Analiza secvențială a spațiului

european

Tematică
- Necesitatea abordării etapelor de dezvoltare
- Secvențele europene și caracteristicile acestora
- Antichitate
- Ev Mediu & Renaștere
- Revoluțiile europene – agricolă, industrială, politice
- Principiul interacțiunii spațiale & Regionalismul
european
CARACTERISTICILE EUROPEI
• locație de maximă eficiență
• gamă largă de condiții naturale
• Denis de Rougemont – consideră călătoriile drept
„cruciale pentru definirea culturii europene, prin
dorința de a-și asuma riscuri. Aceasta este
rezultatul influenței individului asupra grupului”
• influenţa târzie a altor state
• multiple oportunităţi de comunicare, schimburi
• sisteme de transport şi comunicaţii foarte
eficiente
• statele naţionale europene - centre de putere,
formând cartierele generale ale imperiilor
coloniale
• diferenţieri regionale interne foarte puternice
• rate scăzute ale naşterilor dar şi deceselor, durată medie de viaţă
mare,
• grad ridicat de urbanizare, o foarte bună pregătire şi educaţie
• puternică industrializare şi nivel ridicat al productivităţii
• grad ridicat de specializare
• integrarea economică şi unificarea politică, forţând pe mai
departe dezvoltarea sa pe aceste coordonate
Evoluţia primară a spaţiului european

Grecia Antică

- a stat la baza la baza dezvoltării culturale a spaţiului european

- baza progresului lumii greceşti a fost reprezentată de oraşele state şi ligi ale oraşelor,
care în ciuda diferenţierilor existente între ele au dus la obţinerea progresului în toate
domeniile

- individualismul şi localizarea au fost elemente determinante pentru spaţiul grecesc. În

acelaşi timp ele au avantajat progresul fiecărui oraş în parte, dar au şi menţinut o
discordie internă, actuală şi potenţială, care a dat naştere unor reacţii adverse. Cel mai
bun exemplu îl constituie adversitatea dintre Atena şi Sparta.

- înfrângerea ultimei ligi a oraşelor greceşti – Liga Aheeană, de către romani.

Roma antică

- domenii: comunicaţiile, organizarea militară, drept şi administraţie publică. A promovat

progresul social-economic şi cultural în toate provinciile imperiului.

- Diversitatea culturală din interiorul imperiului nu a determinat stagnarea, prin

inhibarea culturilor locale, ci a dus la progresul prin includerea elementelor noi

- componenta politică a imperiului roman - prima unitate politică inter-regională.

- varietatea culturală și posibilităţi de interacţiune economică

- dezvoltare economică cu impact puternic asupra întregii structuri a Europei

Mediteraneene şi Occidentale - asistenţă know-how (importul de tehnici agricole din
inima imperiului către periferie).
• - relații economice → centre administrative, politice → primul proces
de descentralizare şi autonomizare

• - regiuni funcţionale (modelul oraşelor-stat greceşti, adoptat pentru

a satisface nevoile imperiului roman - reţea de comunicaţie paralelă –
pe apă şi pe uscat).

• - Influenţa Imperiului Roman - oraşe, în special cele cu specific

portuar, unele dintre autostrăzile care urmăresc îndeaproape vechile
drumuri romane.

• - Transformările impuse de Imperiul Roman - principiul geografic al

arealului funcţional specializat – regiuni care produc bunuri specifice
(ex. Africa de Nord – grânarul imperiului, ins. Elba – fier, Cartagina –
minereu de argint)
Diferenţieri

- dacă ne gândim la perioada de sfârşit a Imperiului Roman

putem evidenţia următoarele aspecte care ar fi putut
influenţa apariţia ulterioară a statelor naţionale:

 distanţa faţă de centru

 apropierea de centru - situaţii de stat în stat.

 aceste depărtări sau apropieri faţă de centru au dus în

final la apariţia unor diferenţieri economice regionale
Mixajul cultural european
Renaşterea Europei

 aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea

(„descoperirea Americii” de către Columb)

 modelul oraşelor stat greceşti, preluat de către Imperiul

Roman se regăseşte perfecţionat şi mult mai funcţional sub
forma Republicilor Maritime

 progresul economic, creşterea influenţei politice şi militare

au contribuit la cristalizarea acestor noi centre de putere
europeană.

 Toscana sub conducerea familiei De Medici devine unul

dintre centele decizionale ale Europei Mediteraneene
 marea perioadă de progres şi prosperitate a fost centrată pe Europa
Occidentală. Aceasta se afla în imediata apropiere a noilor căi de comerţ –
oceanul, spre deosebire de Europa de Est care a fost nevoită să facă faţă
presiunii otomane.

 această zonă de protecţie a oferit Europei Vestice posibilitatea de a se

angaja în rivalităţi economice, fără interferenţe cu estul, fapt ce a dus la
apariţia unui naţionalism politic, care treptat, s-a transformat în
naţionalism economic, ce a operat sub forma mercantilismului

 mercantilism – politică protecţionistă a stetlor europene în sec. XVI-

XVIII, care a promovat poziţia economică a unor state în raport cu
celelalte. Achiziţiile de aur şi argint precum şi menţinerea unei balanţe
comerciale favorabile au reprezentat obiectivele centrale ale acestei
politici.
Revoluţiile

Revoluţia Agrară

- transformări la nivelul tehnicilor şi practicilor agricole

europene.

- a început cu mult mai devreme decât Revoluţia

Industrială şi a fost capabilă să susţină creşterea
populaţiei în Europa sec. XVII-XVIII.

- s-a concentrat în Regatul Ţărilor de Jos, Belgia şi

nordul Italiei.
• The Wealth of Nations (1776), Adam Smith
• Pin Factory – diviziunea muncii în cadrul unui atelier
• diviziunea între industrie și agricultură
• „There are some sorts of industry, which can be
carried on nowhere but in a great town” (Smith, 1976:
I 31).
• urbanizarea ca și catalizator al modernității nu rezultă
exclusiv din comerț
• Essay on Population (1798), Thomas Malthus

• Relație între producția de hrană – reproducere, ambele

influențând creșterea sau declinul populației
• Creșterea populației poate fi înțeleasă în interiorul
unor limite impuse de existența unui stoc finit de teren
arabil și productivitate agricolă
• Urbanizarea a fost relaționată cu trend-urile
demografice, care se bazează, la rândul lor, pe
capacitatea unei economii agricole de a susține o
populație ce nu produce hrană.
• Medieval Cities (1925), Henri Pirenne
– Evul Mediu „o societate fără piețe externe, trăind într-
o completă izolare”
- comerțul – catalizator al urbanizării și modernizării
economice
• The City (1921), Max Weber

• Ideea de arie urbană presupune existența unei forme de organizare

umană, ce necesită existența unor categorii analitice ce transcend
categoriile economice.
• Analiza unui oraș trebuie să fie de natură politică
• Orașul văzut ca o comunitate, cu instituții politice și administrative
specifice
• Prin intermediul politicii, orașul își exersează autonomia asupra unui
teritoriu urban
Revoluţia Industrială

- Anglia - Flandra, manufacturile au atins un grad ridicat de specializare în obţinerea

lânii şi textilelor.

- Thuringia (partea central-estică a Germaniei) minereul de fier era topit, prelucrat,

trecându-se astfel treptat la o extracţie masivă.

- calitatea produselor din industria textilă - trebuiau să concureze cu cele aduse din
import (China, India – mătase).

- fabricanţii de textile din Anglia au cerut ajutor legislativ în 1721 (aprobarea unor
legi cu caracter protecţionist).

- găsirea unor soluţiii care să ducă la obţinerea unor produse de calitate superioară.
- 1765-1788 - cercetări pentru realizarea şi introducerea motorului cu abur
(James Watt).

- cărbunele transformat în cocs, utilizat la prelucrarea fierului (bazinele

carbonifere au concentrat și principalele centre metalurgice).

- transporturile oceanice au cunoscut o nouă dezvoltare (Anglia,

principal beneficiar).

- englezii au controlat fluxurile de materii prime, având totodată şi

monopolul produselor finite.

- au apărut centre de dezvoltare, în special în jurul bazinelor

carbonifere – black belt.
• Evoluția Revoluției
Industriale
- regiuni economice pre-industriale au fost revigorate ca urmare a
acestor noi descoperiri.
Revoluţia politică

• a început după 1780

• 1789-1795, Revoluţia Franceză – Egalitate, Libertate,

Fraternitate

• 1799 – Napoleon

- a reinstaurat stabilitatea

- a reuşit să schimbe pentru totdeauna harta politico-

geografică a Europei

- după înfrângerea sa au avut loc mişcări revoluţionare

aproape în toate statele (Spania, Portugalia, Italia, Prusia
etc.)
Cultura occidentală
- rezultatul acțiunii comune a Creștinismului,
Renașterii, Reformei, Iluminismului, Revoluțiilor
Industriale și Științifice
Johann Heinrich von Thunen (1783-1850) -
1812

• clima şi solul sunt aceleaşi în întreaga regiune

• nu există nici un obstacol care să afecteze

suprafaţa plană

• există un singur oraş situat central, în cadrul

statului izolat

• producătorii agricoli îşi transportă singuri

produsele către piaţă

• nu există companii de transport, făcând acest lucru

cu mijloace proprii

•presupune asumarea unui sistem radiar de drumuri

de constantă şi egală calitate; cu acest sistem
costurile privind transportul sunt direct
proporţionale cu distanţa.
 Conceptual, interacţiunea spaţială se organizează în
jurul a trei principii dezvoltate de către Edward
Ullman:
• complementaritate – când o regiune deţine un surplus
necesar unei alte regiuni, existând o cerere efectivă în
acest sens
• Cerere efectivă
• cerere pentru acel produs (resursă)
• putere de cumpărare
• mijloace de transport (feroviar, terestru, naval, aerian,
internet)
• transferabilitate
– se referă la uşurinţa cu care
poate fi transportat un bun între două locaţii.
Interacțiunea apare atunci când costurile pentru
realizarea schimbului sunt acceptabile (timp și
bani)
Trei condiții ale funcționării transferabilității
• Caracteristicile și valoarea produsului
• Distanța măsurată în timp și bani
• Abilitatea bunului (produsului, resursei) de a
suporta costul deplasării
• fizic și economic.
• dacă costurile (legate de timp și bani) sunt prea mari,
interacțiunea nu apare.
• cumpărătorul identifică un substitut sau pleacă fără
produs.
• intervenţia oportunităţii – se referă la
potenţialul comercial existent între două părţi,
care, chiar dacă se satisfac celelalte două
condiţii, de complementaritate şi
transferabilitate, nu se poate pune în valoare
decât în absenţa în apropiere a unei surse de
aprovizionare.
Europa de Vest versus Europa de Est

• Creștinism latin (catolic) – creștinism grec (Kyrilic-ortodox)

• Limbi de origine indo-europeană

• ‹10 - ›10 ⁄1000 locuitori mortalitate infantilă

• domeniu marin versus domeniu continental

• suprafețe de teren mici, compartimentate – suprafețe mari, deschise

• Economie în general prosperă – probleme economice

• Democrații versus sisteme totalitare până la sfârșitul anilor ′80

Europa mediteraneeană versus Europa Nordică

• Limbi romanice vs. Limbi germanice

• Catolicism vs. Protestantism

• Parte/non-parte a Imperiului Roman, 100 d.Ch.

• Viticultură prezentă – absentă

• Secetă în perioada verii – precipitații tot timpul anului

• Cultura mediteraneeană vs. Cultura nordică

• Construcții din lemn vs. construcții din piatră