Sunteți pe pagina 1din 63

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

CUPRINS
 CE ESTE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ?
 CAUZE

 EFECTE

 CE PUTEM

FACE NOI PENTRU


A LIMITA ÎNCĂLZIREA
GLOBALĂ?
1. CE ESTE ÎNCĂLZIREA
GLOBALĂ?
Încălzirea globală este
fenomenul de creştere a temperaturilor
medii înregistrate ale atmosferei în
imediata apropiere a solului, precum şi
a oceanelor.

Specialiştii estimează că pe
parcursul secolului XXI, temperaturile
vor creşte cu 1,1 – 6,4 %.

Estimările variază din cauza


faptului că nu poate fi prevăzută
evoluţia emisiilor de gaze care
cauzează efectul de seră.
2. CAUZE ALE ÎNCĂLZIRII GLOBALE

 Creşterea concentraţiei de dioxid de


carbon din cauza activităţilor industriale
(aceasta este principala cauză);

Variaţiile activităţii solare;

Defrişările masive ale pădurilor;

Vulcanismul;
DEFRIŞĂRILE MASIVE ALE PĂDURILOR

Defrişările duc la o creştere a concentraţiei de


noxe ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi
epuizarea stratului de ozon.

Pentru a se stopa efectele negative provocate de


aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de
o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent
la nivelul întregului glob.
VULCANISMUL
Vulcanismul contribuie la
încălzirea globală în două
moduri:
- prin gazele cu efect de
seră (în general dioxid de
carbon) care sunt conţinute
în magmă;
- prin cenuşa vulcanică şi
aerosolii sulfuroşi care
obturează radiaţia solară;
3. EFECTELE ÎNCĂLZIRII
GLOBALE
Încălzirea cu 2-3 grade Celsius pe plan global faţă
de nivelul mediu de temperatură din anul 1990;
Topirea gheţarilor şi creşterea nivelului mării;
Secetă şi deşertificare;
Dispariţia unor specii de animale şi plante;
Valuri de caniculă;
Hrană insuficientă şi foamete;
Modificarea anotimpurilor;
Modificări ale reliefului;
Uragane şi furtuni mai puternice;
Incendii de vegetaţie;
Migraţia oamenilor;
Încălzirea globală accentuează puterea distructivă a
urganelor care au devenit din ce în ce mai frecvente.
Uraganul Katrina a nimicit în anul 2005 oraşul american
New Orleans, ucigând 1600 de oameni.
Topirea gheţarilor din Alpi. Munţii Alpi sunt împărţiţi treptat în
două regiuni, cu mari diferenţe climatice. Regiunile sudice ale
Aplilor au primit, în ultimul secol, cu 10% mai puţine precipitaţii în
timp ce zonele nordice se confruntă cu inundaţii şi alunecări de
teren.
Oamenii de ştiinţă estimează că în perioada
anilor 2030-2050, ultimul gheţar din Alpi se
va fi topit complet.
Gheţarii din Muntii Pirinei se vor topi până la mijlocul
secolului XXI. Faţă de anul 1894, aceştia au pierdut 88%
din suprafaţă.
Topirea gheţarilor a modificat graniţa Uniunii
Europene cu Elveţia, ţara care a rămas ca o insulă
în mijlocul uniunii.

Frontiera dintre Italia şi Elveţia


era stabilită, din anul 1942, în
localitatea Zermatt, chiar pe
un gheţar care se topeşte.

Din 1850, suprafeţele


acoperite de gheţuri din
Europa de vest s-au micşorat
cu aproximativ 40%, iar
volumul gheţarilor s-a diminuat
cu peste 50%. Procesul de
topire continuă într-un ritm
accelerat.
Topirea gheţarilor. Gheţarii din Antarctica se topesc mai
repede decât se preconizase iniţial, fapt ce va duce la
creşterea nivelului mărilor şi milioane de oamenii vor trebui
să se refugieze în zone mai înalte.
Până la sfârşitul secolului XXI, topirea accelerată a gheţarilor
ar putea creşte nivelul mării cu până la 15 de cm.

Cel mai mare gheţar din


vestul Antarcticii, Pine
Island Glacier, se mişcă
cu 40% mai rapid decât în
anii 70 şi tot mai multă
apă se varsă în ocean.

Alt gheţar, Smith Glacier,


tot din vestul Antarcticii,
se mişcă cu 83% mai
repede decât în 1992.
Crestele “etern” acoperite de zăpadă ale Muntelui
Kilimanjaro din Tanzania se topesc rapid.
Aproximativ 85% din
calota glaciară, care
acoperă masivul
Kilimanjaro în anul
1912, a dispărut
complet până în
2007.

Specialiştii spun că
gheţarii de pe
Kilimanjaro
(Tanzania) ar putea
dispărea până în
2020.
Două treimi din gheţarii din Parcul Naţional al gheţarilor din
Montana s-au topit deja, sub efectele încălzirii globale. În 2005
mai erau 27 de gheţari în parc. În urmă cu un secol şi jumătate
erau 150 de gheţari. Unii oameni de ştiinţă susţin că până în
2030 nu vor mai fi gheţari în Parcul Naţional.
Masivul Himalaya în pericol
Masivul Himalaya este una dintre primele victime ale încălzirii
globale, din cauza înălţimii sale. Topirea gheţarilor crează
lacuri la baza munţilor, care ar putea inunda aşezările din
regiune. De altfel gheţarii sunt principala sursă de apă pentru
9 râuri importante din Asia, care alimentează 1,3 miliarde de
oameni.

Rata de topire a ghetarilor de pe Everest a crescut de la 42 de


metri pe an, rată întregistrată între anii 1940 si 2001, la 74 de
metri în prezent, ceea ce a dus la formarea de lacuri glaciare
imense. Cercetatorii estimează că, în jurul anului 2050,
gheţarii se vor topi în totalitate, lăsând un teritoriu arid.

Locuitorii din China, India şi Pakistan vor fi cei mai afectaţi de


transformările din Himalaya. Mai mult, specialiştii în
agricultură au avertizat că Asia de sud şi de sud-est va trece
printr-o gravă criză agrară în următorii 10 ani.
Himalaya
Himalaya
Himalaya
Ghetarul Quilca, situat la 5.250 de metri altitudine, în regiunea Puno
din sud-estul statului Peru, nu departe de frontiera cu Bolivia, a
dispărut din cauza încălzirii climatice.
Din 1978, gheţarii din parcul Naţional Fiordurile Kenai din
Alaska s-au retras cu aproape un kilometru şi continuă să
se micşoreze cu fiecare an care trece.
Polul Nord fără gheaţă?

Cercetătorii canadieni
susţin că Polul Nord
îngheţat va rămâne
doar o amintire.

În 2005, erau acoperite


cu gheaţă 5,3 milioane
km iar în 2007 4,13
milioane km.
Gheaţa din Oceanul Arctic s-a subţiat dramatic

Gheaţa din Oceanul Artic


s-a subţiat în mod
dramatic între 2004 şi
2008, pentru prima oară
constatându-se că
straturile subţiri de
gheaţă le-au inlocuit pe
cele groase.
Un sfert din populaţia lumii este ameninţată de
inundaţii după topirea gheţarilor din regiunea
arctică
Gheţarul Columbia, cel mai mare gheţar din Alaska dispare
şi el din cauza încălzirii globale!
Noiembrie 2009 - Mai mult de 100 de gheţari desprinşi din
calota glaciară a Antarcticii plutesc în derivă spre Noua
Zeelandă, un fenomen rar ce a născut panică pe coasta
maritimă a ţării.
Conform cercetatorului Neal Young, acestea sunt rămăşitele unei
banchize mari, de aproximativ 30 kilometri pătraţi, care s-a desprins
de continentul Antarctic pe măsură ce temperatura mării şi a aerului
au crescut din pricina încălzirii globale.
Un număr atât de mare de gheţari nu a mai fost văzut plutind la o
asemenea apropiere de Noua Zeelendă din 2006, atunci când un grup
asemănător a trecut la 25 kilometri de linia de coastă a ţării - primul
eveniment de acest fel, de după 1931. Noua Zeelendă a alarmat deja
navigaţia de coastă din regiunea aflată în Oceanul Sudic, acolo unde
au fost reperaţi gheţarii. "Dacă actualele tendinţe de încălzire globală
vor continua, ar trebui să anticipam observarea şi mai multor gheţari
plutind în derivă pe oceane precum şi ruperea tot mai accentuată a
bachizelor", a declarat Young.
Temperaturile de până la -50 grade Celsius din timpul iernii din
Siberia au fost înlocuite cu minime de numai -30 grade, provocând
topirea permafrostului, solul mereu îngheţat al Siberiei.
Temperaturile neaşteptat de ridicate au crescut riscul producerii de
avalanşe.
Londra înghiţită de ape. Oamenii de ştiinţă susţin că Londra ar
putea fi înghiţită de ape până la 2100 din cauza unui nivel prea
ridicat al apei. Acelaşi lucru l-ar putea păţi şi oraşele New York,
Tokyo, Jakarta, New Orleans .
Insulele polineziene care formează statul Tuvalu riscă să dispară
de pe faţa pământului din cauza creşterii nivelului apelor
Pacificului din cauza încălzirii globale. Cel mai înalt punct al
insulelor se ridică numai la 4 metri deasupra oceanului.
Creşterea nivelului mării poate însemna sfârşitul pentru
insula australiană Fraser, care a fost declarată ca făcând
parte din patrimoniul umanităţii.
Ar putea dispărea 2000 de
insule indoneziene,
undeva prin anul 2030.

Indonezia a pierdut până


în prezent 24 de insule
din cele peste 17.000 de
insule existente.
Adio, Maldive! Dacă nivelul apei ar creşte, insula
Maldive din Oceanul Indian ar putea dispărea în 100
de ani.
Insulele Palau din Micronezia (Oceanul Pacific) ar putea dispărea.
Cercetătorii marini le consideră demne de protecţie datorită bogăţiei
vieţii acvatice. De altfel, sunt denumite una dintre cele şapte minuni
subacvatice ale lumii.
Insulele Virgine din Caraibe sunt şi ele în pericol din cauza
încălzirii globale!
Şi insulele Cook din apropierea Noii Zeelande sunt
inundate de apele în creştere ale Oceanului Pacific!
Şi Insulele Galapagos din Oceanul Pacific ar putea dispărea! Aceste
insule au şi o importanţă istorică deoarece aici a venit Charles Darwin
pentru a realiza studiile pentru teoria evoluţionistă.
Şi India este în
pericol!
Încălzirea globală
are un impact
deosebit asupra
acestei ţări:
temperaturi foarte
mari, chiar fatale,
activitatea crescută
a ciclonilor,
reducerea afluxului
de apă în întreaga
ţară.
Şi lacul Baikal din Siberia este afectat de încălzirea globală. Este cel
mai adânc lac din lume şi cel mai mare lac cu apă dulce. Dar a început
să crească temperatura apei ceea ce poate provoca daune
semnificative insulelor lacului.
DISPARIŢIA UNOR SPECII DE PLANTE ŞI ANIMALE

Unele studii prezic că pădurile amazoniene s-ar putea usca


pur şi simplu ceea ce va duce la dispariţia unui număr mare
de specii.

Pentru a se salva, speciile trebuie să se adapteze acestor


schimbări climatice sau să migreze odată cu zonele
climatice.

Speciile din zonele montane nu vor avea unde să se mute în


zone mai înalte şi mai reci astfel că, dacă nu se adaptează
schimbărilor climatice, vor dispărea.
La fel, flora şi fauna din zona arctică nu se pot muta mai
spre nord şi riscă să dispară.
Oamenii de ştiinţă susţin că pinguinii regali din
nordul Antarcticii sunt în pericol din cauza încălzirii
globale care le împuţinează sursele de hrană.

Pinguinii regali sunt a


doua specie ca
mărime după cei
imperiali.

La fiecare încălzire
de 0, 26 grade C,
populaţia adultă a
pinguinilor scade cu
9%.
Încălzirea globală ar putea duce la diminuarea animalelor.
Studiile arată că unele specii au pierdut în ultimii 30 de ani
circa 50% din masa lor.
Specialiştii din Marea
Britanie susţin că
fenomenul încălzirii
globale duce la
dispariţia a 20 de
specii de păsări.

Printre păsările aflate


în pericol este şi o
specie de peris care
trăieşte doar în Marea
Britanie, în pădurile de
pin din Scoţia, presura
şi notăriţa cu gât roşu,
un fel de raţă care
trăieşte în regiunile
montane.
Peştele va deveni un aliment de lux

Încălzirea oceanelor
influenţează în mod
negativ metabolismul
faunei din adâncuri,
aducând boli sau
disfuncţii de creştere şi
reproducere.

Peştii, dar şi celelalte


vieţuitoare marine, devin
dezorientaţi şi deseori
migrează spre zone reci
unde nu au şanse să
trăiască.
Încălzirea globală omoară urşii polari şi balenele

În prezent, trăiesc 20.000-


25.000 de urşi polari (în
Groelanda, Norvegia,
Alaska); până în 2050 vor
dispărea 16 000.

Balenele gri din Pacific riscă


să dispară deoarece
schimbările climatice au
creat dezechilibre la nivelul
planctonului, principala
hrană a balenelor.
Parcul Naţional Yellowstone (SUA) se află în pericol din cauza
impactului schimbării de climă asupra naturii şi a animalelor care
trăiesc aici. Este cel mai vechi parc din SUA. Aici se găsesc bizoni şi
gheizere.
Valuri de caniculă
Valurile de caniculă au urmări negative asupra stării de sănătate a
oamenilor, putând cauza decese.

De asemenea, canicula poate cauza şi dezastre naturale. Canicula


poate produce incendii sau poate întreţine incendiile de pădure
provocate din neglijenţa omului.

De exemplu, ferocitatea şi amploarea incendiilor din Australia din


ultimii ani de datorează schimbărilor climatice.
Hrană insuficientă
Hrana insuficientă determină un nivel mai ridicat al morbidităţii, cauzat
de o serie de efecţiuni precum pelagra, anemia, hipocalcemia,
hipomagnezia, precum şi slăbirea rezistenţei organismului faţă de
factori patogeni.
Conform unor statistici din anul 2001, circa 2 miliarde de oameni din
ţările în curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde sunt
malnutrite.
Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, încălzirea globală
va cauza o criză alimentară care va afecta jumătate din populaţia
globului, mai ales în regiunile tropicale şi subtropicale.

Potrivit studiului, probabilitatea ca


până în 2100 temperaturile joase din
regiunile subtropicale şi tropicale să
fie mai mari decât maximele din
prezent este de 90%.

Aceştia au mai adăugat că torida


vară a anului 2003 din Europa a fost
o mică incursiune în ceea ce se va
întampla în continuare, când
încălzirea va fi generalizată şi va
determina o scădere în producţia
alimentară şi o creştere a mortalităţii,
cauzate de arşită.
Încălzirea globală seacă cel mai mare lac de apă
dulce din China, lăsând fără apă peste 100 000 de
oameni
Încălzirea globală determină migraţia
oamenilor
Încălzirea globală afectează şi Marea Barieră de Corali, cel mai
mare sistem de recif coraligen din lume. Creşterea
temperaturii oceanelor provoacă înălbirea (moartea) coralilor.
Marea barieră de corali din apropierea Australiei este formată
din circa 3000 de recifuri şi 300 de insule, răspândite pe o
suprafaţă de 344 400 km şi joacă un rol important în sănătatea
oceanelor.
Încălzirea globală ne răpeşte şi aureola boreală. Acest
spectacolul de culoare de pe cer riscă să nu mai poată fi admirat
deoarece, din cauza încălzirii globale, nopţile înnourate în
Laponia sunt tot mai dese. Lumina colorată apare în nordul
Laponiei în trei zile din patru.
Încălzirea globală va duce la dispariţia a
85% din pădurile tropicale
Pădurea tropicală
amazoniană. Încălzirea
globală şi defrişările ar
putea transforma pădurea
tropicală amazoniană în
deşert în proporţie de 30-
60%.

Analizele specialiştilor arată


că în anul 2050 aceasta s-ar
putea să nu mai existe.
Primăvara vine mai devreme

Din cauza încălzirii


globale, primăvare vine
cu două zile mai
devreme, decât în urmă
cu jumătate de secol.

Pe termen lung, acest


fenomen va avea un
impact negativ asupra
speciilor de pe pământ.
Europa este continentul cel mai afectat de
încălzirea globală

Printre fenomenele cu care se confruntă Europa se numară


transformarea regiunii mediteraneene în zonă aridă şi
amplificarea precipitaţiilor şi umidităţii în nordul continentului.

În timp ce valoarea medie a temperaturilor de pe glob a crescut


cu aproximativ 0,8 grade Celsius, Europa s-a încălzit cu 1 grad
Celsius.

Nivelul mărilor va creşte atingând valori cuprinse între 18 şi 59


cm până în 2100 şi pot continua să crească dacă gheţarii din
Groenlanda şi Antarctica vor continua să se topească.
Ce putem face noi?
 Foloseşte mai puţină căldură! Reducerea cu doar un
grad Celsius înseamnă evitarea emiterii în atmosferă a
300 kg de dioxid de carbon pe an.

 Nu pune frigiderul lângă aragaz pentru că va consuma


mai multă energie!

 Când cumpăraţi electrocasnice, alegeţi-le pe cele din


categoria energetică A plus!

 Stingeţi lumina când ieşiţi din cameră!

 Evitaţi funcţionarea obiectelor pe bază de baterii!


 Folosiţi becuri economice!

 Scoate-i încărcătorul mobilului din priză atunci când nu îl


folosiţi!

 Închideţi robinetul atunci când vă periaţi dinţii pentru a


economisi câţiva litri de apă!

 Foloşiţi mai rar maşina personală!

 Plantaţi copaci!

 Stingeţi dispozitivele electrice atunci când nu le folosiţi!


(televizor, calculator etc.)
Bibliografie
www.meteo.ro
www.ziare.com
www.apropo.ro
www.stiintaazi.ro
www.climatecrises.net
www.green-raport.ro
www.descoperă.ro
www.ecomagazin.ro