TEMA 3: RĂSPUNDEREA CIVILĂ

Orele
de curs: 3
de seminar: 3
lucru individual: 12

Lector:
Tabuncic Tatiana
Dr., conf. univ.
CONŢINUTURI:
1. Noţiunea de răspundere civilă şi funcţiile ei.
Formele răspunderii.
2. Răspunderea delictuală.
3. Răspunderea contractuală.
4. Cauze care influenţează răspunderea debitorului.
5. Cazurile care exclud răspunderea civilă.
6. Felurile răspunderii civile delictuale.
6.1. Răspunderea civilă delictuală pentru fapta
proprie.
6.2. Răspunderea civilă pentru fapta altuia.
6.3. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de
lucruri, în genere, de animale, de surparea construcţiei
şi în cazul căderii sau scurgerii din construcţie.
1. NOŢIUNEA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ
ŞI FUNCŢIILE EI. FORMELE
RĂSPUNDERII.

Noţinea:
Răspunderea civilă este
o formă a răspunderii juridice
care se manifestă prin
obligarea persoanei
care prin fapta sa ilicită
de natură contractuală sau
extracontractuală
a cauzat un prejudiciu
de a-l repara integral.
ELEMENTE DEFINITORII ALE
RĂSPUNDERII CIVILE:
1. este o formă a răspunderii juridice;
2. apare ori de câte ori printr-o faptă ilicită s-a cauzat un
prejudiciu;
Fapta ilicită:
- încălcarea prevederilor legii sau contractului;
4. scopul răspunderii juridice civile:
- obligarea persoanei de a repara prejudiciul cauzat prin
fapta sa ilicită.
5. nu exclude alte forme a răspunderii juridice, poate coexista
cu ele.
Exemplu:
Vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății:
- constituie o infracțiune (art. 151 Cod penal);
- făptuitorul este obligat la plata despăgubirilor persoanei
vătămate (art. 1418 Cc);
CONTINUARE:
6. are caracter patrimonial, fiind în toate cazurile urmată de:
- repararea prejudiciului cauzat;
- recuperarea daunelor;
- plata clauzei penale.
7. nu se declanşează din oficiu, ci numai la cererea titularului
dreptului subiectiv lezat.
Victima trebuie să apeleze la forţa de constrângere a statului;
8. aplicarea răspunderii nu exclude executarea obligaţiei în
natură, în marea majoritate a cazurilor.
Excepţie:
- atunci cand creditorul pierde interesul pentru executare
datorită unor circumstanţe obiective.
SCOPUL, IMPORTANŢA ŞI LOCUL
RĂSPUNDERII CIVILE
Scopul:
- de a asigura circuitul civil şi funcţionarea normală a
mecanismelor relaţiilor sociale în societate.
Importanţa:
- constituie dreptul comun în materia răpsunderii
patrimoniale;
- contribuie la ocrotirea drepturilor subiective şi intereselor
legitime ale persoanelor fizice şi juridice.
Locul:
- este central în cadrul răspunderii juridice;
- are caracter de drept comun în raport cu răspunderea ce
survine conform regulilor celorlalte ramuri de drept.
PRINCIPIILE RĂSPUNDERII
CIVILE
1.Principiul reparării integrale a prejudiciului (art. 14 Cc)
Esenţa:
– presupune înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare
(art.607alin.1 Cc).
Dezvoltarea principiului:
- art. 602 alin. 1 Cc:

„În cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l

despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat” şi
- art. 1398 alin. 1 Cc:

„Cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie

este obligat să repare prejudiciul patrimonial”.
REPARAREA INTEGRALĂ A
PREJUDICIULUI CAUZAT (ART. 610
ALIN. 1 CC):
1. recuperarea prejudiciul efectiv cauzat;
2. a beneficiul ratat şi
3. a prejudiciului moral, în cazurile prevăzute
de lege.
La stabilirea întinderii despăgubirii nu se ia în
considerație:
- starea materială a autorului prejudiciului;
- starea materială a persoanei vătămate;
- gravitatea vinovăției.
Excepție:
art. 1417 Cc „Luarea în cosiderare, la
determinarea cuantumului, a vinovăţiei
persoanei vătămate”.
2. PRINCIPIUL REPARĂRII ÎN NATURĂ A
PREJUDICIULUI (REZULTĂ INDIRECT DIN ART. 608
CC)

Scopul răspunderii civile:

- înlăturarea prejudiciului suferit de o persoană şi
repunerea acesteia în situaţia anterioară.
Se concretizarea prin operaţiuni materiale,
precum:
- înlocuirea bunului distrus cu altul de acelaşi fel;

- remedierea stricăciunilor sau defecţiunilor

cauzate unui lucru;
- distrugerea sau ridicarea lucrurilor făcute cu
încălcarea unui drept al altuia etc.
EFECTUL NEEXECUTĂRII DE BUNĂ VOIE
A OBLIGAȚIEI CONTRACTUALE
Creditorul poate cere executarea silită a obligației în natură
prin:
- obligarea debitorului să execute în mod efectiv și real
obiectul obligației.
Exemplu:
Fabrica de pâine nu a primit la timp grâul prevăzut în
contract de la furnizor.
Motivul: ploile abundente în localitatea dată și, respectiv,
roada sub nivelul planificat.
Posibilităţile furnizorului de a execute obligația în natură:
- prin cumpărarea grâului pe piața internă și punerea
cantității necesare la dispoziția creditorului şi
- suportarea consecințelor întârzierii în executarea obligației.
IMPOSIBILITATEA EXECUTĂRII ÎN NATURĂ A OBLIGAŢIEI SAU,
DEŞI ESTE PRACTIC POSIBILĂ, IMPLICĂ PENTRU DEBITOR
CHELTUIELI DISPROPORŢIONATE

Efectul:
- trecerea la executarea ei prin
echivalent;
Echivalentul constă în:
- acordarea de despăgubiri
creditorului pentru prejudiciul cauzat
datorită neexecutării în natură a
obligației.
3. PRINCIPIUL REPARĂRII PROMTE A
PREJUDICIULUI CAUZAT

Esenţa:
- Prejudiciul cauzat urmează a fi reparat imediat
de autor sau persoana responsabilă.
Efectul:
- cu cât repararea prejudiciului este mai promtă cu
atât mai puțin dăunătoare sunt consecințele
faptei ilicite.
Exemplu:
Repararea imediată a prejudiciului cauzat prin
vătămare a integrității corporale sau prin altă
vătămare a sănătății (art. 1418 Cc) are ca efect:
- împiedicarea agravării ulteriore a vătămării stării
sănătății victimei.
CONSFINŢIREA LEGALĂ A PRINCIPIULUI:
Hotărârea Plenului Curții Supreme de
Justiție nr. 8 din 24.12.2012 cu privire la
examinarea litigiilor privind repararea
prejudiciului moral și material cauzat
persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5,
8 Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale stabileşte că
ˮ...  compensațiile trebuie plătite promt, în
general, nu mai târziu de 6 luni de la data
la care hotărârea privind acordarea
compensației devine executorieˮ.
FUNCŢIILE RĂSPUNDERII CIVILE
Preventiv- Reparatorie:
educativă: - stabilirea în sarcina
autorului
- inducerea
prejudiciului a unei
conştiinţei că fapta obligaţii de
ilicită cauzatoare de despăgubire a
prejudiciu nu persoanei
rămâne prejudiciate (602,
nesancţionată. 604, 1406-1408, 607
Cc):
- înlăturarea
consecinţelor negative.
FORMELE RĂSPUNDERII CIVILE
1. Răspunderea 2. Răspunderea civilă
civilă delictuală: contractuală:
obligaţia debitorului
- obligaţia unei care izvorăşte dintr-un
persoane de a repara contract, de a repara
prejudiciul cauzat prejudiciul cauzat
din fapte ilicite creditorului prin faptul:
(delicte civile). - neexecutării,
- executării
necorespunzătoare
sau
- tardivă a prestaţiei
datorate.
DEOSEBIRILE DINTRE RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ ŞI
CEA CONTRACTUALĂ DUPĂ OBLIGAŢIA ÎNCĂLCATĂ

a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- este o obligaţie - se încălcă o
legală, cu caracter obligaţie concretă,
general, care stabilită prin
revine tuturor – de contractul
a nu leza preexistent.
drepturile altora
prin fapte ilicite.
2. DUPĂ SUBIECTUL PASIV:
a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- persoana care a - răspunderea
cauzat poate fi invocată
prejudiciul sau numai de părţile
- persoana contractante.
responsabilă
conform legii.
3. DUPĂ IZVOR:
a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- încălcarea unei - încălcarea
obligaţii prevederilor
extracontractual contractului.
e
4. DUPĂ CAPACITATEA DE A
RĂSPUNDE:

a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- existenţa - existenţa
discernământului,
minorul care a
capacităţii depline
împlinit vârsta de de exerciţiu.
14 ani răspunde
personal pentru
prejudiciul cauzat.
5. DUPĂ ÎNTINDEREA DAUNELOR:

a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- se răspunde - numai pentru
atât pentru daune
daune previzibile.
previzibile, cât şi Excepţie:
pentru daune - art.610, alin.5
imprevizibile. Cc;
6. DUPĂ SARCINA PROBAŢIUNII CULPEI
AUTORULUI FAPTEI ILICITE:

a) răspundere b) răspunderea
a delictuală: contractuală:
- culpa - culpa debitorului
se prezumă.
autorului
trebuie
dovedită.
7. DUPĂ CARACTERUL OBLIGAŢIEI DE
REPARARE A PREJUDICIULUI:

a) răspunderea b) răspunderea
delictuală: contractuală:
- caracterul - caracterul, în
solidar al principiu,
reparării divizibil.
prejudiciului
pentru dauna
cauzată în
comun.
CONCLUZIA:
Răspunderea civilă:
- formează o singură instituție
juridică;
- se manifestă în două forme
(răspunderea delictuală și cea
contractuală) cu aceleași condiții de
angajare.
Scopul final al ambelor:
- repararea prejudiciului cauzat.
REGLEMENTAREA JURIDICĂ ÎN CC
a) răspunderea contractuală:
- Capitolul V al Cărții a III, ˮEfectele neexecutării
obligațieiˮ;
b) răspunderea delictuală:
- Capitolul XXXIV al Cărții a III ˮObligațiile care
nasc din cauzarea de dauneˮ.
Concluzia:
Răspunderea delictuală formează dreptul comun
al răspunderii civile;
Răspunderea contractuală este o răspundere cu
caracter special derogator.
CLASIFICAREA DOCTRINARĂ A FORMELOR DE
RĂSPUNDERE CIVILĂ

După conţinut şi numărul persoanelor cărora li

se impune obligaţia de a repara prejudiciul
cauzat:
a) solidară, dacă este expres stipulată:
- în contract sau
- reiese din conţinutul legii sau
- când prestaţia este indivizibilă.
Exemplu:
posesorii izvoarelor de pericol sporit răspund
solidar pentru prejudiciul cauzat unui terţ prin
interacţiunea acestor izvoare (art. 1410 alin. 4
Cc).
B) PE COTE-PĂŢI - OBLIGAŢII CU MAI MULŢI
DEBITORI
Esenţa:
- fiecare dintre debitori răspunde în faţa creditorului în
mărimea cotei-părţi care îi revine conform legii sau
contractului.
Lipsa cuantumului sau imposibilitatea determinării:
- debitorii răspund în părţi egale.
Exemplu:
- prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai mulţi minori în
vîrstă de până la 14 ani şi
- au părinţi diferiţi.
Efectul:
- Părinţii răspund faţă de partea vătămată nu solidar, ci pe
cote-părţi, deoarece ei nu sunt autori ai faptei ilicite.
Dacă minorii au acelaşi tată şi aceeaşi mamă:
- răspunderea lor va fi solidară.
C) SUBSIDIARĂ - ÎN PREZENŢA A DOI DEBITORI,
UNUL FIIND PRINCIPAL, IAR CELĂLALT – SECUNDAR

Exemplu (art. 1407 alin. 2 Cc):

Lipsa bunurilor sau veniturilor suficiente
pentru repararea prejudiciului cauzat de un
minor între 14 şi 18 ani.
Efectul:
- Prejudiciul se repară integral sau în
partea nereparată, de către părinţi,
adoptatori sau curator dacă nu
demonstrează că prejudiciul s-a produs nu
din vina lor.
CONCLUZIA:
- răspunderea părinţilor, a adoptatorilor sau a
curatorului este subsidiară;
- se angajează numai atunci când minorul nu are
mijloace suficiente pentru repararea prejudiciului
cauzat.
Încetarea răspunderea părinţilor, a
adoptatorilor sau curatorului:
- la atingerea majoratului de către autorul
prejudiciului sau
- dacă el dobândeşte bunuri sau venituri
suficiente pentru repararea prejudiciului.