Caracterizarea personajului literar Felix Sima

Perioada literara
George Calinescu apartine perioadei interbelice si isi contureaza opera de tip
roman in opozitie cu cele apartinand lui Camil Petrescu. In aceeasi perioada se
remarca alti scriitori precum Mihail Sadoveanu sau Mircea Eliade. Latura de
romancier se regaseste in romanele “Cartea nuntii”, “Enigma Otiliei”, “Bietul
Ioanide”, “Scrinul negru”, reflectand un persoanj complet si complex.

Geneza operei
Varianta finala a romnului contine un singur volum cu titlul “Enigma Otiliei”
publicat in anul 1938. Varianta de odinioara promova ca titlu “Parintii Otiliei”,
fiind conceputa in doua volume. Momentul in care titlul se schimba este
decisiv. Scriitorul trece de la motivul paternitatii Otiliei la eternul familiei gasit
in substantivul “enigma”. In scrierea romanului, George Calinescu se bazeaza
pe unele elemente de geneza. Personajul Felix Sima este inspirat din ipostaza
scriitorului, regasim aici profilul de medalie, nasul acvilin, tenul masliniu,
aspecte fizionomice care apar si-n “Portret” de George Calinescu. Dintr-o
marturie a scriitorului “Otilia sunt eu” vedem reflectarea sa si-n conturarea
personajului feminin, cu toate ca el marturiseste ca la baza Otiliei Marculescu
sta “fata cu parul de fum”, o verisoara mai mare dea sa. Intamplarea despre
moartea lui Costache este preluata din propria biografie cand o ruda
indepartata moare si celelalte neamuri patrund in casa acesteia ducand peste
gradina, in spate, mare parte a obiectelor.

Ipoteza
Opera literara “Enigma Otiliei, este un roman social realist de tip balzacian,
avand toate caracteristicile acestuia.

Teorie
Romanul este specia literara a genului epic in proza de mare intindere cu
personaje numeroase, complexe si amplu caracterizate cu o intriga complicata
si actiune ampla.
Romanul social este roman ce dezbate viata citadina a unei comunitati.
Balzacianismul se refera la tipul de proza realista in care regasim urmatoarele
caracteristici: tipuri umane bine conturate (avarul, orfana, tatal suferind, fata
batrana) portretul personajelor este urmarit dinspre exterior spre interior,
impreuna cu descrierea amanuntita a locurilor in care traiesc. Incipitul
romanelor contine ample descrieri care fixeaza cu exactitate timpul si locul
actiunii. Naratorul este omniscient, este un demiurg al universului fictiv, fiind
prezent in acelasi timp in mai multe locuri, stiind totul despre desfasurarea
actiunii.
Clasicismul este un curent literar si artistic din secolul al XVII – lea si inceputul
celui de-al XVIII – lea (aparut in Franta).
Romantismul este orientarea ideologica, artistica si literara din prima jumatate
a secolului al XIX-lea aparuta in spatiul european.
Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul secolului
20, in care noul si inovatia formelor se opuneau valorilor de tip traditional.

Felix Sima este personajul principal din opera Enigma Otiliei scrisa de George
Calinescu. El este caracterizat direct si indirect. El este tipologizat ca un
personaj principal, rotund, dinamic, fiind tipul intelectualului naiv.
Caracterizarea directa este cea facuta de narator si de alte personaje.
Autocaracterizarea arata parerea personala a personajului despre sine.
Caracterizarea indirecta analizeaza comportamentul, gesturile, faptele si
numele personajului.

Caracterizarea directa
La inceput, Felix este caracterizat de catre narator ca fiind “un tinar de vreo
optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean”, aratand varsta frageda, dar
inceputul vietii de adult. El este obosit din cauza greutatii gentii pe care o
“trecea des dintr-o mina in alta”, aducand cu el toata viata lui de pana atunci
intr-o valiza. Fata ii este descrisa ca fiind “juvenila si prelunga aproape
feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca”. Astfel,
trasaturile feminine ii sunt inlaturare de “taietura elinica a nasului”. Din chipul
“dezorientat” se arata nesiguranta pe sine a personajului care nu stia incotro
se indreapta viata lui.
Celelalte personaje il caracterizeaza pe Felix in diferite ipostaze. Otilia il
considera mai mult un frate sau un copil, nu il lua in serios deoarece stia de ce
este capabila “zicea ea cu o comica maternitate”. Fata de primirea ciudata a
batranului, primirea sincera a Otiliei il impresioneaza pe Felix. Aglae il priveste
cu austeritate, vazand in el inca un posibil pretendent la averea batranului. E
increzatoare in cariera pe care baiatul se straduieste s-o faca, dar precizeaza
ca “medicina, cere ani multi”. In relatia cu celelalte personaje, Felix apare ca
un intelectual superior.
Autocaracterizare
Autocaracterizarea arata ambitia personajului, optimismul si buna parere a
personajului despre propria persoana “sa-mi fac o educatie de om. Voi fi
ambitios, nu orgolios”.

Caracterizarea indirecta
Comportamentul, gesturile, faptele contureaza indirect o fire rationala, lucida,
cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitica si un spirit de observatie foarte
dezvoltat. De la inceput, Felix  simte pentru Otilia o simpatie, care se
transforma in iubire, fiind chinuit intre a crede barfele din clanul Tulea sau a
pastra o dragoste pura pentru ea . Comportamentul Otiliei il deruteaza si nu-si
poate explica schimbarile bruste ale fetei. Plecarea ei cu Pascalopol la Paris il
dezamageste, dar nu renunta la cariera, esecul maturizandu-l.
Felix Sima evolueaza de la adolescenta la maturitate, traind experienta iubirii,
dar si ambitia realizarii pe plan profesional. Georgeta este un personaj care
contribuie la maturizarea lui, aratandu-i importanta in a nu renunta la
adevaratele lucruri care conteaza. El se comporta frumos si respectuos chiar si
cu familia Tulea care incercau sa il traga in jos. Chiar daca devine gelos pe
Pascalopol din cauza Otiliei isi da seama ca interzicandu-i sa-l mai vada relatia
se va distruge. El reuseste sa-si mentina viata profesionala si cariera pe primul
loc, dand dovada de personalitate si perserverenta.

Concluzie
Avand in vedere aceste caracteristici, personajul Felix Sima se incadreaza in
tipul intelectualului naiv, maturizandu-se cu ajutorul celorlalte personaje.