Aplicații ale

derivatelor în
fizică, geometrie
This is me
și economie
l ,

7. Trasarea graficului.
Reprezentarea grafică a funcției
f(x)=x2+3x-4
6.
3. Limitele4.Tablou
Derivata
la capetele de variație
întâi.
2. Semnul • 1.funcției
Domeniul și definițieintervalelor,
de eventualele simetrii ale
al funcției:
x 5. Derivata
f ’(x)=2x+3
-∞ a
-1,5 2-a +∞
continuitatea funcției,
graficului:
• Dacă D(x) nu este specificat, asimptote.
atunci D(x) ⊆ R, pentru
Se stabilește f ”(x)=2
mulțimea D(f) (înse realizeză
Dacă mulțimea
Dacă f≥0,f ’(x) D
(f≤0),este
careatunci
f(x),
Dacă - nemărginită,atunci
f x ∈graficul
D, 0are
”(x)=0, S=Ø funcției
sens. + f este
(dacă există) cazul nostru D(f) = R);
limita funcției f la +∞ (sau/și la -∞) se
situat deasupra
• În probleme Deci, (respectiv
în cazul
cu conținutpunctele dedesubtul)
nostru noi
fizic, economic, nu axei
geometric, Ox.
etc.
determină Determinăm
f ’’(x)
dacă 2există) 2asimptotele 2 critice 2 ale
orizontale oblice ale
Funcția
pot fi restricții suplimentare referitoare la nici
f(x)=x +3x-4
avem nu
puncte este
de nici pară
inflexiune impară,
domeniul
funcției
graficului f ’(x)=0,
funcției f. f(-x)
deoarece
respectiv
f(x) f(x)≠-f(x)
de definiție
min. și(studiu).
f(x)
deci 2x+3=0, → x=-1,5;
local
 Aplicații ale derivatelor în economie
Problemă:
◦ Să se determine calea cea mai convenabilă din
punct de vedere economic pentru construirea unei
autostrăzi între localitățile Drochia (D) și Edineț (E)
știind că o porțiune de lungimea de a ei trebuie
construită paralel și în imediata apropiere a unei căi
ferate.
 Aplicații ale derivatelor în economie
Rezolvare:
◦Fie h1 și h2 distanțele dintre D și E, și calea ferată, a –
distanța dintre
EvidentSoluțiileproiecțile
costul punctelor
traseului D
esteși
(𝒂−𝒅)𝒉𝟏
E pe direcția
direct
ecuației L’(x)
șoselei ca în figura de mai jos. sînt x =
1 𝒉𝟏+𝒉𝟐 și E
proporțional
D cu lungimea
x 2=
(𝒂−𝒅)𝒉𝟏 traseului L(x).
𝒉𝟏−𝒉𝟐
Din figură
În punctul x1=
(𝒂−𝒅)𝒉𝟏 avem:
, funcția L(x) are un
𝒉𝟏+𝒉𝟐 h
L(x)=DM+DN+NE = 𝒔𝒒𝒓𝒕(𝒙^𝟐 + 𝒉𝟏^𝟐) + 𝒅 + 𝒔𝒒𝒓𝒕(𝒉𝟐^𝟐 + (𝒂 − 𝒙 − 𝒅)^𝟐)
h1 2
minim, deoarece L’’(x)>0.
Așadar, Lmin=L(x)=sqrt((a-d)^𝟐
𝒙 + (h1+h2)^𝟐)
𝒂−𝒙−𝒅 +d
Avem L’(x)
M= - N
𝒔𝒒𝒓𝒕(𝒙^𝟐+𝒉𝟏^𝟐) 𝒔𝒒𝒓𝒕(𝒉𝟐^𝟐+(𝒂−𝒙−𝒅)^𝟐)

x d a-x-d
a
 APLICAȚII ALE DERIVATELOR ÎN FIZICĂ

 Problemă:
 O mașină trebuie să parcurgă 100 km cu o viteză
medie de v km/h (cu condiția că 40≤v≤70, consumând
(8+v2/300) litri/h de motorină. Să se afle viteza optimă
(pentru care cheltuielile sunt minime), știind că șoferul
este retribuit cu 30 lei/h, iar motorina costă 12 lei
litrul.
 REZOLVARE:
 Distanța a fost2 parcursă 2în 100/v ore, în care s-au
C’(v)=(4v -13600)/v =0 și obținem
consumat (8+v /300)×100/v = (v2+2400)/3v litri de
2

motorină.v0În = √3400=58,31
aceste condiții,(km/h).
cheltuielile totale
pentruPrinîntregul
urmare,pentru
parcurs această
sunt: valoare a
vitezei cheltuielile
 C(v)=30x100/v +12x(vtotale sunt minime2+13600)/v
2+2400)/3v=(4v

(lei) Răspuns:voptim≈58,31 km/h

 Viteza optimă este cea pentru care cheltuielile
sunt minime. Rezolvăm ecuația:
 Aplicații ale derivatelor în geometrie
Problemă:
Dintr-o bucată de tablă de formă dreptunghiulară cu
laturile de 50 cm și 80 cm se decupează în fiecare colț
un pătrat, apoi se îndoaie marginile formate. Se obține
o cutie de forma unui paralelipiped dreptunghic fără
capac.
Să se determine înălțimea cutiei, astfel încît volumul ei
să fie maxim.
 Aflăm extremele funcției V.
Rezolvare
Avem V’(x)=12x 2-520x+4000.

Notăm cu x lungimea Rezolvăm

laturiiecuația
pătratului decupat și
calculămV’(x)=0
volumulșiV(x)
obținem
al cutieică în 0,25 ea are o
obținute:
V(x)=x(50-2x)(80-2x)=4x3-260x2+4000x,unde
130−√4900 x variază în
soluție unică:x0=
𝟓𝟎 =10
intervalul 𝟎, = 𝟎, 𝟐𝟓 . 80-2x 6
50-x

Cum V(0)=V(25)=0,rezultă
𝟐 că în punctul x0
Astfel, problema se reduce la determinarea celei mai
funcția V ia cea mai mare valoare.
mari valori a funcției V: 𝟎, 𝟐𝟓 → 𝑹 ,V(x)= 4x3-
x

2 Răspuns:Cutia
260x +4000x x are volum maxim dacă
80-2x
înălțimea ei este de 10 cm
 Aplicații ale derivatelor pentru
aflarea maximelor
 Problemă:
 Săse determine înălțimea la care trebuie așezată
o sursă de lumină deasupra unei platforme
circulare de rază α pentru ca iluminarea
platformei să fie maximă, știind că intensitatea
luminoasă I pe direcția verticală este
constantă,iar iluminarea E este dată de formula
𝐼×𝑐𝑜𝑠𝛼
E= ,unde α este unghiul de incidență a
𝑟^2
razelor pe această suprafață.
 Rezolvare
 𝒂 lumină pînă la platformă.
Notăm cu x distanța de la sursa de
Soluția fiind x= . Pentru
 Din figura de alături obținem: √𝟐
 r2=a2+
această
x și cosα=
2 valoare
𝑥
. funcția E(x)
𝑠𝑞𝑟𝑡(𝑎2 +𝑥 2 ) 𝟐𝑰
are un maxim:
 Prin urmare,funcția Emax
al cărei maxim = determinat
trrebuie 𝟐. este
𝐼×𝑥
𝟑√𝟑𝒂
E=E(x)= ,x €(0,+∞). 𝒂
2 2
𝑎 +𝑥 2
3
Răsupuns: x=
√𝟐 S
 Egalînd derivata cu zero,obținem:
3 1 α r
𝑎2 +𝑥 2 2 −3𝑥 2 𝑎2 +𝑥 2 2
 E’(x)= I =0; x
𝑎2 +𝑥 2 3

A 2a B
 Aplicații ale derivatelor pentru
aflarea minimelor
• Problemă
• Un muncitor trebuie să deplaseze o piesă de bronz
pe o placă de fontă așezată pe un plan
orizontal,cu ajutorul unei forțe Q. Masa piesei este
de 100 kg, iar coeficientul de frecare dintre bronz
și fontă μ=0,2.
• Să se determine măsura unghiului α, format de
direcția forței și planul orizontal,astfel încît forța Q
necesară acestei deplasări să fie minimă.
 Y
Rezolvare: N
Q
F α X
O
G
Astfel,problema se reduce la determinarea celei
• Din figura de mai sus se constată că echilibrul dinamic al
mai mic
forțelor de valori
Substituind adatele
frecare F,de funcției Q:[0,𝜋/2]→𝑅,
problemei,
tracțiune Q, de greutate G Q(α)=
obținem:
și de reacțiune
N este asigurat dacă:
𝜇𝐺/(𝑐𝑜𝑠𝛼+𝜇𝑠𝑖𝑛𝛼). 0,2×100
tgα≈0,2;
Aflăm
𝑄𝑐𝑜𝑠𝛼 −
α≈11◦20’
extremele
𝐹=0
și Q=
funcției Q. 2 ≈19,6 kg.
•ቊ
𝑠𝑞𝑟𝑡(1+0,2 )
Avem Q’(α)=-(𝜇𝐺(𝜇𝑐𝑜𝑠𝛼−sin𝛼)/(𝑐𝑜𝑠𝛼+𝜇𝑠𝑖𝑛𝛼)^2.
𝑁 + 𝑄𝑠𝑖𝑛𝛼 − 𝐺 = 0

Soluția
• Din ecuației Q’(α)=0
acest sistem,substituind este
formula α=arctgμ.
pentru forța de frecare
F=μN, determinămRăspuns:funcția Q(α), al≈11◦20’
cărei minim trebuie aflat:
Pentru această𝜇𝐺
valoare funcția Q(α) are un
minim: Q(α)=Q .
=Q(arctgμ)=𝜇𝐺/(𝑠𝑞𝑟𝑡(1+𝜇^2)) .
min
𝑐𝑜𝑠𝛼+𝜇𝑠𝑖𝑛𝛼