Programa cursurilor de perfecţionare

a colaboratorilor UCCM în domeniul

informaticii, tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale
Programa dată este elaborată conform programei ECDL
pentru începători

Bugetul de timp destinat cursului

Total ore - 18
inclusiv:
• lecţii practice - 14 ore
• evaluări - 4 ore
25.04.2019 Forma de evaluare - testare 1
 Planul tematic şi structura cursului

Modulul 1 – Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)

Modulul 2 – Utilizarea computer-ului şi organizarea fişierelor
Modulul 3 – Procesare de text
Modulul 4 – Calculul tabelar
Modulul 5 – Prezentări
Modulul 6 – Informaţie şi Comunicare
Sinteza
Evaluare

25.04.2019 2
 Concepte de bază ale Tehnologiei
Informaţiei (IT)
1.1. Concepte generale
1.2. Hardware
1.3. Software
1.4. Reţele de calculatoare
1.5. Calculatoarele în activitatea zilnică
1.6. Sănătate, siguranţă şi mediu
1.7. Securitate
1.8. Evaluare
 1.1.1. Hardware, Software, TI
 Hardware:
Prin hardware înţelegem totalitatea părţilor componente ale unui
calculator: unitatea centrală + dispozitivele periferice.

 Software:
Termenul software se referă la totalitatea programelor care rulează pe un
calculator.

 TI: Tehnologia informaţiei se referă la ansamblul elementelor ce permit

unei entităţi să comunice prin mijloace electronice cu exteriorul.

25.04.2019 4
 1.1.2. Tipuri de calculatoare
Calculatorul poate fi definit ca un dispozitiv folosit pentru prelucrarea
automată a datelor.

Calculatoarele se clasifică în funcţie de mai multe criterii:

a) Tipul unităţii centrale de prelucrare;
b) Capacitatea memoriei interne;
aceste două caracteristici influenţează viteza de lucru a calculatorului
c) Capacitatea de stocare a memoriei externe;
d) Viteza de lucru;
e) Costul sistemului.

Principalele tipuri de calculatoare sunt prezentate în continuare.

 SUPERCALCULATOARELE :
Supercalculatoarele sunt calculatoare care se disting prin resurse hardware /
software enorme.
Sunt folosite pentru operaţii ce necesită calcule intensive: prognoze meteo,
simulări fizice/mecanice (teste ale modelelor aerodinamice, reacţii nucleare,
criptoanaliză etc. Drept urmare, principalii utilizatori de supercalculatoare sunt
agenţii militare şi instituţii ştiinţifice. Costurile achiziţionării şi întreţinerii unui
astfel de calculator sunt foarte mari.
La momentul actual, cel mai rapid supercalculator este simulatorul geofizic de
la Yokohama Institute for Earth Sciences din Japonia.
25.04.2019 5
 1.1.2. Tipuri de calculatoare

 Calculatoarele MAINFRAME:
Calculatoarele mainframe sunt calculatoare ce pot exploata
volume imense de date şi pot suporta lucrul a mii de utilizatori
simultan. Acestia se pot conecta la mainframe prin aşa numitele
terminale “neinteligente” (dispozitive formate dintr-o tastatură şi
un monitor, fără capacitate de calcul). Un calculator mainframe se
distinge mai ales prin capacitatea de stocare şi memoria internă. El
poate rula ani întregi fără întrerupere. Unele calculatoare pot rula
mai multe sisteme de operare simultan, operând astfel ca o
mulţime de “maşini virtuale”.
Preţul unui astfel de calculator este de ordinul sutelor de mii de
dolari.
Principala diferenţă între supercalculatoare şi mainframe este
că primele se folosesc pentru operaţii ce necesită calcule intense,
în timp ce mainframe efectuează operaţii de complexitate redusă
asupra unor volume mari de date.

25.04.2019 6
 1.1.2. Tipuri de calculatoare

MINICALCULATOARELE:
Minicalculatoarele sunt similare
calculatoarelor mainframe, dar puterea lor de
calcul este mai mică.
Putem considera astfel minicalculatoarele ca
fiind o categorie intermediară între calculatoarele
mainframe şi calculatoarele personale.
Astăzi locul minicalculatoarelor a fost luat în
mare măsură de calculatoarele personale.

CALCULATOARELE PERSONALE (PC):

Sunt calculatoare mici, independente (cu
capacităţi de prelucrare şi stocare proprii) destinate
a fi folosite la un moment dat de o singură
persoană, compatibile cu specificaţiile firmei IBM.
Acestea sunt printre cele mai ieftine
calcualtoare (între 400 – 1000 USD), accesibile atât
firmelor cât şi utilizatorilor individuali, datorită
numărului mare de programe disponibile.

25.04.2019 7
 1.1.2. Tipuri de calculatoare
LAPTOP :
Laptop (notebook) este un calculator personal
portabil de mici dimensiuni, de obicei cântărind
între 1-3 kg, prevăzut cu ecran cu cristale lichide
(LCD), tastatură şi mouse încorporate, baterie. Este
de obicei mai puţin puternic decât PC obişnuite
(capacitate de stocare şi memorie internă de
dimensiuni mai reduse), preţul său este însă mai
mare decât al PC-urilor, datorită componentelor
miniaturizate ce intră în structura lor.
PDA / HANDHOLD / PALMTOP :
Personal Digital Assistants sunt cele mai mici calculatoare,
de dimensiunile unei palme , iniţial au fost concepute ca
agende electronice, dar au devenit mult mai versatile în timp.
De obidei, un PDA include un ceas, carnet de adrese, calendar-
agendă, organizator de sarcini (task-uri), precum şi un program
de calculator de buzunar. Una dintre principalele caracteristici
ale PDA (pe lângă mobilitate) este posibilitatea de a transfera
date către / de la PC/laptop cu ajutorul unor cabluri speciale.
Preţurile acestor dispozitive sunt apropiate de cele ale
calculatoarelor personale.
25.04.2019 8
 1.1.2. Tipuri de calculatoare

 SERVER:
Serverul este un calculator care face parte dintr-o reţea de
calculatoare şi care oferă diverse servicii celorlalte calculatoare din
reţea. Un server trebuie să dispună de resurse hardware şi software
deosebite pentru a funcţiona ca atare.
Tipuri de servere:
• server de fişiere (stochează mare parte din datele utilizatorilor
dintr-o reţea);
• server de aplicaţie (rulează un program care execută anumite
sarcini pentru utilizatori), cum ar fi:
•server de poştă (permite comunicarea prin sistemul de poştă
electronică e-mail);
•server de internet (permite publicarea de informaţii pe
INTERNET sub formă de pagini / site-uri WEB).
Utilizatorii unui server sunt specialişti în hardware / software şi
sunt cunoscuţi sub numele generic de administratori.

25.04.2019 9
 1.1.3. Părţile principale ale computer-ului personal
 Unitatea centrală de prelucrare CPU (elementele ei se află
pe placa de bază):
 Microprocesorul;
 Memoria internă;
 Controllerul de intrare/iesire, sistemul de bus-uri;
 Memoria externă (se conectează la calculator prin diverse
cabluri):
 Discuri fixe (HDD);
 Discuri flexibile (floppy);
 Discuri optice (CD) etc;
 Flash-urile USB.
 Placa grafică / video (se conectează într-un slot special);

 Perifericele de intrare şi ieşire (se conectează prin aşa

numitele interfeţe).
25.04.2019 10
 1.2.1. Unitatea Centrală de Procesare (CPU)
 Microprocesorul
Microprocesorul este acea componentă a calculatorului care interpretează şi execută
comenzile (instrucţiunile) programelor care rulează pe calculator. Microprocesorul este de fapt
“creierul” calculatorului.
Viteza de lucru (şi implicit performanţele) microprocesorului depinde de frecvenţa de tact
(măsurată în Mhz / Ghz) şi de lăţimea registrului (numarul de octeti care pot fi prelucrati la un
moment dat de procesor: 8 - 64 biţi). Cu cât viteza de lucru este mai mare, cu atât procesorul este
mai bun. Viteza se măsoară în MIPS (milioane de instrucţiuni pe secundă).
Viteza de comunicare dintre procesor şi memorie (frecvenţa FSB, măsurată în Mhz) este
foarte importantă pentru performanţele unui microprocesor, la fel ca şi memoria cache (o
memorie exterm de rapidă, dar de capacitate mică, folosită pentru a prelucra volume mari de
date susceptibile a încetini procesorul).
Există 2 mari producători de microprocesoare pentru PC: Intel (procesoarele PENTIUM) şi
AMD.

AMD Athlon 64 FX51, 2200MHz

25.04.2019 INTEL Pentium IV Prescott, 3400 MHz 11
 1.2.1. Unitatea Centrală de Procesare (CPU)

Placa de bază
Placa de bază este o placă încărcată de circuite integrate folosită de un PC.
Toate componentele necesare pentru funcţionarea unui PC se conectează la
placa de bază.
Aceasta permite conectarea microprocesorului, memoriilor, plăcii grafice,
plăcii de sunet, controllerelor pentru unităţile de stocare etc.
Componentele unei plăci de bază sunt:
- chipsetul (care controlează funcţionarea procesorului);
- conectorii (sloturile) ISA, PCI, AGP;
- conectori pentru alimentare;
- bateria BIOS;
- controllerele IDE / ATA;
- slot/socket pentru conectarea procesorului;
- conectori externi: porturi seriale / paralele / USB, sunet, video, reţea.
În momentul actual, performanţele plăcii de bază sunt un element de
bază pentru funcţionarea în condiţii optime a calculatorului.
Producători de plăci de bază: Asus, Abit, Epox, Gigabyte.

25.04.2019 12
 1.2.1. Unitatea Centrală de Procesare (CPU)

Epox 8KRA2+
Abit BD7E, chipset Intel 845PE,
Chipset KT 600 socket 478
Socket A
25.04.2019 13
 1.2.2. Memoria
Memoria are rolul de a inregistra valori si de a reda valori.
Memoria interna a unui PC este acea parte a memoriei care intra in
contact direct cu microprocesorul. Ea este alcatuita din doua mari
parti ROM si RAM.
Este de două feluri:
a) Read Only Memory: conţinutul ei nu poate fi modificat şi nu se
distruge prin întreruperea alimentării cu tensiune electrică. Memoria
ROM este configurată de producătorul plăcii de bază în vederea realizării
unor funcţii speciale (pornirea calculatorului);
b) Random Access Memory: în RAM sunt încărcate
toate programele/fişierele deschise la un moment dat de
utilizator. Memoria RAM este volatilă (conţinutul ei se
pierde la oprirea calculatorului), drept urmare, înainte de a
întrerupe lucrul este imperios ca fişierele deschise să fie
salvate pe un suport de memorie externă.

Principala caracteristică a memoriei RAM este capacitatea (Mb). Cu cât

memoria RAM are o capacitate mai mare, cu atât calculatorul este mai rapid.
De asemenea, frecvenţa de bus (frecvenţa magistralei).
Tipuri de memorie: EDO, SDRAM, SODIMM, DDR, DDR2, DDR3.

25.04.2019 14
 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Dispozitivele periferice de intrare colectează informaţii de la utilizator

pentru a putea fi prelucrate de către calculator. Acestea se conectează la
calculator prin interfeţe sau porturi conectate la placa de bază.
Exemple de periferice de intrare:
a) tastatura;
b) mouse;
c) trackball;
d) joystick;
e) touch pad;
f) light pen;
g) scanner.
După cum am văzut, interfeţele permit conectarea perifericelor la
unitatea centrală. Interfeţele pot fi:
a) seriale: transmite un singur set de date la un moment dat. La interfeţele
seriale putem conecta: mouse, tastatură;
b) paralele: transmit simultan mai multe seturi de date;
c) USB – Universal Serial Bus: cele mai noi şi mai rapide interfeţe, permit
conectarea tuturor dispozitivelor periferice.
25.04.2019 15
 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Tastatura (keyboard) este cel mai

important dispozitiv de intrare. Se prezintă
sub forma unei plăci care conţine mai
multe taste (cca. 100), care pot fi acţionate
prin apăsare.
Tastaturile se pot conecta la calculator
prin următoarele interfeţe:
- serial (PS2);
- cordless (port infraroşu);
- USB
Tastatura este de formă dreptungiulară
mai nou au apărut tastaturile ergonomice,
care oferă o mai bună poziţionare a
mâinilor în timpul lucrului, precum şi
posibilităţi de scriere mai rapid (grupul Tastatură ergonomică
principal de taste este despărţit în două
subgrupuri, corespunzătoare celor două
mâini).
25.04.2019 16
 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Mouse-ul s-a dezvoltat ca dispozitiv de intrare în paralel cu interfeţele grafice. Forma

mouse-ului se potriveşte perfect pentru a fi ţinut sub mână, este prevăzut de obicei cu două
butoane şi o rotiţă (scroll), sau 3 butoane.
Mouse-ul se foloseşte împreună cu un pad (covoraş), pe care poate fi mişcat. În partea de
jos există un dispozitiv care detectează mişcările mouse-ului, acestea fiind transpuse în
mişcări ale unui cursor (simbol) pe ecran.
Mouse-ul şi tastatura sunt cele mai importante periferice de intrare, de asemenea sunt
cel mai des folosite.
Există 2 tipuri de mouse:
a) mouse mecanic: este prevăzut cu o bilă care, mişcându-se, antrenează mişcarea a 2 role
perpendiculare;
b) mouse optic: mişcarea mouse-ului este detectată cu ajutorul unui senzor optic.
Se poate conecta la calculator prin interfaţă serială, PS2 sau USB, mai nou şi wireless.

25.04.2019 Mouse optic, wireless Mouse mecanic cu fir 17

 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Trackball este un dispozitiv asemănător cu mouse-ul (transmite informaţii

calculatorului prin mişcarea sa). Este format dintr-o bilă introdusă într-un socket
care conţine senzori ce detectează mişcarea bilei, semănând cu un mouse întors pe
spate.
De asemenea, este prevăzut cu butoane similare butoanelor mouse-ului.
Mişcările bilei sunt transmise calculatorului, care le traduce prin mişcări
corespunzătoare ale cursorului pe ecran.
Trackball-ul s-a impus în mediul proectării asistate de calculator, putând fi
folosit şi în locurile unde nu este loc pentru mousepad.

Conectarea trackball-ului se face similar

cu a mouse-ului.

25.04.2019 18
 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Joystick-ul seamănă cu manşa unui avion şi este folosit pentru jocuri

(simulatoare de avioane, jocuri cu automobile etc.). Mişcările joystick-
ului sunt transmise prin cablul de conectare către calculator,
transpunându-se în mişcări ale vehiculului din joc. Este prevăzut cu
butoane care pot funcţiona conform dorinţelor utilizatorului.
Unele joystick-uri sunt însoţite de un dispozitiv adiţional denumit
“Throttle”, folosit pentru a comanda acceleraţia.
Similar cu joystick-ul este combinaţia volan + pedale + schimbător
de viteze, destinată pasionaţilor de jocuri auto. Se conectează într-un
port special pe placa de sunet sau prin USB.

25.04.2019 Joystick + throttle Volan cu pedale 19

 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Touchpad-ul este un periferic de intrare

folosit de obicei pentru laptop-uri. Funcţionează
la fel ca mouse-ul, mişcarea cursorului pe ecran
fiind controlată de mişcările degetului
utilizatorului pe suprafaţa touchpad-ului. Este
prevăzut cu două butoane, care se comportă
similar butoanelor stâng şi drept ale mouse-ului.
Poate fi încorporat în laptop sau detaşabil. Se
conectează la fel ca mouse-ul.

Light pen-ul este un dispozitiv conectat la

calculator, care atunci când este îndreptat spre ecran
verifică dacă punctul respectiv este iluminat sau nu, şi
apoi trimite informaţia către calculator. Atingerea
ecranului conduce la activarea unei comenzi.
25.04.2019 20
 1.2.3. Dispozitive (periferice) de intrare

Scanner-ul transformă informaţia de pe foi sau diapozitive în format electronic.

Poate fi folosit pentru a scana imagini, texte, grafice. Odată memorate în calculator,
documentele scanate pot fi prelucrate. Scanner-ul se prezină în două variante:

a) flatbedscanner (scanner de
birou): se foloseşte asemănător
xerox-ului. Documentul de
scanat se aşază cu faţa în jos pe
scanner, iar capacul scannerului
se închide. La apăsarea unui
buton, se declanşează scanarea.
b) handscanner (scanner de
mână): scanarea se face
plimbând scannerul deasupra
documentului.

25.04.2019 21
 1.2.4. Dispozitive de ieşire

Sunt acele dispozitive care transmit informaţia din

calculator către utilizator. Se conectează la calculator prin
interfeţe specifice.
Se clasifică astfel:
a) optice: prezintă informaţiile sub formă vizuală;
b) acustice: prezintă informaţiile sub formă de sunete.

Exemple:
a) monitorul;
b) imprimanta;
c) plotter-ul;
d) difuzoarele;
e) căştile audio.
25.04.2019 22
 1.2.4. Dispozitive de ieşire
Monitorul
Este asemănător televizorului, cu ajutorul său utilizatorul
vizualizează în orice moment ceea ce execută calculatorul.
Monitorul este cel mai important dispozitiv de ieşire.
Monitoarele se pot clasifica în:
a) monitoare cu tub catodic (CRT): acelaşi principiu ca şi la
televizor, sunt mai ieftine, dar mai mari; Monitor CRT
b) monitoarele cu cristale lichide LCD: sunt mai mici ca
dimensiuni, dar sunt relativ scumpe.
Performanţele unui monitor sunt apreciate în funcţie de:
a) dimensiunea diagonalei (se măsoară în inches, 1 inch=2,54
cm): există monitoare de 17, 19, 20, 21,5, 22, 23, 23,6, 24, 26
inches. Cu cât diagonala tubului este mai mare, cu atât mai bine.
b) rezoluţia suportată (imaginea se împarte în puncte – pixeli).
Cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii este mai
bună.
c) rata de reîmprospătare a imaginii (măsurată în Hertzi)
arată frecvenţa (pe secundă) a reîmprospătării. Cu cât această
Monitor LCD
rată este mai mare, cu atât stabilitatea imaginii creşte.
d) ergonomia (radiaţiile emise de monitor).
25.04.2019 23
 1.2.4. Dispozitive de ieşire

Cu ajutorul imprimantei, informaţia electronică din calculator

se tipăreşte pe hârtie.
Imprimantele se clasifică astfel:
a) imprimante matriciale (este necesară o hârtie specială, este
ieftină dar odată cu răspândirea imprimantelor cu jet de cerneală, Imprimantă matriceală
la fel de ieftine, este pe cale de dispariţie);
b) imprimanta cu jet de cerneală (foloseşte hârtie normală,
calitatea depinde de culori şi de rezoluţie - pixeli per inch dpi);
c) imprimanta cu laser ( cea mai rapidă, dar şi cea mai scumpă,
foloseşte hârtie obişnuită);
d) plotter-ul este folosit pentru tipărirea desenelor de înaltă
rezoluţie (planuri arhitecturale de exemplu). Imprimantă cu jet de cerneală
Imprimanta se conectează la calculator prin interfaţa paralelă
sau USB.

Imprimantă cu laser
25.04.2019 Plotter MFU 24
 1.2.4. Dispozitive de ieşire

Aceste periferice de ieşire prezintă informaţia sub formă de

sunete. Folosirea lor necesită o placă de sunet. Se pot folosi
pentru:
a) instruire;
b) divertisment (muzică, filme, jocuri);
c) comunicare cu alţi utilizatori (combinat cu un microfon).

25.04.2019 25
 1.2.5. Dispozitive de intrare/ieşire

Touchscreen-ul este un ecran căruia

utilizatorii îi transmit comenzi atingând o
imagine anume. Este prevăzut cu un software
special pentru interpretrarea comenzilor. Este
uşor de folosit, dar ecranul necesită întreţinere
intensivă.

Modemul

Modem-urile reprezintă un segment

foarte prezent în casele multora dintre noi,
ideea de conectare la Internet când vrei şi
fără abonament, pe linia telefonică, fiind
des agreată de cei care nu stau zilnic pe
Internet, ci intră ocazional pentru diferite
probleme.
25.04.2019 26
 1.2.6. Dispozitive de stocare (memoria externă)
Memoria externă este memoria care reţine toate datele utilizatorilor. Are un caracter nevolatil
(la deconectarea calculatorului de la sursa de curent electric, conţinutul memoriei nu se şterge).
Memoria externă se prezintă sub forma unor dispozitive de stocare:
a) Hard-disk-ul (HDD, discul fix) este cel mai important suport de memorie externă. Este
format din mai multe discuri magnetice suprapuse care se rotesc, datele fiind citite/scrise cu
ajutorul unor capete speciale. Are cea mai mare capacitate de stocare şi cel mai bun timp de acces
la date. Performanţele unui HDD, pe lângă capacitate, sunt:
- timpul mediu de acces la date (durata necesară pentru a accesa un segment al HDD),
măsurat în nanosecunde;
- viteza de transmisie a datelor (volumul de date pe care HDD le poate citi în unitatea de
timp);
- interfeţele de acces la HDD: IDE, EIDE, UATA, SATA, SCSI.

Toate aceste caracteristici

determină preţul HDD, care este cel
mai scump dispozitiv de stocare.
A apărut în ultimul timp
posibilitatea ca HDD să fie desprins
uşor din calculator, cu ajutorul unui
dispozitiv special.

25.04.2019 27
 1.2.6. Dispozitive de stocare (memoria externă)
b)Floppy Disk-ul (Disc flexibil) este un
suport de memorie externă format dintr-un
disc magnetic subţire încastrat într-o carcasă
de plastic dreptunghiulară. Spre deosebire de
HDD, floppy disk-ul necesită un dispozitiv
special pentru ca datele memorate pe el să
poată fi citite sau modificate prin scriere.
Acesta se numeşte Floppy Disk Drive.
Floppy disk-ul are capacitatea maximă de 1,44 Mb, iar probabilitatea de defectare este
destul de mare. Costurile sunt prin urmare foarte mici (în jurul a 10 USD un FDD, iar un disc
cca. 0,30 USD). Discurile floppy au totuşi avantajul ca sunt cele mai comode atunci când datele
sunt de volum mic, de asemenea se pot refolosi.
c) Discul optic (CompactDisc), CD
Este un disc plat din plastic pe care datele se stochează în spirală, de la centru către
margine.
Capacitatea unui CD poate ajunge la 700 Mb. CD-ul se prezintă în mai multe variante:
a) CDROM (Read Only Memory): poate fi încărcat cu date o
singură dată, după care ştergerea/modificarea sunt imposibile;
b) CDRW (ReWritable): poate fi încărcat de mai multe ori.
Ca şi floppy, CD-ul necesită un dispozitiv special pentru citirea
datelor înscrise (CDROM drive) sau pentru citire / scriere (CD
Writer/ReWriter). Datorită scăderii preţurilor acestor echipamente şi
al CD-urilor neimprimate, CD-ul a devenit extrem de popular
printre utilizatorii de calcualtoare.
d) USB Memory Stick
Despre memoriile USB sunt puţine de spus căci toţi producătorii se supun unui singur standard de conectare cu PC-ul. Ele
pot fi considerate înlocuitoarele floppy disk-urilor, fiind cele mai folosite la transferul de informaţii de pe un calculator pe altul.
25.04.2019 28
 1.2.7. Performanţele calculatorului
Microprocesorul este cel mai important factor ce influenţează performanţele
calculatorului. Un calculator se construieşte practic în jurul microprocesorului.
Cu cât microprocesorul este mai rapid, cu atât calculatorul este mai bun.

Placa de bază trebuie aleasă cu foarte mare grijă, ţinîndu-se cont de faptul că
trebuie să fie compatibilă cu procesorul, putând astfel influenţa performanţele
acestuia.

Memoria RAM:
Pentru o mai bună performanţă a calculatorului, se recomandă să se folosească o
memorie RAM cât mai mare (astăzi multe aplicaţii vorbesc deja de un minim de 512
MB).
Pentru pasionaţii de jocuri pe calculator şi pentru cei interesaţi de prelucrare
multimedia (imagini, sunete), 1-2 Mb este un minim necesar, dar sunt unele jocuri
care cer un minim chiar şi 4 Mb.

Perifericele de intrare:
Pentru tastatură şi mouse, se recomandă variantele ergonomice ale acestora,
disponibile într-o gamă largă în magazine. Oricum, mouse-ul ar trebui să fie
prevăzut oricum cu rotiţă de scroll, pentru a uşura deplasarea prin documente.
Pentru cei care doresc, există mouse-uri şi tastaturi wireless.

25.04.2019 29
 1.2.7. Performanţele calculatorului

 Perifericele de ieşire:
Pentru monitor:
• Diagonala ecranului: se recomandă în mod obişnuit utilizarea unui monitor
cu diagonala de 17”.
• Rezoluţia ecranului: pentru a nu obosi ochiul , 1024 * 768 sau 1280 * 1024 sunt
perfecte
• Frecvenţa cadrelor: nu trebuie să fie sub 70 Khz.

Imprimanta: se poate opta pentru o imprimantă deskjet sau laserjet, având în vedere
rezoluţia (care influenţează calitatea listării) şi viteza (numărul de pagini listate pe minut).

Suporturile de memorie externă:

Discul fix (HardDisk-ul): principalul criteriu de apreciere pentru HDD este dimensiunea cu cât
este mai mare, cu atât mai bine. Alte criterii de apreciere: interfaţa (IDE, ATA, SATA, SCSI), numărul
de rotaţii pe minut (cu cât mai mare, cu atât mai bine).
Discul optic (CD): mai întâi utilizatorul îşi alege între CDROM şi CDRW. La ambele dispozitive,
viteza de citire/scriere este primul criteriu de apreciere al performanţei. Dacă sunt estimate operaţiuni
majore de citire şi scriere de pe / pe CD, se recomandă achiziţionarea atât a unui CDRW, cât şi a unui
CDROM, pentru a nu uza (nejustificat) CDRW-ul prin operaţiuni de citire.
Unitatea DVD: viteza de citire este cel mai important criteriu de apreciere.
25.04.2019 30
 1.3. Software
1.3.1. Tipuri de software
Software se împart:
• Sistemele de operare
• Aplicaţii software

1.3.2. Sisteme de operare

 Sistemele de operare
Sunt programe speciale, al căror rol este gestionarea resurselor
Hardware/software ale calculatorului, implicit asigurarea funcţionării
celorlalte programe.
Funcţii ale sistemelor de operare:
- gestionarea unităţii centrale de prelucrare;
- administrarea memoriei externe / interne;
- interfaţa cu utilizatorul.
Sistemele de operare se clasifică în:
- sisteme de operare pentru staţii de lucru: MS DOS, Windows (cu
versiunile ’95, ’98, 2000, XP, Windows 7, Linux, Unix, Apple)
- sisteme de operare pentru servere (Windows NT 4, 2000 Server, 2003
Server, 2008 Server, ALT Linux, Unix, Apple)
25.04.2019 31
 1.3.3. Aplicaţii software

Aplicaţiile software - sunt reprezentate de o întreagă serie de programe

folosite pentru a prelucra anumite date, rulând sub controlul sistemului
de operare.
Sistemele de operare şi majoritatea aplicaţiilor care rulează sub controlul
acestora folosesc pentru interacţiunea cu utilizatorul aşa numitele GUI
(Graphical User Interfaces). Acestea conţin comenzi ale sistemului de operare
sub forma unor simboluri grafice afişate pe ecran, utilizatorul putându-le
activa cu ajutorul mouse-ului sau tastaturii, fără a le scrie explicit.
 Tipuri de aplicaţii software:

 Editoare de text: se folosesc pentru editarea, prelucrarea şi memorarea

textelor. Prezintă o serie de avantaje faţă de maşinile de scris, şi anume:
• Corectările se fac extrem de uşor;
• Textele pot fi preluate din surse electronice (prin scanare, prin
copiere din alte programe)
• Textele pot fi combinate cu alte elemente ca: tabele, imagini,
grafice;
• Aceste programe comunică uşor cu programele de email.
• Exemple: Microsoft Word, WordPerfect, Lotus WordPro.

25.04.2019 32
 1.3.3. Aplicaţii software
 Programe de calcul tabelar: sunt destinate prelucrării datelor stocate sub formă
de tabele. Pot efectua calcule complexe asupra datelor, pot efectua reprezentări
grafice. (Ex. Microsoft Excel, Microsoft Works, Lotus 1-2-3).
Sistemele de gestiune a bazelor de date: se folosesc la administrarea volumelor
mari de date organizate după anumite criterii. (Ex. Microsoft SQL Server, Oracle
9I, Microsoft ACCESS etc.).
 Programele de contabilitate sunt programe destinate pentru ţinerea evidenţei
contabile pe calculator. Permit preluarea datelor din documentele contabile de
intrare, precum şi obţinerea situaţiilor finale (balanţe, fişe de cont, bilanţuri etc).
Unele dintre ele permit efectuarea de analize economice sau ofera suport pentru
adoptarea deciziilor.(Ex. 1C, Ciel, Wizcount).
 Programele de prezentare: sunt programe cu ajutorul cărora se pot realiza
prezentări profesionale (folosind texte, grafice, imagini etc), ce pot fi prezentate
unui auditoriu. Ex. Powerpoint.
 Programe de tehnoredactare: servesc la editarea documentelor ce conţin
imagini, permiţând o prelucrare mai complexă a acestora, faţă de editoarele de
texte. Ex. Quark Xpress, Adobe Pagemaker.
 Aplicaţii multimedia: sunt programe ce pun la dispoziţia utilizatorului imagini
şi sunet (posibilitatea de a asculta muzică sau de a viziona filme, aplicaţii pentru
instruire, jocuri etc.)

25.04.2019 33
 1.4. Reţele de calculatoare
1.4.1. LAN, MAN şi WAN
O reţea de calculatoare este un sistem de calcul ce permite comunicarea între două sau mai
multe calculatoare, acestea putând folosi în comun anumite resurse hardware - software.
Reţelele se pot clasifica după mai multe criterii:
I. După întindere:
a) reţele locale – Local Area Network LAN (se întind pe o zonă restrânsă, de exemplu o
clădire sau un birou);
b) reţele metropolitane Metropolitan Area Network MAN (se întind pe mai multe clădiri,
chiar pe un întreg oraş), de exemplu reţeaua unui furnizor de servicii INTERNET care
cuprinde toţi abonaţii furnizorului respectiv;
c) reţele pe arii întinse Wide Area Network WAN (reţele de întindere globală), exemplu:
INTERNET.
II. După rolurile jucate de calculatoare:
a) reţele peer to peer (de la egal la egal). În cadrul acestor reţele fiecare calculator poate oferi
celorlalte o serie de resurse ce pot fi folosite de celelalte calculatoare, toate PC-urile joacă
acelaşi rol.
b) reţele client-server. În reţelele client-server, unul sau mai multe calculatoare joacă rolul de
server, oferind servicii celorlalte calculatoare.
Avantaje ale conectării în reţea:
a) calculatoarele (utilizatorii) pot schimba date sub formă de fişiere;
b) se pot partaja (folosi în comun) anumite resurse: o conexiune internet, o bază de date etc., chiar fişiere;
c) se elimină disketele folosite pentru transferul de fişiere;
d) creşte nivelul de securitate al datelor (mai ales în reţelele client-server).
25.04.2019 34
 1.4.1. LAN, MAN şi WAN
Pentru a realiza o reţea, pe lângă calculatoarele ce vor fi conectate este necesară şi existenţa
unui mediu de comunicaţie. Pentru reţelele locale, mediul de comunicaţie este cablul UTP.
Pentru reţelele MAN sau WAN interconectarea se face prin linii de date oferite de firme
specializate. Aceste linii pot fi:
a) linii telefonice: sunt cele mai ieftine, dar şi cele mai puţin rapide medii de comunicaţie. Pe
liniile telefonice informaţiile se transmit sub formă analogică, deci fiecare calculator de la
capătul unei linii trebuie să fie dotat cu un dispozitiv special care să convertească informaţia:
modem (Modulator/DEModulator);
b) Linie ISDN: permite transmiterea datelor sub formă digitală, deci este ceva mai rapidă ca
linia telefonică;
c) cablul TV: este mai rapid, dar şi mai scump. Folosirea sa necesită existenţa unui modem
de cablu (nu cu mult mai scump decât modemul telefonic);
d) Radio: presupune folosirea unei antene şi a unui modem la ambele calculatoare care
comunică între ele.
e) Fibră optică (FO): este un fir foarte subtire si flexibil din material transparent, de exemplu
sticla, care este invelit intr-un strat care ajuta la producerea reflexiei totale.
FO au câteva avantaje fată de liniile de comunicaţie tradiţionale, din metal:
 cablurile de FO - o lăţime de bandă mult mai mare decât cablurile de metal; asta înseamnă că ele pot purta
mai multe date;
 cablurile de FO sunt mai puţin susceptibile la interferenţe decât cablurile metalice;
 cablurile de FO sunt mult mai subţiri şi mai uşoare decât firele de metal;
 datele pot fi transmise digital (forma naturală a datelor de pe PC) în loc de a fi transmise analogic.
Principalul dezavantaj al FO - preţul mare al instalării cablurilor. În plus, ele sunt mult mai fragile decât
firele metalice şi sunt mai greu de ramificat.
FO este o tehnologie în special pentru reţelele LAN. În viitor, aproape toate comunicaţiile vor folosi FO.
Viteza de transmisie diferenţiază aceste medii de comunicaţie (kBps).
25.04.2019 35
 1.4.2. Reţeaua Internet
 Reţeaua Internet este o reţea de calculatoare întinsă pe întregul glob
(este cea mai mare reţea din lume ca arie de răspândire şi ca număr
de utilizatori). Principalele utilizări ale reţelei:
a) Navigarea (browsing): vizualizarea resurselor existente pe
INTERNET, prin serviciul WorldWideWeb. Este necesar un
program special denumit browser;
b) Poşta electronică de pe internet (webmail), care se poate accesa tot
prin browser, este de preferat email-ului, din 2 motive: accesarea
serviciului webmail este gratuită, securitatea este asigurată de
administratorii webmail;
c) Chat: comunicarea instantanee (fie prin mesaje de la tastatura, fie
prin căşti+microfon) între utilizatori. Se face prin intermediul
unui program de tip “instant messenger”;
d) ftp: serviciul permite descărcarea de fişiere din reţeaua Internet.
Serviciul Search engine (motor de căutare) permite căutarea
printre paginile internet a informaţiilor dorite. Motoarele de căutare
întreţin baze de date cu paginile de pe reţea, permiţând găsirea lejeră
a informaţiilor căutate.

25.04.2019 36
 1.5. Calculatoarele în activitatea zilnică
Calculatorul devine din ce în ce mai utilizat, în toate domeniile de activitate. Iată câteva exemple de
situaţii în care calculatorul este mai potrivit pentru a le rezolva:
 Prelucrarea unor volume mari de date;
 Memorarea unor cantităţi mari de informaţie;
De asemenea, capacacitatea calculatoarelor a înregistrat o creştere majoră în ultimul deceniu,
costurile scăzând rapid. S-au dezvoltat programe din ce în ce mai simplu de utilizat şi mai
performante, s-au impus o serie de standarde, au apărut reţelele de calculatoare şi Internetul.
Utilizarea calculatorului:
- În activitatea zilnică;
- În firme;
- În educaţie;
- În viaţa de zi cu zi.
Calculatorul a devenit din ce în ce mai prezent în viaţa de zi cu zi. Câteva exemple:
- cititoarele de coduri de bare din magazine;
- bibliotecile electronice;
- cardurile;
- infoterminalele (touchscreens);
- divertisment etc.
Putem folosi calculatorul acasă pentru:
 hobby-uri: dacă suntem pasionaţi de muzică, filme, jocuri etc. PC-ul este o alternativă perfectă pentru
cultivarea acestor preocupări;
 Lucrul acasă: putem rezolva acasă sarcini de serviciu, eventual conectându-ne la sistemul informatic
al firmei;
 Folosirea serviciilor disponibile pe INTERNET: browsing, email, chat, jocuri online etc.;
 Tehnoredactarea unor lucrări / proiecte / teme didactice;

25.04.2019 37
 1.5.1. Calculatoarele în cadrul firmelor

Orice firmă are nevoie în ziua de astăzi de un sistem informatic bine pus la punct
pentru a-şi putea desfăşura cu succes activitatea. Se disting următoarele posibilităţi de
utilizare a calculatoarelor:
- gestiunea diverselor componente ale activităţii întreprinderii (contabilitate, producţie,
desfacere, relaţii cu clienţii / furnizorii etc.), se recomandă în acest caz folosirea bazelor de
date si a sistemelor de gestiune a BD (SGBD), pentru o flexibilitate maximă în exploatare.
Se impune dotarea cu calculatoare performante şi conectarea acestora în reţea;
- birotică (întocmirea corespondenţei de afaceri şi materialelor publicitare cu ajutorul
calculatorului, comunicarea prin e-mail / web cu partenerii de afaceri);
- asistarea deciziilor din firmă cu ajutorul unor aplicaţii speciale;
- Proiectarea asistată de calculator;
- Planificarea activităţii folosind calculatorul;
- Circulaţia monetară: folosirea sistemelor de e-banking (efectuarea operaţiunilor
bancare printr-o reţea de calculatoare) şi folosirea cărţilor de credit;
- E-commerce: desfăşurarea de activităţi comerciale prin INTERNET (prezentarea
produselor, primirea comenzilor);
- Automatizarea unor activităţi cu ajutorul calculatorului (folosirea codurilor de bare
pentru a introduce în casa de marcat datele despre un produs).

25.04.2019 38
 1.5.2. Folosirea calculatoarele în educaţie

Există mai multe variante de folosire a PC-ului în procesul

educaţional:
- Utilizarea softurilor de instruire (sunt programe speciale,
majoritatea multimedia, destinate instruirii într-un anume
domeniu). De exemplu: enciclopediile, cursurile de informatică
multimedia, cursurile de istorie etc;
- Utilizarea programelor de prezentare;
- Instruirea cu ajutorul Internet (Internetul este o uriaşă bază de
cunoştinţe şi informaţii accesibile uşor);
- Telelearning (instruirea la distanţă) presupune că studentul se
pregăteşte acasă folosind eventual materiale dintr-o bibliotecă
electronică, sub supravegherea unui profesor cu care se află în
legătură prin email sau Internet.

25.04.2019 39
 1.5.3. Poşta electronică (e-mail) şi lumea electronică
(comerţul electronic)

 Serviciul de poştă electronică (e-mail) permite schimbul de informaţii sub formă de

mesaje între utilizatorii unei reţele. Pentru folosirea acestui serviciu utilizatorii au nevoie
de:
- un program care permite lucrul cu e-mail-ul (e-mail client);
- o adresă de email;
- un calculator conectat la reţeaua folosită de către e-mail client.
Utilitatea e-mail derivă din faptul că este mult mai rapid ca poşta obişnuită, mesajele
transmise putând fi recepţionate rapid de către destinatari. De asemenea, mesajelor li se
pot ataşa fişiere (audio, fotografii etc.).

Termenul de comerţ electronic este o noţiune relativ nouă, apărută recent în literatura

de specialitate. Într-o abordare generală comerţul electronic (e-commerce sau electronic-

commerce sau e-comerţ) reprezintă ansamblul activităţilor economice realizate în mod

electronic (inclusiv transferul electronic de plăţi) şi infrastructura asociată (servicii

electronice intermediare comerţului electronic, echipamente, furnizorii de servicii de reţea

etc.).

25.04.2019 40
 1.6. Sănătate şi siguranţă, mediu
1.6.1. Ergonomia
Crearea unui mediu de lucru potrivit pentru utilizatorul calculatorului se defineşte prin
termenul generic Ergonomie.
Ergonomia îmbracă mai multe forme:
- ergonomia tastaturii: tastatura să aibă o suprafaţă care să nu reflecte lumina, să se
utilizeze suporturile ce permit înclinarea tastaturii spre utilizator;
- ergonomia monitorului: folosirea unui monitor cu parametri corespunzători: diagonala
de minim 17”, frecvenţa cadrelor minim 75 Hz, rezoluţia minim 1024*768 pixels, emisie de
radiaţii conform standardului TCO. De asemenea, carcasa nu trebuie să reflecte lumina solară,
la fel şi ecranul. Monitorul trebuie poziţionat astfel încât să fie cât mai comod pentru
utilizator;
- Ergonomia mediului de lucru: iluminare de intensitate 300-500 lux , zgomote de maxim 70
decibeli.
- Ergonomia lucrului: pauze de 10 minute la fiecare 50 minute lucrate.

1.6.2. Mediu bun de lucru

La asigurarea unui mediu de lucru corespunzător contribuie şi o serie de măsuri care să
vizeze:
- securitatea cablurilor electrice (atingerea unui cablu neizolat înseamnă electrocutare);
- evitarea supraîncărcării prizelor (întreruperea curentului în cel mai fericit caz);
- respectarea normelor de protecţie a ochilor;
- durerile musculare / osoase asociate unei poziţii greşite.
25.04.2019 41
 1.7. Securitate
1.7.1. Securitatea informaţiei
Securitatea datelor vizează protecţia datelor împotriva distrugerilor fizice (defectarea
HDD, întreruperea curentului – se şterg informaţiile care nu au fost salvate) sau logice,
precum şi împotriva accesului neautorizat la date.
În timpul lucrului, datele din fişierele cu care se lucrează sunt încărcate în memoria
RAM. Aceasta, deşi este foarte rapidă, prezintă un mare impediment: este volatilă (se şterge
la închiderea programelor / calculatorului). Drept urmare, pentru a preveni pierderile de
date se impune trecerea acestora şi în memoria externă, operaţiune cunoscută sub numele de
salvare.
Ca măsură de bază pentru prevenirea pierderilor de date datorate avariilor hard / soft
este crearea şi întreţinerea copiilor de siguranţă (datele sunt salvate pe diskete / CD-uri / alte
HDD). Dacă se produce o eroare, datele sunt restaurate de pe aceste suporturi, pierderile
fiind minimizate la datele introduse după crearea ultimei copii de siguranţă. Se impune deci
planificarea cu atenţie a salvărilor de siguranţă.
Protejarea calculatoarelor împotriva accesului neautorizat presupune următoarele:
a) în cazul în care calculatorul nu este conectat la o reţea client server şi rulează un sistem
de operare pre Windows 2000, accesul la el va fi securizat prin parola de BIOS;
b) în cazul în care calculatorul face parte dintr-o reţea client server vor fi folosite
facilităţile sistemului de operare (fie al serverului, fie al calculatorului): se creează pentru
fiecare utilizator un cont de acces şi i se atribuie o parolă, pe care o va cunoaşte numai el şi
va răspunde de confidenţialitatea ei, iar fiecărui utilizator i se dau anumite drepturi (drept –
posibilitatea de a efectua o anume operaţiune);
c) în cazul în care PC-ul este conectat la Internet, se impune instalarea şi rularea unui
program special denumit Firewall, care blochează atacurile din exterior.

25.04.2019 42
 1.7.2. Viruşii

Viruşii de calculator sunt programe care, în funcţie de tipul lor, provoacă

avarii sistemului de calcul. Astfel de avarii pot fi:
- blocarea calculatorului şi pierderi de date;
- deturnarea mesajelor email;
- defectarea unor componente ale calculatorului.
Infectarea cu viruşi se poate produce:
- dacă se introduce în calculator o dischetă sau flash virusată şi se citesc
date de pe ea;
- dacă se aduc (din Internet) fişiere virusate;
- dacă se deschid fişiere virusate primite pe email.
Măsuri de prevenire:
- folosirea unui program antivirus actualizat care să funcţioneze
încontinuu;
- ştergerea mesajelor de la expeditori necunoscuţi;
- scanarea fişierelor venite din exterior (pe dischete, Internet sau mail).

25.04.2019 43
 1.7.3. Copyright

Termenul de copyright se referă la drepturile de autor asupra unei

opere. Orice operă (program software, film, melodie) este proprietatea
persoanei care a creat-o şi ca urmare nu poate fi folosită decât de către
aceasta sau de către cei autorizaţi de creatorul operei. Prin folosire se
înţelege multiplicare sau comercializare.
Pentru programele software, dreptul de a le folosi este exprimat
printr-un contract de licenţă (sau pe scurt licenţă), care îi este înmânat
utilizatorului la achiziţionarea programului de la un vânzător autorizat
(distribuitor al firmei producătoare). Acest contract, de obicei, dă dreptul
doar la instalarea şi utilizarea programului (fără a permite vinderea sa),
de aceea se mai numeşte şi licenţa utilizatorului final EULA.
Pe lăngă EULA, se mai folosesc câteva variante de licenţiere:
- freeware: soft ce poate fi utilizat gratuit;
- shareware / trial: soft ce poate fi utilizat pentru o perioadă de timp
limitată, după aceea fiind obligatorie achiziţionarea unei licenţe.

25.04.2019 44
25.04.2019 45