
Doua la oreteaura.. Doua la primarie.. Doua la cattmdoa.. ,patruzeci ~i patru, in cap...
Cum zk: unul - doua. poate vatvu ori cine sne..., dar in realitatecurnpara mai putine
steaguri decat ar fi trebuit, iarditerenta de bani si-c insuseste. Dovedeste uncaracter
duplicitar, fiind siret, in functie de propriul interes. Astfel, se scoala la miezul nopni ~i
trage cu urechea la 0 intrunire a dascalimii, deoarece spera sa ob~ina 0 mtorrnaue
pretioasa canova Eu, cugondulla datorie, ce-midain qandideea! zic: iasamai ciupim
noiceva dela onorabilul, canu suica....
Pristanda este lipsit de demnitate, fiind capabil chiar sa-s: trddeze stapanii. De
aceea, cand crede ca Nae Catavencu are sense sa castioe, adopta 0 atitudine
Iingu~itoare : Eu gazeta dumneavoasua 0 citesc caEvanghelia totdeauna.
Trasatunle personajului se cornpleteaza ~i prin relata sa cu celelalte personaje.
Face pe placul senlor lui, pentru ca urrnareste sa obnna anumite avantaje. De aceea,
este schrnbator, poate trece cu lejeritate ~i fara remuscari de la starea de om
amermtator lacea de lingu~itor. Catavencu ii inteleqe atitudinea doplicitara Adica noi
nu stimcum merge politia? intr-un stat constitutional unpolitai nu e nici mai mult nici
maiputin decot un instrument!.
Replicile lui Ghi~a reprezinta ~i ele 0 modalitate indirecta de fixare a unor
particularita~i. Acestea ilustreaza ~i un important tip de comic prezent in piesa, de

77

78

LI MB A ~ I LIT ERAT UR A ROM A N A.

Iimbaj, ce rezulta din deformarea unor neologisme: bampir, tamelie, catmaak:

scrofulos, renumennie sau folosirea unor ticuri verbale: curat mi$el, curat murdar,
curat candei. Caragiale evidentiaza astfel incultura, dar si snobismul personajului.
in opinia mea, personajul Ghita Pristanda ilustreaza tipul omului abil, care stie sa-l
manipuleze pe cei dinjur, pentru a obtine beneficii personale. Este, in acelasi timp, si
persoana de care ceilalti pronta

Varianta 5. Vitoria Lipan

Mihail Sadoveanu, important scriitor interbelic, pledeaza, in operele sale, pentru
pastrarea traditalor ~i a obiceiurilor poporului sau. Un exemplu elocvent in acest sens
este romanul Baltagul, inspirat din vata pastorals, care aduce in prim-plan prototipul
femeii de la munte, Vitoria Lipan, 0 taranca din Magura Tarcaului, care i~i conduce
existents dupa datini stravechi Ea se distinge ca personaj principal, deoarece
participa activ la toate momentele aqiunii, iar celelalte personaje graviteaza in jurul
sau Este caracterizata direct de catre narator, dar ~i de anumite personaje, iar
faptele, intarnplarile la care participa, relatiile cu celelalte personaje constituie puncte
de reper in caracterizarea indirecta.
Portretul fizic realizat direct de narator arata ca. desi se afla intr-0 prima etapa a
deplinei rnaturitati, Vitoria are trasaturi inca frumoase: nu mai era tonara. dar avea
o frumusete neobi$nuita in privire. lntarzierea lui Nechifor genereaza frarnantarile
interioare ale muntencei, evldentmdu-se, astfel, dragostea netarrnurita tata de sot:
acei ochi aprigi $iinca tineri cauuni zarinecunoscute.
Portretul moral este amplu, rezultand mai ales prin procedee indirecte. Astfel,
se dovedeste 0 buna pastratoare a datinilor si a ritualurilor stravechi atunci cand Ii
cere sfat parintelui Daniil Milie~ , face daruri bisericii, posteste, se spovedeste si se
lmpartaseste. Are, deasemenea, 0 latura superstinoasa relevata devizitalavrajitoarea
satului, baba Maranda, a carei interpretare nu 0 rnultumeste. Crede tot mai mult
in moartea sotului ei si de aceea decide sa piece in cautarea acestuia impreuna
cu fiul ei, Gheorghita. Comportamentul sau ilustreaza ca este hotarata si curaloasa
Dezvaluie, in acelasi timp, ca arespirit pragmatic vinde produse pentru a face rostde
bani, face ordine in qospodane, iar pe Minodora 0 duce la manastire.
Pe drum, da dovada ca este 0 buna cunoscatoare a psihologiei umane, deoarece
formuleaza intrebat inteligente, stind sa obuna ntorrnatile dorite. in acest sens,
fiul 0 caracterizeaza direct: Mama asta trebuie sa ffe tormacatoare; cunoaste gandul
omului..

EXERSEAZA. COMPUNE R ILE PENT RU NOTA 10!

Setea de dreptate ~i de adevar 0 calauzeste petot parcursul calatoriei si de aceea

Ii invita la praznic pe tovarasii lui Nechifor: Calistrat Bogza si lIie Cutui Reu~e~te sa
creeze gradat 0 atmosfera tensionata, adresand intrebari incomode si neasteptate
udqasilor, demascandu-i, in final. Dupa ce i~i irnphneste datoria, viata ei poate reintra
in normal: Ne-om intoarce la Magura ca sa tuam de coada toate cote Ie-am tasat.
Numele este 0 alta modalitate de caracterizare indirecta, suqerand firea darza ~i
biruitoare a femeii.
in opinia mea, personajul Vitoria Lipan ilustreaza prototitpul femeii puternice, care
irnpresioneaza prin tarie de caracter, inteliqenta ~i respect pentru valorile strarnosesti

Varianta 6. Caracterizarea dobanasulul moldovean

Ciobanasul moldovean, protagonistul baladei populare Miorita este un personaj
mitic ~i simbolic, deoarece intruchipeaza lntelepciunea populara a acceptarj rnortii
ca pe un dat firesc. EI participa activ la toate momentele actiunii ~i este caracterizat
direct de narator ~i dealtepersonaje, iarIaptele,intarnplarile lacare partidpa, relatile
cu celelalte personaje constituie puncte de reper in caracterizarea mdirecta
Naratorul surprinde in mod direct,inca dinincipit, trasaturile sale morale definitorii:
harnicia si boqatia, ce devin motive de invidie pentru tovarasii sai, care decid sa-l
omoare: Ca-! mai onoman/S-are oi mai multe/ Mandre $i camute,/ $i cai invatati!$i
cani mai batbati:
Portetul moral este cornpletat, in mod indirect, de dialogul pe care II poarta cu
mioara sa, la aflarea vestii complotului. Desi avertizat, el adopta 0 atitudine calma,
neactionand in niciun fel pentru a impiedica omorul. i~i face testamentul si Ii transmite
mioarei ultimele domte.Vrea sa fieingropata inspatele stanii, deunde reiese puternica
leqatura cu animalele sale credincioase: instrunga de oi/Sa tu tot cu voi,/in dosul stanii/
Sa-tv audcainii. De asemenea, doreste alatori cele trei fluierase de fag, de soc ~i de
os, care dobandesc 0 valoare simbolica, suqerand ritualul bocirii. Epitetele verbale:
cu drag, duios, cu foc prezinta ascendent durerea, ce atinge intensitan maxime prin
metafora lacrimi de sanqe.
Delicatetea sufleteasca este 0 alta trasatura ce reiese indirect, prin intermediul
gandurilor si alsentimentelor, atunci cand i~i exprirna domta dea-si ascunde moartea
in tata celor dragi. EI converteste acest eveniment intr-0 nunta de proportii cosmice
c-o mandra craiasa, la care participa intreaga natura: soarele, luna, rnunni brazii,
paltinii, pasarile ~i stelele. Moartea este doar suqerata caderea unei stele semnifica
in folclorul romanesc moartea cuiva. Autorul popular folose~te aici ca procedeu

79

80

LI M BA ~ I LIT ER AT UR A RO M A N A

Iiterar alegoria, prin care un eveniment tristeste convertit in unul vesel, din dornta de
a restabili echilibrul lumii.
Ginga$ia sa atinge cote maxime in relatie cu makuta sa, careia vrea sa-l ascunda
faptul ca la nunta sa a cazut 0 stea, lntrucat aceasta ar intelege adevarut lar la cea
maicuta/Sa nu-i spui draguta/ Ca la nuntamea/A cazu: 0 stea.
Portetul fizic, realizat prin elemente specifice descrierii, in mod direct, prin
ochii mamei indurerate, amplifica dramatismul textului. Atitudinea barbateasca $i
curaioasa sunt sugerate prin epitete tmanatu; $i metafore (Tras printr-un ineJ), iar
relana stransa cu natura este evidentiata prin folosirea unor elemente comparative
sugestive: pielea este alba precum spuma laptelui, mustacioara blonds ca spicul
graului, parul si ochii negri ca pana eorbului ~i ca mura campuu Portretul sau
fizic este 0 reflectare a insusinlor morale, ciobanasul reprezentand un ideal de
frurnusete specific folclorului rornanesc.
in opinia mea, ciobanasul moldovean este prototipul tanarului harnic, rnandru,
iubitor si protector, care i$i conduce existents dupa ritualuri stravecht lntrucbioand,
astlel, calitanle neamului sau

2. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cuvinte in care sa caracterizezi

un personaj din fragmentul citato in compunerea ta, trebuie:
- sa prezinti patru trasaturi ale personajului ales;
- sa i1ustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un continut adecvat cerintei formulate;
- sa respecti Iimita minima de spatiu indicata.
Fusese scdar bun. C1asele primare Ie tnvatase la Domnu Ghervescu, in sat la ei.
D. Ghervescu I-a vazut asa cuminte ~i cu dragoste de carte ~i i s-a taon oarescum
mila. EI avea un Irate; ocoala Bucure~ti - i-a scris un ravas lung, in care-i spunea c-a
deseoperit un talent grozav intr-un baiatde aeolo din sat ~i, cum baiatul e sarac ~i ar
vrea sa nvete mai departe, ar Pbine l.l sa-t ia pe langa dansu ~i sa-t dea aeolo la
gimnaziu. Mai tarzu - cine ~tie ce va putea ie~i din aceasta binetacere ...
Frate-sou i-a rasans ~i el, printr-oscrisoare lunga, ca-tprmesu:bucuros [..].
A~a co lucrurile s-au pus iute la cale. Biata /linca vaduva i-a oreoam baiatului in
pripa ce-aputut, a maiimprumutat cote a bucatica depanza de prin sat, dei-a taan ~i

EXE RSEAZA COMPUNE R ILE PENT RU NOTA 10!

ea ces-apriceput, ca a mama - ~i pelaparguitul strugurilor s-a despatti; cuiacramle

peobraz, de singura odrasta a casei ~i singura eimangaiere.
- Radule mama, vezi de nu ne uita, sanemai scrii depe aeolo ...
$i s-a deprins Radu cu toate, pentru ca era bolatbun, supus ~i raaaator. Cateva
zile, la inceput, il cam zapacise orasu acesta mare, in care el venise pentru lntaa oara.
Podoabele pravaliilor cu geamuri cat usa. zgomotul trasudor, lnvamaseata lumii,
casele mari cucote patru randun ii atatoucuriozitatea lui de eopil neobi~nuit cu astfel
de lucruri, il opreau inlaccateodatG, iarteluritele impresii ii navaieou in cap valvartej ~i-i
tarou gandurile ~i mirarea caintr-un ~uvoi ncprasn: l.l
Vara,la vacanta ceamare, tnaota duia rroanlrea premiilor, i~istronqea uausoarete,
sanna trumos manapamuiu ~i mameipreotese, i~i lualeqatura la suatloam ~i pleca
pejos acasa. cuinima plina dedor, debucurie ~i deneraodare.
lar mama /linca, in toti anii, la ziua aceea, deretica mai trumos prin coso, qatea
toate pentru de-ale mancan[..]. $icatii eade trecuta, deslaba ~i batumde necazuri,
dartataii intinere~te cand vede pe Radu vind';l.l se repede in cale-i ~i intr-un supet e
la poarta tamer.
(Alexandru Vlabuta, Din durerife fumii)
'vind - venind
'tarina, s.f - camp cultivat; ogor, aratura
Acest text a tacut parte din subiectul dat la evaluarea nationals in anul scolar

2012- 2013.
Repere de redactare
INTRODUCERE
- Rolul in opera
- Modalitatile de
caracterizare prezente
in portretizare
CUPRINS
- Caracterizarea de catre
narator $i de alte personaje

Personajul Radu ocupa locul central in

fragmentul selectat din opera uterara Din durerile
lumii de Alexandru Vlahuta, deoarece este
prezent pe tot parcursul aqiunii, iar celelalte
graviteaza in jurul sau. in caracterizarea acestuia
sunt folosite modalitati specifice genului epic, atat
directe, cat ~i indirecte.
inca din incipit, naratorul ofera informatii
despre situatia ~colara a personjului {usese scotar
bun, calitate care iI deterrnina pe invatator sa-l
sustna in continuarea studiilor la Bucuresti
prin rugamintea adresata fratelui sau. Dascalol

81

82

EXERSEAZA COMPUNE RILE PENT RU NO TA 10!

LIMBA $1 LIT ER AT URA ROM A NA

-Portretul moral
- gesturi
-atitudini
-relani cu alte personaje

lIustrarea acestor trasaturi

lNCHEIERE
Opinie despre personaj

cornpleteaza caracterizarea directa, adauqend Cd

era ascultator $i iubitor de inv~~dtur~: asa cuminte
~i cu dragoste decarte.
Portretul moral este dominant, fiind realizat
mai ales prin mijloace indirecte. Astle\, Radu
rsuseste sa se acomodeze in marele oras fdrd
Sd se lase ispitit de tentanne ce pandeau la tot
pasul, dovedind ca are un caracter puternic.
Epitetul multiplu baa: bun, supus ~i rabdOtor
sustine la nivel stilistic aceasta trasanra, prin
care naratorul i$i exprirna discret simpatia tata de
personaj. EI contlnua Sd lnvete cu constandozitate
$i psrseverenta, connnuand Sd ia premii pentru
rezultatele foarte bune dupa sroanrea premiilor.
Radu este surprins si in realatie cu alte personaje:
este politicos tata de binfecdtorii s~i sarata {rumos
manaparintelui ~i mameipreotese siiubitor fa~~ de
mama lui, la care se reintoarce, in fiecare vacanta
de yard, plin de ernotie. Enumeratia cu inima plina
de dar, de bucurie ~i de reraxiate eviden~iazd
tumultul sufletesc altandrului larevederea mamei.
in opinia mea, Radu uustreaza prototipul
adolescentului arnbitlos, care face eforturi
pentru a-$i schimba destinul, rnpunancu-se prin
seriozitate, dar$i prindevotament fa~d de cei dragi.

prost $i jj spun, din pricina lungimii nasului, ccTandari((]; iar pentru ca e evreu, 11 mai
striga $iccMarcala. Marcu nu se supara nicide 0 poreaa, nici deceaana. Vine in tecare
dimineata curomanul in ghiozdan $i-I cite$te lini$tit, infund Daca e zgomot, selncnmta
$ioteste. Dao: baietii sarpe bane, i$i lndeasa degetele in urechi $idteste. Daca luptele
se dauchiar in banca lui, semuta in alta banco $icite$te.
Cite$te romanul.
Cneste $icand profesorii se qasesc in tiasa. Atunci i$i reazema cartea de spinarea
colegului din kna. Clteste $icand explica protesorii, pentru coMarcu crede coprotesorii
sunt, tara excepue, nerozi, iar explicatiile lor vatamaoare unuicreier sanatos. Ii spune
cateodaia vreun vecin:
- Marcule, e aproape de tine.
Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog. Marcu i$i ridica necait de pe carte ochii
bulbucati. Se lntereseaza de tecta din ziua aceea. Cere cateoaaa $i tomunn. Dace
poate sa-! duco peprotesor, nu se doin laturi. Numai sonu-I tinamult timp la leale,
pentru co romanul trebuie citit. Cand, insa, se asteopta sa-! asculte la chimie, nu se
tulbura. $tie coin orice caz valua ccinsupcient.
- lonescu Comeliu, lonescu Stelian, Malureanu Marcu... Un baia: 11 inghionte$te:
- tes; Marcule, co te-a strigat.
(Mircea Eliade, Romanul ado/escentului miop)

Struetura'tornpunerii

EXER5EAZA 51 TU!
1 Redactea~a 0 compunere de 150-250 decuvinte (15-25 randuri) in care
sa canxtenzeaun personaj din fragmentul citatoin compunerea ta, trebuie:

- sa prezmti patru trasaturi ale personajului ales;

.
_ sa i1ustrezi cele patru trasatur! cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un contnut adecvat cerintei formulate;
- sa respecn Iimita minima de spanu indicata.
Prietenul meu Marcu e inalt, uscat, cu ochii mari $i bulbucati, parul cret, mainile
lungi, picioarele lungi. StCI in banca din fund $icite$te romane frantuze$ti. Baietii 11 cred

CUPRINS

83

84

LI MB A ~ I LI T ER AT UR A ROM A N A

CUPRINS

.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

.........................................................................................................
.........................................................................................................
........................................................................................................

.........................................................................................................
........................................................................................................
.........................................................................................................

.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

.........................................................................................................
..........................................................................................................

INCHEIERE

..........................................................................................................
..........................................................................................................

..........................................................................................................
......................................................................................

2. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cU~inte (15 - 25 randurl) .in

care sa caraeterizezi un personaj din fragmentul citato In compunerea ta, trebuie:
- sa prezmti patru uasanm ale personajului ales;
.
- sa ilustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un continut adecvat cenntei formulate;
- sa respecti limita minima de spatiu indicata.

Sub castanul de langa cismea, uncastan unas, uncastan teqe, cum era supranumit,
care ar ppututadaposti, singur, in ramurile lu.~ 0 scoaa intreaga, se ata unsingur baa;
acel Vietor care, dupa spusele luiDan, tacuze rost de 0 rana. De~i aplecat deasupra
unei foi de bloc, i se putea ghici lesne stauua, inalta, bine legatO, ~i, desigur, foa~e supla.
Avea fata lunguiata, ochii negri, adanci, parul inchis la culoare, era osemem multor

EXE RSEA ZA COMPUNE RI LE P E NTR U NO TA 10!

tineri de varsta lui, la infati~are. La 0 cercetare mai atenta poate ca i s-ar pdescoperit
o nota de maturitate in trasatuii in qestun. in atitudine. Darnu asta if deosebea pe
Vietor de cei/alti. Tanarul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul exceptional ~i,
in primul rand, unmatematician care uimea prin logica ~i puterea sa de demonsuaue.
E de orsos sa spunem ca era cunoscut in intreaga scoou: ~i ca rareoti profesorii ~i
ousesera speronte mai mati intr-un alt elev. in ciuda precocitatii sale, Vietor era inca
toatte coptarcs; pasionat dupa visuri, expeditii $iaventuri. Cufundat in cercetarea hartii,
tanarul nu observa 0 siluetO asansa dupa trunchiul castanului ~i nici nu auzi cateva
secunde mai tatzu; fo~netul slab al frunzelor care parca sorbisera intre ele silueta
elastica ~i tacna ca 0 tanuma Numai cateva clipe sa Plntarzat, ~i intrusul, cxotat
acum in easton, ar Pfost descoperit de privirile iscoditoare ale lui Ursu. ale Luciei ~i
Mariei, care se apropiau, teres, decopac. Darcum nimeni nu observase nimic, discutia
parea ca incepe sub semnul celei maidepline sigurante.
- Zau, Vietor, chiar ai taon rostde barta? intreba Maria. Ar Pkmtast:
- Dupa cum vedeti rospunse Vietor, descoperindu-Ie celor treitoaa mare de bloc.
(Constantin Chirita, Cire$Qrii)

85

86

EXERSEAZA C O M P UN E RIL E PENTRU N O T A 10 !

LIMBA ~ I LITERAT URA ROMA N A

3. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cuvinte (15 - 25 randuri) in

care sa caracterizezi un personaj din fragmentul citato in compunerea ta, trebuie:
- sa prezinti patru trasaturi ale personajului ales;
- sa i1ustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un continut adecvat cerintei formulate;
- sa respecti limita minima de spatiu indicate.

Azi asa. maine asa, poimaine se rameste ca-i duminica dimineata. Cine merge la
siama biserica? Baba ~i cu tata-sa Biata eopila a mo~neagului, urgisita ~i necajita, sta
acasa ~i osa prime~te porunca:
- Sa stai~i sa faci mancare, nici prea tece. nici prea perbinte! Auzi?
-Bine.
Se due ele la sfanta slujba; iata mo~neagului se urea pe cosar' ~i se uitG. Ele cum
ajung inknapridvorului, s-apua: ~i ea ~i se duce la cei doi nucuson din gradina, rasaditi
de manuta ei, rasprati a plans, cu crengile frate~te la paman: ~i, pindca aeolo-i seaea
norocul ~i ajutorul ei, face: Descuieti-va, nucusonor Atunci, cat ai cHpi, nici eu singur
numai stu cefel de lucruri scumpe au ie~it de aeolo: straie scumpe, cum nici lamiresele
imparatiei nuse apa, ~i trasuta ~i cai, care nici n-or pcum s-orpovesti, ca lumea pentru
ce are gurG! Atata numai ca tata noastra. gatita osa de mandtu, taca intra ~i ea in
sfanta biserica! Lumea soeotea ca-i craiasa, nu de pe ici-de pe eolea, ci craasa cea
mai aieasa dintre aaese! Cat despre feciorul imparatului, dumneavoastra aveti auz
indeajuns ~i va puteti inchipui maibine oeca: mine ce fel iijuca gandul: dorul nu couu:
multazabava, a pus stapanire ~i peinima imparateasca - ~i aaca de ce nu? - ~i sa-t
area focul de dor!
Craasa cea tnsrcasa tasa, drept sa va spun nu s-a uitat mult la asta: ea a luat
repede natura ~ a ie~it, ~i, tana una-alta, a ios: ocasa - tot fata mo~ului, care acum
tacea mancare pentru bcoa ~i pentru odorul ei! [..]
5i mancarea era facuta, nici prea rece ~i nici prea perbinte, cum e mai bunscara
pentru izbavit de inima rea.
- Daroaleu! - zice iata babei - tu nici nu ~tii una!
- Daca nu-mispui, surioara draga!
_ D-apoi tu ce mai ~tii! Amamic feciorul de imparat, darmaimandro-! craasa ce-a
venit azila sfanta slujba!
- De! Daca eu. saroca. sed numai ocaso!
(Nu canto, baiete!, basm cules de D. Furtuna)

*eo~ar,

cosar. s.n. - (pop.) ingraditura de nuiele; magazie

*natura, anaura, s.{ - bucatele de paine care se impart credinciosilor la starsitul
liturghiei
'
,
Text care a tacut parte din subiectul din anul2012 - 2013 datla sesiunea specela

87