Sunteți pe pagina 1din 13

 Poliglucidele sunt substanţe macromoleculare formate

dintr-un număr mare de resturi de monoglucide, unite prin


legături glicozidice.

- se găsesc în natură atât în regnul vegetal, unde


predomină, cât şi în regnul animal;

- prezintă activitate optică (având în moleculă C*);


- sub aspect chimic, au slab caracter reducător;

- unităţile structurale de bază ale poliglucidelor sunt


diglucidele;
- în mediu acid sau sub acţiunea unor enzime specifice,
are loc hidroliza treptată, formându-se produşi
intermediari cu un grad de polimerizare din ce în ce mai mic
şi cu putere reducătoare din ce în ce mai mare;

- prin hidroliza totală se obţin monoglucidele constituente;

- au rol fiziologic important :

 substanţe de rezervă (amidon, glicogen)

 substanţe de susţinere (celuloza, hemiceluloza, chitina)


Clasificarea poliglucidelor

 poliglucide omogene
– formate din resturi de monoglucide identice sau
din derivaţi ai acestora;

 poliglucide neomogene

– formate din resturi de monoglucide diferite sau


din derivaţi ai acestora.
Clasificarea poliglucidelor

 hexozani

– formate din hexoze - glucani, fructani, galactani

 pentozani

– formate din pentoze - arabani, xilani


Reprezentanţi ai poliglucidelor
Cele maio răspândite
o este poliglucidă şiomogenă,
mai importante poliglucide omogene
macromoleculară, formatăsunt:
din
mai multe resturi  de β-D-glucopiranoză unite prin legături
celuloza
1,4-β-glicozidice
 amidonul
o este specifică regnului vegetal, formând peste 50% din
masa lemnoasă aarborilor
glicogenul
o unitatea structurală a celulozei este celobioza
o hidroliza sa sub acţiunea unei enzime specifice numită
celulază duce la formarea de celobioză şi apoi sub acţiunea
celobiazei la β-D-glucopiranoză;
o omul nu poate asimila celuloza, dar animalele rumegătoare
reuşesc asta pe cale enzimatică;
o este foarte utilizată sub formă de bumbac, hârtie, fără
o mare transformare în structura sa;
o în ţesuturile vegetale, mai multe macromolecule de
celuloză se unesc prin legături de hidrogen şi formează
fibrele de celuloză;
o ea poate fi transformtă în trinitroceluloză, celuloid, etc.
o este cea mai importantă poliglucidă de rezervă din
plantele superioare, formată din α-D-glucopiranoză şi
conţine legături 1,4 şi 1,6-α-glicozidice
o se formează în frunze în procesul de fotosinteză
o este insolubil în apă rece dar solubil în apă caldă
o reprezintă principala sursă de glucide din alimentaţia
omului şi furajarea animalelor
o granula de amidon este formată din două componente ce
se deosebesc între ele atât din punct de vedere structural
cât şi prin proprietăţile fizice şi chimice
COMPONENTELE AMIDONULUI
 amiloza

 amilopectina

o reprezintă 20-30% din granula de amidon


o este formată prin legături 1,4-α-glicozidice şi are o
structură liniară (unitatea sa structurală fiind maltoza);
o reprezintă componenta predominantă a granulei de amidon
(70-80%)
o este formată tot din resturi de α-D-glucopiranoză unite
atât prin legături 1,4-α-glicozidice cât şi prin legături 1,6-
α-glicozidice, deci are o structură ramificată (între
ramificaţii se află în medie 25-30 resturi de glucoză);
o prin încălzire se descompune în dextrine – compuşi
macromoleculari mai simpli
o sub acţiunea unor enzime specifice numite amilaze,
amidonul hidrolizează, descompunându-se în dextrine:
amilodextrina, eritrodextrina, acrodextrina, maltodextrina.
o mersul hidrolizei poate fi urmărit prin reacţia de culoare
ce o dau dextrinele cu iodul
o iodul în soluţie de iodură de potasiu colorează
amilodextrina în violet, iar eritrodextrina în roşu.
Acrodextrina şi maltodextrina nu dau reacţie de culoare cu
iodul.
o reprezintă poliglucida de rezervă din organismele animale;
o are o structură ramificată asemănătoare amilopectinei,
ramificaţiie fiind mai dese decât la amilopectină (între
ramificaţii se află în medie 7-8 resturi de glucoză);

o Galactani: agar-agar (structură asemănătoare amidonului:


agaroza şi agaropectina) – folosit ca materie de bază
pentru mediile de cultură
o Chitina – formată din β-D-glucoamina-N-acetilată – se
găseşte în aripile insectelor, carapacea crustaceelor.
o fără acizi uronici: arabo-xilanii, gluco-mananii,
galacto-fructanii, etc

o cu acizi uronici: hemicelulozele, materii pectice,


gumele şi mucilagiile vegetale, mucopoliglucidele şi
imunopoliglucidele
MONOGLUCIDE DIGLUCIDE POLIGLUCIDE

- maltoza - legătură 1,4 α - amiloza din amidon


CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
O O O O
CH2OH OH OH OH OH

O OH O OH OH O OH
OH OH OH OH OH
n

OH OH - trehaloza – legătură 1,1 α


OH CH2OH CH2OH
O O
α-D-glucoza OH OH

OH OH
O
OH OH
CH2OH - celuloza
O OH
- celobioza – legătură 1,4 β
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
OH
O O OH O O OH
O OH O OH
OH OH OH
OH OH
OH
β-D-glucoza OH OH OH OH
n