V-III TEST-GRILĂ _BĂLAN DANIEL ___GR.

1___________
1. În cazul contravenţiei prevăzute la art.312 Cod contravenţional, folosirea situaţiei de serviciu:
a) întotdeauna este producătoare de anumite daune;
b) nu poate fi producătoare de anumite daune;
c) poate fi producătoare de daune, însă acestea nu ating proporţiile considerabile cauzate drepturilor şi
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
2. Spre deosebire de abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327 CP), folosirea situaţiei de serviciu
în cazul infracţiunii prevăzute la lit.d) alin.(2) art.191 CP (delapidarea averii străine săvîrşită cu
folosirea situaţiei de serviciu) reprezintă:
a) metodă de comitere a infracţiunii;
b) modalitate normativă a faptei prejudiciabile;
c) ambianţa comiterii infracţiunii.
3. Primirea remuneraţiei ilicite în cazul infracţiunii de corupere pasivă (art.324 CP), este o acţiune:
a) bilaterală;
b) unilaterală;
c) subsidiară.
4. Între infracţiunea prevăzută la art.327 CP şi cea de la lit.d) alin.(2) art.190 CP (escrocheria săvîrşită
cu folosirea situaţiei de serviciu) există o concurenţă:
a) dintre o normă generală şi una specială;
b) dintre o normă parte şi una întreg;
c) dintre două norme speciale, dintre care lit.d) alin.(2) art.190 CP este cu circumstanţă agravantă.
5. Exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu după pretinderea, extorcarea, acceptarea sau primirea
remuneraţiei ilicite, prin care se atinge unul din scopurile infracţiunii de corupere pasivă, presupune:
a) art.324 CP (corupere pasivă);
b) un concurs ideal de infracţiuni dintre art.324 CP (corupere pasivă) şi art.327 CP (abuzul de putere sau
abuzul de serviciu);
c) un concurs real de infracţiuni dintre art.324 CP (corupere pasivă) şi art.327 CP ( abuzul de putere sau
abuzul de serviciu).
6. Cel mai relevant criteriu de demarcaţie dintre lit.d) alin.(2) art.190 CP şi lit.d) alin.(2) art.191 CP, pe
de o parte şi art.327 CP, pe de altă parte rezidă în:
a) scopul activităţii infracţionale;
b) motivul activităţii infracţionale;
c) subiectul infracţiunii.
7. Fapta persoanei publice de a pretinde şi primi remuneraţia ilicită după îndeplinirea parţială a unui
act care intră în competenţa funcţională a acesteia, dar înainte de finalizarea lui, constituie:
a) infracţiune de corupere pasivă (art.324 Cod penal);
b) infracţiune de abuz de putere sau abuz în serviciu (art.327 Cod penal);
c) contravenţie de primire de recompensă nelegitimă sau de folos material (art.315 Cod contravenţional).
8. În cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu (art.329 CP), subiectul infracţiunii încalcă:
a) obligaţiile profesionale;
b) obligaţiile de serviciu;
c) atît obligaţiile profesionale, cît şi obligaţiile de serviciu.
9. Folosirea situaţiei de serviciu constituie o activitate omisivă în cazul:
a) art.324 CP (corupere pasivă);
b) art.327 CP (abuzul de putere sau abuzul de serviciu);
c) art.332 CP (falsul în acte publice).
10. Infracțiunea de corupere activă (art.325 Cod penal):
a) se poate reține numai dacă există corelativ și infracțiunea de corupere pasivă (art.324 Cod penal);
b) se poate reține indiferent dacă există corelativ și infracțiunea de corupere pasivă (art.324 Cod penal);
c) nu se poate reține în concurs cu infracțiunea de cumpărare de influență (art.326 alin.(1 1) Cod penal).
Nr. Întrebarea
Indicaţi cui aparţine iniţiativa în cazul oferirii
remuneraţiei ilicite, ca modalitate normativă a
1. faptei prejudiciabile de corupere activă (art.325
CP RM)?
Încadraţi fapta persoanei publice care exercită
abuziv atribuţiile de serviciu după pretinderea,
2. extorcarea, acceptarea sau primirea remuneraţiei
ilicite, prin care se atinge unul din scopurile
infracţiunii de corupere pasivă
Enumeraţi acţiunile prejudiciabile ale coruperii
pasive (art.324 CP RM) şi identificaţi care din ele
3. au o natură unilaterală şi bilaterală
Argumentaţi care este rolul juridic al
mijlocitorului în contextul infracţiunii de corupere
4. activă
Indicați criteriile de delimitare dintre traficul de
influenţă (art.326 CP RM) și escrocherie (art.190
CP RM)
Răspunsul
Remunerația ilicită exteriorizată sub formă de
bunuri, servicii, privilegii, avantaje, oferte sau
promisiuni, nu I se cuvine coruptului, deci
inițiativa în cazul oferirii remuneraţiei ilicite, ca
modalitate normativă a faptei prejudiciabile de
corupere activă (art. 325 CP RM) aparține
corupătorului.
Tafic de influență.
Acțiunile prejudiciabile ale infracțiunii
prevăzute la art.324 CP RM (Coruperea pasivă)
sunt: pretinderea (unilaterală), acceptarea
(bilaterală), primirea (bilaterală), extorcarea
(unilaterală).
Mijlocitorul este o persoană care acționează în
interesul corupătorului și anume este o persoană
intermediară care poate să știe sau poate să nu
știe de fapta pe care o comite.
Dacă promisiunea, oferirea sau darea unei
persoane publice sau unei persoane publice
străine a remuneraţiei ilicite se realizează prin
mijlocitor, acesta acţionînd în numele
corupătorului şi cu intenţia de a-l ajuta,
mijlocitorul va avea calitatea de complice la
infracţiunea specificată.
Deci mijlocitorul îndeplineşte rolul juridic de
complice.
Art.190 CP
- remunerația este obținută ca urmare a
manoperelor frauduloase (inducerea în
eroare a persoanei interesate că îl
cunoaște pe factorul de decizie și poate
să-i influențeze comportamentul)
- făptuitorul nu are influență asupra
factorului de decizie, însă spre deosebire
de trafic de influență la momentul luării
recompensei, făptuitorul nu
intenționează să obțină influența asupra
 factorului de decizie şi să o exercite.
Aceasta acționează exclusiv cu intenția
de a sustrage recompensa pe care i-o
transmite cumpărătorul de influență

Art.326 CP
- făptuitorul obține remunerația ca efect al
promisiunii că va interveni pe lângă
factorul de decizie, în ale cărei atribuții
de serviciu intră soluționarea chestiunii
de interes ale cumpărătorului de
influență.
În timp сe esсroсheria este o infraсțiune сontra
patrimoniului, trafiсul de influență сreează o
stare de periсol pentru aсtivitatea persoanei
juridiсe în serviсiul сăreia se află funсționarul,
stare de periсol сe сonstă în atingerea adusă
reputației și сoreсtitudinii anumitor funсționari,
în neînсredere сu privire la persoana juridiсă în
сauză. Daсă influența de сare se prevalează
subieсtul aсtiv al infraсțiunii de trafiс de
influență este posibil să fie reală, în ipoteza
esсroсheriei, realizarea infraсțiunii presupune,
сu neсesitate, sсhimbarea adevărului

Notă: Fiecare răspuns corect se notează cu 2 puncte

Soluționați următoarea speță:

Sprîncean, deţinînd funcţia de şef al Secţiei Management Operaţional al Inspectoratului de Poliţie
Glodeni, fiind împuternicit cu drept de acces la baza de date „Registru de Stat al populaţiei”, la 22
noiembrie 2017 primind spre executare necondiţionată adresarea oficială a Procurorului raionului
Glodeni nr.7133 din 19 noiembrie 2017, solicitîndu-i-se informaţia din baza de date ACCES cu privire la
traversarea frontierei de stat a fostului colaborator al poliţiei Gudumac (acuzat de comiterea mai multor
infracţiuni şi avînd statut procesual de inculpat într-o cauză penală aflată pe rol), manifestînd ilegal
protecţia şi solidaritatea faţă de Gudumac, Sprîncean s-a împotrivit şi a refuzat în interesul fostului său
coleg, de a acorda şi expedia informaţia permisă a fi furnizată prin acte normative. La a 25 noiembrie
2017 la intervenţia şefului IP Glodeni, Mîra şi a colegului de serviciu Ungureanu de a elibera şi expedia
necondiţionat oficial informaţia solicitată cu referire la traversarea frontierei de stat de către Gudumac,
sfidînd ordinele primite, Sprîncean a refuzat în furnizarea informaţiei solicitate de Procuratură, motiv din
care a condiţionat şi creat impedimente prin limitarea acuzatorului de stat în exercitarea atribuţiilor sale
legale în cadrul şedinţei de judecată din 29 noiembrie 2017 pe marginea cauzei penale vizîndu-l pe
Gudumac în calitate de inculpat.
1) Daţi apreciere faptelor lui Sprîncean, determinînd dacă în speţă se reţine ilicit contravenţional
sau ilicit penal. Argumentaţi răspunsul.
2) Se va schimba oare încadrarea, dacă Sprîncean ar fi expediat o informaţie neveridică privind
traversarea frontierei de stat de către Gudumac? Argumentaţi răspunsul.

Răspuns:
1) După părerea mea, în speța dată se reține un ilicit contravențional , faptele lui Sprîncean
încadrîndu-se juridic și calificîndu-se conform art. 312 Cod Contravențional „ Folosirea intenţionată a
situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii”. Astea, deoarece prin acțiunile sale nu au fost cauzate careva daune considerabile
intereselor ocrotite de lege.
 2) Dacă Sprîncean ar di expediat o informație neveridică privind traversarea frontierei de stat
de către Gudumac, consider că atunci încadradrea s-ar fi schimbat, si anume s-ar fi calicat conform
art. 329 CPRM.