Portretul este un tip de descriere in care sunt infatisate trasaturile fizice sau morale ale unei persoane in scopul

individualizarii ei . Cand persoana apare intr-o opera literara , ea devine personaj literar . Deci portretul este imaginea unei persoane ori a unui personaj literar si poate sa apartina sau nu unei opere literare . In ambele situatii , portretul include , in general , aspectul fizic , vestimentatia si insusirile caracteristice . Acestea din urma pot sa fie calitati sau defecte care se pot manifesta prin gesturi si prin ticuri . Totodata , portretul se refera si la obiceiurile persoanei sau personajului descris , care ii contureaza personalitatea . Uneori , mai rar , obiectul unui portret poate fi si o fiinta necuvantatoare si atunci se realizeaza portrete animaliere.

.
.

Portretele se clasifica dupa mai multe criterii : Dupa categoria de opere din care fac parte portretele pot fi portrete reale ,

obisnuite , realizate in mod obiectiv si el apartin operelor stiintifice . Tot aceste categorii ii apartine si portretul ca fisa biografica , prezent in publicistica ! contine si el informatii precise legate de viata si de activitatea unei persoane " sportiv , cantaret , actor etc. # . Cand portretul apare intr-o opera literara si in creionarea lui intervine si imaginatia scriitorului se realizeaza un portret literar " imaginar sau fictiv # care figureaza mai ales in speciile genului epic . Dupa tipul de insusiri evidentiate , portretele sunt fizice , cand este reliefata infatisarea e$terioara a personajului , aspectului fizic , sau morale " psi%ice # daca scriitorul are in vedere trasaturile de caracter ale personajului . Cele mai multe portrete sunt insa mi$te , deoarece cuprind atat trasaturile fizice , cat pe cele morale . &i in functie de modul lor de realizare , portretele cunosc o mare diversitate , deoarece scriitorii apeleaza la modalitati diferite . Astfel , autorul se poate opri la anumite detalii semnificative , cu importanta deosebita si atunci realizeaza un gros plan . Daca trasaturile fizice si morale sunt prezentate sumar , portretul este o sc%ita ! in alte portrete trasaturile fizice sau morale ale personajelor sunt e$agerate , de cele mai multe ori cu scopul de a-i amuza pe cititori si , in aceasta situatie , portretul se numeste caricatura . '$ista si un tip de portret in care autorul se descrie pe sine insusi , se autodefineste si de aceea un astfel de portret poarta numele de autoportret .

Portretele realizate de scriitori se refera la o persoana sau la un grup de persoane . In felul acesta , scriitori realizeaza , din punct de vedere al numarului de persoane la care fac referire , portrete individuale sau colective . Dupa felul in care opera literara este alcatuita , portretele sunt in proza si in versuri . Indiferent de tipul portretului realizat , scriitorii folosesc anumite procedee in evidentierea insusirilor fizice si morale ale personajelor . Astfel , ei apeleaza la prezentarea directa a acestora prin intermediul descrierii sau indirecta ,argumentandu-le prin faptele , prin atitudinea si prin felul de a vorbi a personajelor . Pentru a insista asupra trasaturilor lor de caracter autorii folosesc si diferite figuri de stil epitete , comparatii , personificari , %iperbole , antiteze , enumeratii -prin care reliefeaza personalitatea eroilor . In functie de imprejurari , trasaturile fizice si morale sunt evidentiate de personaj insusi , realizandu-se astfel autocaracterizarea , sau de catre celelalte personaje ale operei cu care el se afla in relatie . Indiferent de tipul de portret realizat , personajele au un rol deosebit in structura operei literare deoarece autorii , generalizand , realizeaza adevarate tipuri umane , cu anumite trasaturi dominante . Totodata , personajele sunt purtatoarele mesajului operei literare si implicit , al autorului . In felul acesta apare e$primata si atitudinea diferita a autorului de la un personaj la altul in stransa legatura cu valorile morale pe care acestea le reprezinta . Pentru a evidentia trasaturile morale si fizice care contureaza portretul unei persoane prezint un personaj controversat , acela al (tiliei )arculescu din romanul *'nigma (tiliei + de ,eorge Calinescu . (tlia , o o fata de optsprezece ani , este fiica celei de-a doua sotii a lui Costac%e ,iurgiuveanu , femeie frumoasa si bogata , care murise * de suparare + si-i lasase lui toata averea , laolalta cu indatorirea cresterii (tiliei , ramasa de mica fara mama . Costac%e o crestea ca pe fiica lui , dar avaritia il impiedica sa o infieze oficial sau sa-i asigure , in mod concret , un viitor . -ascinanta si imprevizibila , (tilia se diferentiaza de celelalte personaje feminine de pana atunci . Portretul fizic , relatat direct , prin oc%ii lui -eli$ , sugereaza , indirect , trasaturile sale morale de delicatete , tinerete , farmec , coc%etarie , inocenta si maturitate * .... un cap prelung si tanar de fata , incarcat de bucle , cazand pana la umeri . -ata , subtirica , imbracata intr-o roc%ie foarte larga pe poale , dar stransa tare la mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri , ii intinse cu franc%ete un brat gol si delicat ...*. Definita indirect , din fapte , actiuni si ganduri . (tilia este un personaj comple$ , cu un comportament derutant , fiind capabila de emotii puternice , apoi trecand brusc de la o stare la alta , imprastiata si visatoare uneori , dovedind alteori , in mod surprinzator , luciditate si tact. 'ste un amestec de atitudune copilaroasa si matura in acelasi timp alearga desculta prin iarba din curte , sta ca un copil pe genunc%ii lui Pascalopol, dar este profund lucida si matura atunci cand ii e$plica lui -eli$ motivele pentru care ei doi nu se pot casatori , dovedind o autocunoastere desavarsita a propriei firi *'u am un temperament nefericit ma plictisesc repede , sufar cand sunt contrariata +. Descrierea detaliata a camerei sugereaza indirect , firea ei enigmatica * o masa de toaleta cu trei oglinzi mobile si cu multe sertare . ..../ un scaun rotativ pentru pian + , ar putea simboliza firea ei imprevizibila . Dezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate amestecat peste tot trimit catre e$uberanta juvenila .

'ste cel mai controversat personaj al romanului , aparand in opinia celorlalte personaje in mod diferit , starnind contradictii surprinzatoare )os Costac%e o iubeste pe *(tilica + , *pe fe-fetita mea + , el fiind *papa* care primeste de la ea un strop de tinerete , lumina si vioiciuune. 0ationalul -eli$ vede in (tilia *o fata admirabila , superioara pe care n-o inteleg + . Pascalopol o priveste pe (tilia ca pe o femeie in devenire , are rabdare cu ea , dar nu distinge *ce e patern si ce e viril + in dragoste lui pentru tanara , pe care o considera * o artista + si care il incanta si il emotioneaza , *e ca o randunica +. Pentru &tanica 0atiu , (tilia este o femeie cu *spirit practic +, care stie ce vrea si cum sa se descurce in viata *desteapta fata 1 +. Aglae o considera * o zanatica +, *o dezmatata +, *o stricata + , care suceste capul baietilor de familie , deoarece c%iar si pe Titi reusise sa-l cucereasca , iar Aurica o uraste si o invidiaza pentru ca are succes la barbati . (tilia traieste drama singuratatii , a viitorului ei ambiguu , departe de mult visata fericire , deoarece 2 se destainuie ea lui -eli$ 2o femeie se bucura de adevarata viata doar cativa ani * Cat crezi ca mai am de trait in intelesul adevarat al cuvantului 3 Cinci , sase ani 1*. (tilia intruc%ipeaza asadar , eternul feminin plin de mister , trainic si cuceritor , care fascineaza prin amestecul de sensibilitate candida si profunda maturitate . -inalul romanului este desc%is in privinta destinului (tiliei , modernismul personajului constand si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tesuse in jurul ei , Pascalopol insusi conc%izand ca , dupa atatea ani , pentru el (tilia ramasese * o enigma + . Deci din aceasta scurta caracterizare a (tiliei )arculecu se pot vedea cateva din tipurile de portret e$istente.