Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIODERMITE
Gradul de contaminare;
Terenul gazdei
Patogenitatea
capacitatea agentului infecţios de a
produce boală şi depinde de:
Stafilocociile pilosebacee
Stafilocociile pielii glabre
Stafilococii buloase
(impetigo bulos)
Stafilococii exofitice
(botriomicomul)
Stafilococii necrotice
(Stafilococia cutanată necrotizantă acută)
Stafilococii buloase
Etiopatogenie:
piodermită superficială contagioasă;
favorizată de igiena precară, afecţiuni
cutanate preexistente, soluţii de
continuitate, terenul imunitar;
frecvenţă crescută la copiii de vârstă
şcolară şi în colectivităţi.
Impetigo bulos stafilococic
Clinic
Localizare:
faţă, gambe, antebraţe şi pe trunchi;
preferenţial pe faţă (periorificial).
Foliculitele superficiale
a) Ostiofoliculită (impetigo Bockard)
b) Foliculitele cronice ale membrelor inferioare
Foliculitele profunde
a) acute - foliculita narinară
- foliculita genelor (orjeletul)
b) subacute - sicozisul stafilococic
c) cronice - sicozisul lupoid
- foliculita decalvantă
- foliculita cheloidiană
Foliculită superficială
Ostiofoliculită
Etiopatogeneză: Staphylococus aureus, iar poarta de
intrare o constituie ostiumul folicular (punct de minimă
rezistenţă al învelişului cutanat).
Clinic: pustule mici, înconjurate de un halou inflamator,
şi centrate de firul de păr.
Localizare: faţă după bărbierit, pe scalp, fese sau în
jurul unor soluţii de continuitate (plăgi, ulcere).
Prognostic: vindecare spontană sau leziunile pot trena
evoluând către foliculită profundă.
Foliculita cronică a membrelor inferioare
Etiopatogeneză:
afecţiunea este favorizată de căldură, umiditate,
fricţiuni repetate produse de vestimentaţie, igienă
necorespunzătoare;
interesează obişnuit bărbaţii tineri.
Clinic: pustule foliculare multiple, trenante şi rezistente
la tratament.
Localizare: coapsele, gambele şi fesele sunt zonele
de elecţie.
Sicozisul stafilococic
Etiopatogeneză:
foliculită subacută produsă de stafilococ;
Etiopatogeneză:
procesul patologic interesează structurile profunde
ale firului de păr.
de la nivelul ostiumului şi infundibulului, procesul
difuzează spre rădăcina firului de păr realizând o
supuraţie profundă.
afecţiunea este favorizată de obezitate, sindrom
seboreic, interesează numai persoanele de sex
masculin şi se localizează la nivelul cefei.
Foliculita cheloidiană
(acneea cheloidiană)
Clinic:
Furunculul
Factorii favorizanţi:
DZ,
malnutriţia,
stările imunosupresive,
corticoterapia prelungită.
Furunculul
Clinic:
nodul dur, inflamator, dureros, centrat de o pustulă
foliculară;
evoluează spre abcedare centrală, cu evacuarea unui
dop necrotic (bourbillon);
ulceraţia restantă se vindecă cu cicatrice şi pigmentare
locală.
Subiectiv: febra, dureri vii pulsatile (când localizarea este
la nivelul vestibului nazal sau buza superioară)
edem important (în cazul furuncului nazo-genian,
intersprâncenar).
Furunculul antracoid
(Carbunculul)
stafilococie grava
Clinic:
este constituit din mai multe
furuncule ce formează un placard;
între furuncule se stabilesc fistule
iar necroza este importantă;
în evoluţie se elimină dopurile
necrotice, aspectul fiind
caracteristic „în stropitoare”;
starea generală -profund alterată,
cu fenomene generale de tip
septic.
Localizarea: obişnuit în regiunea cefei.
Evoluţie şi prognostic: vindecarea se face cu cicatrici.
Streptocociile cutanate
Clasificarea streptocociilor
a) Streptococii eritematoase
Erizipelul
Limfangita acută
Celulita streptococică
b) Streptococii eritemato-scuamoase
Pitiriazisul alb al feţei
Streptococia scuamoasă a pielii capului
c) Streptococii ulceroase
Gangrena streptococică
d) Streptococii buloase
Impetigo streptococic contagios
Erizipelul
Etiopatogeneza:
dermo-hipodermită produsă de streptococ
Clinic:
debut brusc cu febră, frisoane, vărsături şi convulsii;
leziunea cutanată:placard eritemato-edematos
dureros, dispus în jurul porţii de intrare;
marginile placardului sunt bine delimitate de
tegumentul din jur printr-un burelet periferic şi
extinderea leziunii se face excentric în „pată de ulei”;
leziunea cutanată se însoţeşte de adenopatie satelită.
Localizare: membrele inferioare, faţa, pavilioanele
urechilor.
Erizipelul
Forme clinice:
Erizipelul bulos
Erizipelul hemoragic
Erizipelul flegmonos
Etiopatogenie:
coci piogeni, în special de streptococul de
grup A, mai rar de grupul B şi C, la care
se adaugă uneori şi alţi germeni.
Celulita streptococică
Clinic:placard eritematos şi edematos, dezvoltat în
jurul unei soluţii de continuitate şi/sau pe fondul unei
insuficienţe venoase cronice.
Celulita
streptococică
2 forme clinice:
celulita nesupurativă
celulita supurativă (placardul este acoperit cu
bule care se deschid, iar leziunile evoluează
spre necroză).
Streptococii eritemato-scuamoase
Clinic:
veziculo-bule subcornoase, cu
diametrul variabil (de la câţiva milimetri
la 3 cm), cu un conţinut clar, situate pe
o bază eritematoasă.
veziculo-bule –pustule-eroziuni-cruste.
apect clinic:polimorf (vezicule, bule,
pustule, eroziuni şi cruste).
Impetigo streptococic contagios
Cheilita strepto-stafilococică
Intertrigo
Turniola
Ectima
Cheilita strepto-
stafilococică
strepto-stafilococie ulcerată,
favorizată de :
Etiologie:
stafilococi, streptococi,
Pseudomonas aeruginoasa, E. coli.
Clinic:
bulă profundă situată pe o bază eritematoasă, care se
deschide şi se acoperă cu cruste hematice, păstrând
un halou inflamator eritematos perilezional.