CAP. II.

BAZELE BIOLOGICE
}I ECOLOGICE ALE
FLORICULTURII
 Caracterizarea morfo-biologic` a
plantelor decorative
 Pentru desf`]urarea unei activit`\i eficiente [n sectorul
floricol, trebuie cunoscute caracterele botanice ]i
[nsu]irile biologice ale plantelor floricole. {n prezentarea
diferitelor caractere morfologice se va insista mai mult
asupra unor aspecte specifice floriculturii.
 R`d`cina - [n afara rolului principal de fixare ]i absorb\ie
a apei ]i a substan\elor minerale din sol, r`d`cina mai
poate [ndeplini ]i alte func\ii cum ar fi acela de
depozitare sau de regenerare a plantei.
 Datorit` marii diversit`\i de genuri ]i specii care fac
obiectul floriculturii, la flori pot fi [nt@lnite toate tipurile
de r`d`cini: pivotante, fasciculate ]i r`muroase.
 Un num`r mare de specii au [n afar` de r`d`cini
normale ]i r`d`cini adventive care apar pe alte
organe (tulpini aeriene, rizomi, bulbi, frunze).
{nsu]irea unor plante de a forma r`d`cini
adventive este de o deosebit` importan\` practic`,
fiind folosit` [n floricultur` la [nmul\irea
vegetativ` a numeroase specii decorative.
 La unele plante, r`d`cinile adventive aeriene cu
rol principal de sus\inere (Hedera sp., Pothos sp.)
prin forma, m`rimea, culoarea lor, pot contribui ]i
la aspectul decorativ al plantei (Monstera,
Bryophyllum).
Phothos sp.
Monstera sp.
Bryophyllum sp.
 O particularitate a r`d`cinilor unor plante decorative o
constituie [nsu]irea de a forma muguri adventivi din care
se dezvolt` l`stari aerieni numi\i drajoni, folosi\i la
[nmul\irea vegetativ` (Aloe, Chrysanthemum etc.).
 Adapt@ndu-se [ndeplinirii unor func\ii speciale, r`d`cinile
unor plante ]i-au modificat forma ]i structura fiind foarte
diferite de cele normale.
 Astfel, r`d`cinile tuberizate de Dahlia au rolul principal de
acumulare a substan\elor de rezerv`. Pentru aceasta [ntr-
o anumit` faz`, radicelele []i [ncetinesc cre]terea [n
lungime, pierd piloriza ]i se [ngroa]` exagerat form@nd
acei fal]i tuberculi, folosi\i [mpreun` cu o por\iune de
tulpin`, la [nmul\irea acestei plante.
Aloe vera
Dahlia sp.
 Printre func\iile nespecifice ale r`d`cinilor este ]i
aceea de [nmagazinare a apei, caracteristic` unor
orhidee ]i bromeliacee.
 Prin r`d`cinile contractile, plante cum sunt Freesia
sau Crocus []i plaseaz` singure bulbii la
ad@ncimea favorabil`, [n func\ie de umiditatea ]i
temperatura din substrat.
 La unele orhidee r`d`cina este lipsit` de peri]ori
absorban\i ]i tr`iesc [n simbioz` cu ciuperci.
 Tulpina – are rolul de a sus\ine ramurile cu
frunze, flori ]i fructe ]i de a conduce [n mod
continuu seva brut` c`tre frunze ]i seva
elaborat` de la acestea c`tre toate celulele
consumatoare.
 Pe l@ng` aceste roluri, tulpina poate [ndeplini ]i
roluri nespecifice cum ar fi: asimila\ia,
depozitarea substan\elor de rezerv`, [nmul\irea
vegetativ` ]i ap`rarea.
 Tulpinile aeriene asimilatoare sunt totdeauna
verzi. De ex. asemenea tulpini se [nt@lnesc la
speciile de Asparagus, la care ultimile ramifica\ii
numite cladodii, sunt mult l`\ite ]i verzi, cu aspect
Asparagus sp.
 Plantele suculente – Cactaceae, au tulpini verzi,
c`rnoase. Ele absorb ]i re\in cantit`\i mari de ap`
pe care le depoziteaz` [n parenchimuri acvifere
foarte dezvoltate. Tulpinile acestor plante
[ndeplinesc deci, at@t func\ia de asimila\ie c@t
]i func\ia de [nmagazinare a apei, fiind foarte
rezistente la secet`.
 La unele orhidee, tulpinile aeriene cu rol de
[nmagazinare a substan\elor de rezerv` []i m`resc
mult parenchimul ]i se tuberizeaz`.
 Tulpinile aeriene adaptate la [nmul\irea
vegetativ`, formeaz` muguri axilari de diferite
forme, care desprin]i de planta mam` ]i pu]i [n
condi\ii favorabile, pot forma noi plante, de ex.
Lilium bulbiferum.
 Pentru ap`rare, tulpinile aeriene ale unor plante
decorative au spini de diferite m`rimi ]i forme,
care iau na]tere prin modificarea epidermei
scoar\ei, prin transformarea unor ramuri scurte
sau frunze (Rosa, Asparagus).
Lilium bulbiferum
 Numeroase plante decorative perene au
tulpini subterane metamorfozate, adaptate
la depozitarea substan\elor de rezerv` ]i la
[nmul\irea vegetativ`., de diferite forme ]i
m`rimi: rizomii (Canna, Iris), bulbii (Lilium,
Tulipa) ]i tuberculii (Cyclamen, Sinningia).
 La unele specii exist` forme intermediare,
cum este tuberobulbul, la Gladiolus,
Freesia etc.
Canna Iris
Tulipa
Gladiolus
 Frunza – pe l@ng` rolul specific de a elabora [n
procesul de asimila\ie substan\ele necesare
cre]terii ]i dezvolt`rii plantelor, frunza reprezint`
principalul element decorativ la numeroase
specii.
 Dintre plantele destinate decorurilor de var`,
unele sunt decorative prin culoarea frunzelor
care poate fi de diferite nuan\e de verde, ro]u,
galben sau cenu]ie – argintie.
 Multe plante de ser` ]i apartament se
cultiv` pentru frunzele lor de cele mai
diverse culori, uneori combinate [n desene
(Begonia metalica, Begonia rex, Saxifraga
sarmentosa, Cordyline sp., Croton sp.).
Begonia rex
Begonia rex
Saxifraga sarmentosa
Cordyline sp.
Croton sp.
 Floarea – pe l@ng` rolul principal [n [nmul\irea
sexuat`, floarea constituie elementul decorativ la
numeroase specii floricole. Florile pot fi solitare
sau grupate [n inflorescen\e.
 La plantele decorative se [nt@lnesc aproape
toate tipurile de inflorescen\`: racem
(Hyacinthus, Convallaria), spadix (Anthurium,
Zantedeschia), spic (Anthirrinum, Freesia),
calatidiu (Chrysanthemum), umbel` (Primula).
 Ramurile florifere se dezvolt` la subsuoara unor
bractee,uneori mari ]i frumos colorate ca de ex.
Celosia, Poinsettia, florile la aceste plante sunt [n
general ne[nsemnate din punct de vedere
decorativ.
Hyacinthus sp. – racem
Convallaria majalis
Anthurium sp. Zantedeschia
spadix
Freesia Anthirrinum
spic
Chrysanthemum sp.
calatidiu
Primula –umbela
 Dintre [nveli]urile florale, interes deosebit prezint` corola,
care este variat` ca form`, m`rime ]i culoare. Cu petale
libere sau unite, corola poate fi tubuloas` (Nicotiana,
Petunia, Datura), campanulat` (Campanula, Digitalis),
ligulat` (la majoritatea compozitelor), labiat` (Salvia,
Coleus), bilabiat` (Antirrhinum, Calceolaria).
 La unele specii, sepalele au forma ]i culoarea
asem`n`toare petalelor, constituind un perigon petaloid,
ca la Convallaria, Lilium, Tulipa.
 Florile pot fi simple sau involte (b`tute), la acestea din
urm` numeroasele petale provenind fie din stamine
(garoafe), fie din carpele (mac, bujor, trandafir) sau chiar
prin despicarea petalelor vechi (Fuchsia).
Nicotiana – corola tubuloasa
Petunia Datura
Campanula – corola campanulata
Digitalis
Callistephus – corola ligulata
Salvia sp. Coleus
corola labiata
Anthirrinum Calceolaria
corola bilabiata
Perigon petaloid
 Ponderea ]i modul de folosire al plantelor
[n afar` de [nsu]irile decorative sunt
determinate de epoca ]i durata de [nflorire
sau p`strare a florilor, astfel unele plante
[nfloresc prim`vara: Galanthus, Hyacinthus,
Tulipa, Viola, Bellis. Altele, cele mai
numeroase [nfloresc vara: Lilium,
Polyanthes, Petunia, Salvia, Tagetes, Zinnia
sau toamna: Chrysanthemum, specii de
Aster, Poinsettia.
 Durata men\inerii florilor este un caracter de
specie ]i soi dar care este influen\at` de condi\iile
de mediu, at@t [n timpul cre]terii plantelor c@t
]i [n timpul [nfloririi sau p`str`rii [n ap`. De ex.
capacitatea mai redus` de p`strare a florilor de
garoafe, [n compara\ie cu crizantemele, se
datoreaz` vitezei de respira\ie mai mare de 3-4
ori la garoafe, la ambele specii, ritmul respira\iei
fiind m`rit de cre]terea temperaturii.
 La unele plante, florile se trec repede (Crocus,
Scilla, Tulipa, unele Cactaceae), [n timp ce la
altele se pot men\ine p@n` la 1- 3 luni ]i chiar
mai mult (crizanteme, poinsetia, hortensia,unele
orhidee).
 Sunt plante care [nfloresc o singur` dat`, fie
[n acela]i an [n care au fost [ns`m@n\ate
(majoritatea anualelor), fie dup` mai mul\i
ani de cultur` (Agave sp.), dar sunt ]i plante
remontante, la care dup` recoltarea sau
trecerea unei serii de flori, pornesc noi
muguri floriferi care dau o nou` recolt`
(garoafe, trandafiri, gerbera).