Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
DEFINIŢIE
• Extremitatea pelvină a fătului este în contact cu
strîmtoarea superioară a bazinului osos matern.
2
Tipuri de prez.pelviană
Completă Decompletă
3
Varietăţile de poziţie
SISA SIDP
5
PREZENTAŢIA PELVIANĂ
• S-a sugerat că operaţia cezariană în caz de prezentaţie
pelviană ar fi o cale de reducere a problemelor
perinatale asociate, astfel că în multe ţări în acest
moment operaţia cezariană reprezintă calea cea mai
utilizată în naşterea în prezentaţie pelviană.
• Cu toate acestea prezentaţia pelviană este asociată cu
un risc crescut de handicap ulterior, independent de
calea de naştere.
• Acest fapt sugerează că eşecul adaptării în prezentaţie
cefalică ar putea fi în unele cazuri un marker al unei
afectări fetale.
6
INCIDENŢA
7
Etiologie
8
1. Factori fetali
• Prematuritate
• RCIU
• Sarcină multiplă
• Malformaţii fetale (hidrocefalie, etc)
• Hiper-extensia capului fetal
9
2. Factori materni
• Hipoplazie uterină
• Malformaţii uterine, mioame, etc
• Paritatea
• Compresie extrinsecă (chiste, tumori, etc)
10
3. Factori ovulari
11
Diagnostic – în trim. III
12
Diagnostic – în trim. III
13
Diagnostic – în timpul travaliului
14
Prezentaţie pelviană în trim.III –
Versiunea Externă
• Prez. Pelviană descoperită cu ocazia
ecografiei la 32 SG:
→ re-confirmare la 34-35 SG
→ Tentativă de versiune prin manevră externă
la 36 SG = transformarea unei prezentaţii
pelviene în prezentaţie cefalică, prin rotarea
fătului trans-abdominal
15
Versiunea Externă
• Avantaje :
1. reducerea numărului de operaţii cezariene
2. confort şi mai multă siguranţă la naştere
16
Versiunea Externă
• Contra-indicaţii
17
Versiunea Externă eşuată ...
18
V.E. eşuată… calea de naştere ?
• Criterii de acceptare a căii naturale:
1. Radiopelvimetria– bazin osos matern
normal ???
2. Lipsa de deflexie a capului fetal
3. Greutate <3800-4000 g (limite variabile)
4. Să nu existe obstacol praevia (placenta,
miom)
5. Consimţămîntul mamei
19
V.E. eşuată… calea de naştere ?
• Factori de prognostic rezervat pentru calea
naturală de naştere :
1. Pelviana completă
2. Ruptura prematură a membranelor
3. Vîrsta mamei > 35 ani
4. Obezitatea
5. Talia mică a mamei
6. Uter cicatricial
20
Declanşarea artificială a travaliului ?
21
Mecanismul de naştere
Dilataţia:
• Nu se acceptă perioade lungi de stagnare
• Dacă apare stagnarea dilataţiei: distocie de
dinamică? sau mecanică?
• « pelviana care se dilată bine se naşte
bine… »
Ruperea membranelor – la dilataţie completă
Ocitocină – nu are contra-indicaţii,
obligatorie la dilataţie completă
22
Mecanismul de naştere
Anestezia peridurală:
• De dorit - risc de manevre obstetricale!
Dilataţia completă:
• Se aşteaptă coborîrea pelvisului(30-60 min)
• Efortul expulziv începe cînd pelvisul fetal a
ajuns la perineu
• Epiziotomie – DA, reduce rezistenţa şi
permite efectuarea manevrelor de extracţie
23
Mecanismul de naştere
Particularităţi:
• Diametrele cefalice nu au timp să se
acomodeze la bazin
• Capul fetal trebuie să rămînă flectat
deasupra strîmtorii superioare
• Braţele şi capul trebuie degajate repede
după ce pelvisul s-a născut
24
Mecanismul de naştere
Absolut de evitat:
1. Rotaţia posterioară a spatelui = risc de
acroşare a mentonului de marginea
superioară a simfizei pubiene
2. Ridicarea braţelor = NU ATINGE pelvisul
înainte de apariţia omoplaţilor la vulvă
25
Ridicarea braţelor
26
Mecanismul de naştere
27
Mecanismul de naştere
Naşterea pelvisului:
1. Diametrul bi-trohanterian (DBT) –
angajare oblică la strîmtoarea superioară ,
antero-posterior la strîmtoarea inferioară
2. Şoldul anterior – fixat sub simfiză, se
degajă primul
3. Spatele fetal se orientează anterior, cu
diametrul bi-trohanterian în transvers
28
Mecanismul de naştere
Naşterea umerilor:
1. Angajarea se face într-un diametru oblic al
strîmtorii superioare
2. Rotaţia internă în excavaţia pelvină
3. Degajarea în diametrul transvers, braţele
căzînd singure
29
Mecanismul de naştere
Naşterea capului:
1. Angajarea într-un diametru oblic al
strîmtorii superioare
2. Rotaţia : sub-occiputul în spatele simfizei
3. Mentonul aplicat pe perineu
4. Degajarea capului
30
Manevre obstetricale
Vermelin
• Naşterea pelvisului se produce fără nici o
intervenţie
• Nou- născutul se naşte spontan
32
Derularea naşterii 1
33
Derularea naşterii 2
Pelviana completă
34
Derularea naşterii 2
Pelviana decompletă
35
Manevrele obstetricale
Se descriu manevre pentru extragerea în
prezentaţie pelviană a unui făt care iniţial
s-a prezentat în aşezare transversă:
Versiunea internă + Marea extracţie
38
Manevre obstetricale: extracţia
corpului + a membrelor superioare
În cazul ridicării braţelor:
Lovset:
• Rotaţie dublă de 180° a fătului, fără
introducerea mîinii prin vagin
• La fiecare rotaţie umărul posterior coboară
sub promontoriu
Suzor – eliberarea umărului anterior, o singură
rotaţie de 180° şi eliberarea umărului devenit
anterior
39
Manevra Lovset
40
Manevre obstetricale: extracţia
capului ultim
41
Blocarea capului ultim
42
Manevre obstetricale: extracţia
capului ultim
43
Manevra Bracht
44
Manevra Bracht
45
Manevre obstetricale: extracţia
capului ultim
Mauriceau
• Fătul este plasat « călare pe cal » pe
antebraţul drept; 2 degete în gura fătului,
care apasă la baza limbii şi flectează capul
fetal
• Mîna stîngă « în bretea » pe umerii fătului,
care execută tracţiunea spre jos
• Cînd occiputul este fixat sub simfiză,
antebraţul drept ridică fătul cu degajarea
capului 46
Manevra Mauriceau
47
Concluzii
• Nu se recomandă nici una din atitudinile prea
tranşante în alegerea căii de naştere
• Calea vaginală are locul său bine definit mai ales
că politica op.cezariene sistematice generează
indiscutabil riscuri
• O proporţie de naşteri pe cale vaginală în
prezentaţie pelviană de aprox. 50% pare corectă
• Recurgerea la op.cezariană trebuie să fie oricînd
posibilă chiar dacă beneficiul nu este absolut
dovedit (doar la primipare)
48
CONCLUZII
• Incidenţa prezentaţiei pelviene descreşte de la 20% la
29-32 SG pînă la 3-4% la termen
• La mamă prez.pelviană creşte riscul naşterii prin
op.cezariană
• La făt prez.pelviană creşte riscul prolabării de cordon şi
al unei naşteri dificile
• Comparativ cu naşterea în prez.craniană, rezultatele
perinatale sunt mai slabe, indiferent dacă naşterea s-a
produs pe cale vaginală sau prin op.cezariană
• Generalizarea naşterii prin op.cezariană va duce la
dispariţia antrenamentului în asistarea naşterii vaginale
49
CONCLUZII
50
CONCLUZII
• Pacientele trebuie informate că operaţia
cezariană reduce mortalitatea şi
morbiditatea neonatală precoce
comparativ cu naşterea pe cale vaginală la
feţii la termen în prezentaţie pelviană.
(grad A)
• Pacientele trebuie informate că nu există
dovezi care să ateste că pe termen lung
sănătatea copiilor născuţi în prezentaţie
pelviană la termen este dependentă de
calea de naştere.(grad A)
51
CONCLUZII
• Pacientele trebuie informate că operaţia cezariană
efectuată pentru prezentaţie pelviană generează o creştere
redusă a complicaţiilor imediate serioase, comparativ cu
naşterea pe cale vaginală. (grad A)
• Pacientele trebuie informate că operaţia cezariană pentru
prezentaţie pelviană nu generează riscuri pentru sănătatea
ulterioară pe termen lung, dacă nu considerăm alte sarcini.
(grad A)
• Pacientele trebuie informate că efectul pe termen lung al
operaţiei cezariene efectuată pentru prezentaţie pelviană la
termen este greu de prevăzut în privinţa rezultatelor
viitoarelor sarcini, atît în ceea ce priveşte mama cît şi
copilul. (grad C)
•
52
CONCLUZII
• Se impune o selecţie atentă a pacientelor care vor naşte pe
cale vaginală un făt în prezentaţie pelviană. (grad C)
• Pacientele care prezintă pe lîngă prezentaţie pelviană
prezintă şi alte condiţii cu potenţial nefavorabil vor fi
informate despre creşterea riscurilor la naşterea pe cale
vaginală, atît pentru ele, cît şi pentru nou-născut.
• Pelvimetria radiologică nu se impune de rutină. (grad B)
• Chiar dacă diagnosticul unei prezentaţii pelviene s-a făcut
pentru prima dată doar în timpul travaliului acest fapt nu
reprezintă o containdicaţie pentru naşterea pe cale vaginală.
(grad C)
53