ROMANIA MODERNA

-MAREA DEZBATERE-
1919 - 1940
 PERIOADA INTERBELICA
 A fost o epoca plina de vitalitate si creativitate in care romanii din toate straturile
sociale au experimentat idei noi, de la filozofie la poezie si de la politica la marile afaceri;

 Agricultura a ramas temelia economiei romanesti, a continuat sa fie ocupatia prin-

cipala a majoritatii populatiei;

 In acelasi timp, industria facea progrese substantiale, marind constant contributia sa

la venitul national;

 Clasa muncitoare urbana a continuat sa creasca pe masura ce industria si comertul se

extindeau si atrageau tot mai mult interesul oamenilor politici si planificatorilor din sfera
sociala.
IN D U S TR IA P E T ROL IE R A
 MAREA DEZBATERE
 Intelectualii preocupati de cursul viitor de dezvoltare al tarii lor formau doua grupari
largi, care pot fi desemnate sub numele de europenisti si traditionalisti;
 Primii tratau Romania ca parte componenta a Europei si insistau ca ea nu avea de ales,
ca trebuia sa urmeze calea dezvoltarii economice si sociale batuta deja de Occidentul
urbanizat si industrializat;
 Pe de alta parte, traditionalistii subliniau caracterul agrar al Romaniei si cautau modele
de dezvoltare bazate pe mostenirea sa sociala si culturala unica;
 Majoritatea scriitorilor grupati in jurul revistei „Viata romaneasca” pot fi, de
asemenea, considerati europenisti, cu mentiunea ca ei acordau o mai mare atentie
realitatilor autohtone decat Lovinescu si Zeletin.
 EUGEN LOVINESCU
 Eugen Lovinescu (1881-1943), criticul literar cel mai
influent din aceasta perioada, a datat originile Romaniei
moderne in prima jumatate a secolului al XlX-lea, perioada
care a marcat inceputul contactelor intelectuale si culturale de
amploare cu Europa Occidentala.

 In lucrarea sa in trei volume ,,Istoria civilizatiei romane

moderne’’ (1924-1926), el trateaza aceasta intalnire drept o
lupta intre sistemele de gandire occidental si autohton.
 STEFAN ZELETIN
 Stefan Zeletin (1882-1934), sociolog
materialist, considera ca destinul Romaniei era
legat in mod indisolubil de capitalismul
occidental;
 Lucrarea sa care s-a bucurat de cea mai mare
influenta, ,,Burghezia romana: originea si rolul
ei istoric’’(1925), ofera o interpretare economica
a „occidentalizarii' Romaniei,
 El a incercat sa arate ca Romania moderna
era produsul unor schimbari economice
fundamentale;
 NICHIFOR CRAINIC
 Nichifor Crainic (1889-1972) a fost reprezentantul
unuia dintre cele doua curente principale din cadrul
cercului de la „Gandirea’’.
 Sustinator infocat al valorilor traditionale, el era
alarmat de ceea ce percepea drept decaderea morala si
spirituala continua a societatii romanesti incepand din
secolul al XlX-lea;
 Teoriile lui Crainic au reprezentat sufletul
gandirismului, acestea se bazau pe spiritualitatea
ortodoxa care diferentiaza tipul lui de autohtonism de
semana-torism si poporanism, accentul era pus pe
mijloacele culturale, respectiv economice, de regenerare
nationala.
 LUCIAN BLAGA
 Lucian Blaga (1895-1961) a fost reprezentantul
de frunte al celuilalt curent principal din cadrul
cercului de la „Gandirea’’.
 El si colegii sai, poetii si romancierii carora li se
datora in mare masura pres-tigiul literar imens de
care se bucura revista, priveau dincolo de
Ortodoxie cautand surse si mai adanci ale traditiei
autohtone si ale caii celei mai adecvate de
dezvoltare nationala.;
 Acesta a avut o modalitate de abordare mai
europeana a caracterului national si a cailor de
dezvoltare decat Crainic.
 EMIL CIORAN
 Emil Cioran (1911-1995), viitorul
filozof al destinului tragic al omului;
 El a vorbit pozitiv despre rolul pe
care l-a jucat Ortodoxia in modelarea
destinului natiunii romane si au fost
atrasi de sat ca loc al spiritualitatii
romanesti, dar erau dornici sa
exploreze sensul vietii ca indivizi.
 S OC IE TA TE A S I E C ON OM IA

 Toti participantii la dezbaterea privind caile de dezvoltare si

caracterul national erau de acord cel putin asupra unui fapt si anume
ca in secolul anterior Romania trecuse prin schimbari de amploare
care se derulasera rapid.

 Dar cauzele economice si politice interne si situatia nesigura pe

plan international in perioada interbelica au constituit un test dificil
pentru conceptiile lor cu privire la viitorul Romaniei.
 Intre cele doua razboaie mondiale, Romania prezenta contraste
izbitoare in ramura industrializarii si a urbanizarii.
 Agricultura a ramas baza economiei tarii, iar organizarea acesteia
s-a schimbat foarte putin, in ciuda reformei agrare de amploare.
Marea majoritate a populatiei a continuat sa traiasca la tara si sa-si
obtina veniturile in principal din agricultura.
 In relatiile internationale, Romania a ramas dependenta de
Occident ca piata de desfacere pentru produsele sale agricole si
materii prime, si ca sursa de diferite produse finite si capital
pentru investitii.
 Agricultura a dat semne de schimbare: in mod traditional ea se
baza pe productia de cereale, iar acum s-a inregistrat o usoara
deplasare spre cultivarea legumelor si a plantelor industriale.
 Industria s-a dezvoltat si a devenit din ce in ce mai capabila sa
satisfaca nevoile consumatorilor, iar importurile de materii prime si
bunuri semiprelucrate au crescut intr-un ritm mai rapid decat cele
de articolele finite.
 Populatia urbana a sporit pe masura ce a crescut rolul oraselor in
organizarea si conducerea economiei.
 In toate ramurile economiei, statul si-a asumat un rol conducator
din ce in ce mai accentuat. Acesta respecta proprietatea privata
asupra pamantului si a mijloacelor de productie, si garanta capitalul
privat, fie intern fie extern, si numeroase avantaje, isi arogase
responsabilitatea planificarii si controlului asupra a ceea ce a ajuns
sa fie numita „economia nationala”.
L I B E R A L I I / NA T I O NA L - TA R A N I S T I I
 Liberalii, nationalisti in
domeniul economiei, erau
hotarati sa-si imparta cat mai
putin puterea cu strainii.
 Ei insistau ca infrastructura si
principalele ramuri industriale
sa fie in mainile romanilor,
adica ale lor.
 In conformitate cu motto-ul
lor „Prin noi insine”, ei chiar
cochetau cu ideea de a finanta
programul lor economic
ambitios exclusiv cu capital
autohton.
 National-taranistii, care au venit la
putere in 1928, au urmarit obiective
economice in aparenta foarte diferite
de cele ale liberalilor.
 Pentru a-si realiza planurile
ambitioase, ei au incurajat investitiile
straine in conformitate cu o politica
care a ajuns sa fie cunoscuta sub
numele „Porti deschise capitalului
strain”.
 Motivatia venea partial din
constientizarea faptului ca sursele
autohtone de capital erau
insuficiente.
 REFORMA AGRARA
 Alaturi de industrializare, a avut un rol fundamental in determinarea dezvoltarii economice
in perioada interbelica. Reformele agrare promise in 1917 au fost realizate in 1918 si 1921. Ele
au diferit de la o provincie la alta, in ceea ce priveste unele detalii, fapt ce reflecta conditiile
economice si sociale specifice in care evoluase fiecare dintre ele. De exemplu, legislatia din
Transilvania si Basarabia era mai radicala decat cea din Vechiul Regat si Bucovina, probabil
pentru ca in primele doua atmosfera revolutionara din 1917 si 1918 fusese intensa, iar posesia
pamantului si diferentele nationale nu putusera fi separate. Cu toate acestea, aceste legi au avut
drept scop primordial impartirea pamantului taranilor si erau determinate intr-o mai mare
masura de cauze sociale decat de cauze strict economice.
 In analiza finala, reforma agrara a fost realizata pentru ca toate clasele, chiar si mosierii, au
ajuns in cele din urma sa recunoasca inutilitatea si chiar pericolul de a incerca sa mentina
vechiul sistem agrar.
 S FA R S I T U L P E R I OA D E I
INTERBELICE

 Dictatura regala a lui Carol al II-lea dintre 1938-1940 a urmarit aceleasi scopuri economice ca
si liberalii. Interventia statului a devenit mai pronuntata pe masura ce proiectele de industrializare
au fost accelerate, cu accent special pe nevoile apararii nationale. in agricultura taranii mijlocasi si
instariti au fost favorizati fata de majoritatea care detinea posesiuni mai mici de 5 hectare.
Guvernul a pus noi credite la dispozitia taranilor merituosi si si-a propus sa rationalizeze si sa
intensifice productia agricola conform unui plan global pe cinci ani elaborat in 1940.
 Toate aceste initiative au devenit tot mai nesigure pe masura ce Romania era atrasa in criza
politica generala de la sfarsitul deceniului al patrulea din Europa. Pierderile de teritorii si
schimbarea regimului politic in vara si toamna anului 1940 precum si razboiul impotriva Uniunii
Sovietice din iunie 1941 au imprimat o noua directie economiei romanesti.
 VA MULTUMIM !

 Cotirga Constantin Sorin

 Herepean Maria Alexandra

 Hotaran Maria Emilia

 Popa-Radu Iulia

Sursa: http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/Romania-moderna-la-zenit-Marea11944.php