Noua preocupare către care vrem să va atragem este

căutarea în preajma voastră a valorilor artistice, mai

mari sau mai mici, pe lângă care trecem zilnic, în
grabă, aproape fără să le mai vedem, pentru că ne-am
obişnuit să le considerăm simple repere ale drumului
nostru.

Scopul acestei extinderi a activităţii în afara sălii de

clasă este, în primul rând, de a aplica creativ
cunoştinţele desprinse până acum unor obiective noi,
care nu au fost prezentate în manuale. O muncă de
echipă, nu numai de comparare a analizelor diferiţilor
elevi pentru a trage o concluzie cuprinzătoare, dar şi
prin împărţirea pe grupe de elevi a domeniilor de
cercetare în cazul unor monumente complexe.
• Pentru planificarea drumului pe care îl vom urma avem
nevoie de o hartă a localităţii, cu împrejurimile şcolii, pe o
rază mai mare sau mai mică, în funcţie de numărul
obiectivelor artistice existente.
• Punctul de plecare şi primul ţel pe care ni-l propunem
este chiar şcoala, asupra căreia ne vom începe
experienţele, ne vom încerca instrumentele de lucru şi ne
vom testa capacităţile de analiză şi înţelegere.
Comunicarea cu o operă de artă de reală valoare este cu
atât mai intensă şi mai completă cu cât ajungi la un nivel
mai adânc de concentrare sufletească, ceea ce cere un
timp mai îndelungat.
• Pentru a uşura efortul, am alcătuit pentru fiecare tip de
monument imobil (sculptural sau arhitectural) sau mobil
(opere de artă plastică sau decorativă) câte o listă
amănunţită de întrebări la care trebuie găsite răspunsuri.
• Majoritatea operelor de artă valoroase, care ne
reprezintă şi cu care ne mândrim, sunt înscrise pe
listele Oficiului Naţional al Patrimoniului şi sunt
ocrotite prin lege, care interzice orice invenţie
asupra lor, doar specialiştii având voie să le
întreţină şi să le repare.
• Doar o analiză plastică aprofundă, cântărind
originalitatea şi amploarea mesajului artistic, rod
al trăirii totale a creatorului, precum şi capicitatea
largă de comunicare, ne pot asigura asupra
prezenţei benefice a unui monument în viaţa
oamenilor, determinând obligaţia noastră de a-l
proteja şi transmite urmaşilor.
• Stilul denumeşte amprenta originală,
ca o iscălitură inconfundabilă, proprie
operelor unui artist sau producţiilor
unui grup dintr-o anume epocă.
• Într-un sens şi mai larg, un stil istoric
denumeşte expresia artistică unitară a
unei colectivităţi într-o anumită epocă,
întrupare concretă a unui ideal estetic
comun.
• -Numele - de explicat:
• -Aşezarea în spaţiu, adresa, împrejurimile, ansamblul urbanistic,
• -Plasarea în timp, istoricul, data construirii, etapele adăogirilor,
refacerile, restaurările
• -Autorul,
• Funcţiile edificiului: practică, de comunicare, artistica,
• -Planul,
• -Exteriorul,
• Proporţiile raportate la scară,
• Mijloacele de expresie plastică,
• Interiorul,
• Decoraţiile,
• Piesele mobile,
• Concluzia, însumând aprecierile precedente, valoarea artistică a
monumentului, justificarea aflării lui pe listele patrimoniului
cultural şi artistic sau, în caz că nu e clasat, începerea unor
demersuri pentru propunerea de clasare.
• -Ce reprezintă monumentul ?
• - Care sunt dimensiunile lui ?
• - Cine este autorul ? Ce ştim despre el ?
• - Când a fost creat monumentul ?
• -Care sunt materialele, tehnica şi factura folosite de
artist ?
• -Cum se leagă între ele imaginile care compun statuia ?
• -Cum este redat spaţiul ?
• -Care este rolul desenului ?
• -Dar al umbrei şi luminii ?
• -Care este starea de conservare a monumentului ?
• -Cum se potriveşte el cu ambientul în care este plasat ?
• -Are plăcuta indicând numele autorului, perioada în care a
trăit şi titlul lucrării ?
• Pentru ca un obiect de artă (fie el
pictură, sculptură, piesa de mobilier,
monedă etc) să fie înscris (clasat) pe
listele patrimoniului naţional, trebuie
să îndeplinească 3 criterii generale:
• 1-vechimea
• 2-frecvenţa
• 3-să fie într-o bună stare de conservare
• Cum proiectele noastre de studiu nu includ
numai tezaure ca şi obiectele de artă mai
recente sau de circulaţie mai largă, stă la
îndemâna noastră să le apreciem valoarea, aşa
cum ştim, verificându-ne impresiile printr-o
analiză plastică atentă.
• -Ce reprezintă lucrarea ?
• -Ce dimensiuni are ?
• -Care sunt materialele, tehnica şi factura lucrării
?
• -Cine e autorul, ce ştim despre el ?
• -Când a fost făcută ?
• -Ce se află în centrul geometric al imaginii ?
• -Care este rolul desenului ?
• -Care este părerea voastră personală ?
 PROIECT DIDACTIC
pentru predarea în echipă
  
A) constituirea echipei – profesorul de educatie plastica trebuie să aibă
acelaşi scop precis: educaţia şi instrucţia copilului menită să conducă la
formarea unui om creativ, cu un caracter religios si patriotic. Finalitatea
educaţiei este perfecţiunea omului în iubire şi sfinţenie, conştiinţă şi virtute,
iubire şi muncă, solidaritate şi răspundere morală.
 
B) elaborarea , la începutul anului şcolar , a unui proiect de demers
didactic interdisciplinar , o punte de comunicare între disciplinele - religie,
istorie, geografie, limba română, deoarece ,în general ,elevii îşi însuşesc
cunoştinţe, dar nu pot realiza legături de sinteză între ele, percepându-le
chiar ca fiind total distincte.
 
Stabilirea obiectivelor proiectului :
● O 1 – învăţarea activă şi participativă
● O 2 - asigurarea unui echilibru între învăţarea de menţinere şi învăţarea
inova-
toare ;
● O 3 - dezvoltarea capacităţii de prelucrare a datelor.
 
d) operaţionalizarea acestor obiective – s-a realizat prin conceperea şi
organiza-
rea unor activităţi interdisciplinare:lecţii de predare în
echipă;lecţii de re-
capitulare de tip sinteză interdisciplinară;activităţi
extracurriculare;probe
de evaluare, expozitie de fotografie.
 Promovarea interdisciplinarităţii
constituie una din trăsăturile
definitorii ale progresului ştiinţei
contemporane, ea apărând ca o
consecinţă a integrării conţinuturilor
din perspectiva educaţiei
permanente. Abordarea
interdisciplinară a fost percepută de
elevi ca un joc care le-a oferit un larg
evantai de posibilităţi să se
informeze, să-şi descopere aptitudini,
să-şi formeze deprinderi de muncă şi
viaţă.
 Proiectul intitulat „Slatina ieri-
Slatina azi”, ne-a permis o
abordare interarii curriculare. Tema
aleasă reflectă conţinuturile
prevăzute de Curriculum-ul
Naţional, fiind în concordanţă cu
realitatea şcolară.
În realizarea proiectului am
parcurs trei etape:
1.adunarea informaţiilor (excursia
de studiu);
2.prelucrarea datelor (harta de
 Excursia de studiu, desfasurata in
municipiul Slatina pentru
efectuarea de fotografii cu orasul
vechi, orasul nou, mănăstiri,
biserici, etc.
Informatiile au fost adunate
in insemnari individuale, efectuând
fişe de patrimoniu despre
frumuseţile naturii, arhitectură,
etnografie şi folclor, obiceiuri si
tradiţii romaneşti, literatură si
istorie.
Informaţiile au fost adunate în
 La sfârşitul excursiei prin oras sau in afara lui elevii
au ştiut:
a)să indice poziţia itinerariului desprinzând
conexiunile existente între mediul geografic şi om;
b)să comunice semnificaţiile, particularităţile şi
importanţa monumentelor istorico-religioase vizitate;
c)să analizeze aspectele etnografice şi folclorice
evaluând valoarea lor istorică;
d)să plaseze corect în timp şi spaţiu
e)să aprecieze morala creştină românească;
f)să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul
informaţiilor istorice, etnografice, folclorice,
geografice, geologice, literare, religioase etc.
g)să argumenteze de ce cunoaşterea şi ocrotirea
monumentelor istorico-religioase, creaţiile folclorice
şi etnografice reprezintă elemente fundamentale ale
 . În prelucrarea datelor s-a făcut apel la
cunoştinţele dobândite în excursie. Sinteza
întrebărilor şi răspunsurilor a dus la organizarea
cunoştinţelor într-o hartă de idei, care se prezintă
astfel:
• La baza întocmirii hărţii de idei a stat gândirea
critică, o gândire de nivel superior care se
bazează pe deprinderi de gândire logică, pe
argumente, pe o analiză clară, dar şi pe tratare
diferenţiată, care a avut ca rezultat formularea
unor opinii personale, rezolvarea şi clasificarea
problemelor, dezbaterea responsabilă a ideilor.
• În această etapă am urmărit „punctele forte”
ale elevilor: ce ştiu, ce pot să facă, ce le este
îngăduit să realizeze, spre ce au înclinaţii. Am
avut în vedere şi „slăbiciunile elevilor”, pe care
am încercat să le îndepărtăm: ce nu ştiu, ce n-
au înţeles, ce nu pot realiza, ce nu ne este
îngăduit nouă, ca dascăl, să o face .
Structura conceptelor în harta de idei a
permis abordarea cunoştinţelor în relaţie
interdisciplinară oglindită în schema ce
urmează:
• III. Portofoliul (conţinând hărţi, ilustraţii, poze,
desene, portrete, compuneri, citate etc.), prin funcţia de
investigare a majorităţii „produselor” care de obicei
rămân neinvestigate în actul evaluării, a constituit o
verificare flexibilă, complexă şi integratoare. Această
metodă de evaluare a reprezentat un stimulent pentru
desfăşurarea întregii game de activităţi didactice
organizate.
• Portofoliul realizat de elevi ne-a permis valorificarea
sub multiple forme a cunoştinţelor acumulate în
procesul de învăţământ şi în activităţile extraşcolare,
stimulând emulaţia şi întrajutorarea elevilor în cadrul
unui efort comun. Realizarea portofoliului s-a dovedit o
strategie de învăţare activă şi eficientă, care, prin
transfer de cunoştinţe şi aplicabilitate interdisciplinară,
a dezvoltat la elevi capacităţi de investigare, a dezvoltat
spiritul de iniţiativă al participanţilor
• Pentru a-l conduce pe elev, pas cu pas, în mod sistematic, la
înţelegerea tematicii abordate, am aplicat patru procedee:
• ◊ sarcină – răspuns;
• ◊ toate sarcinile – toate răspunsurile;
• ◊ activitatea elevilor combinată cu expunerea parţială
a profesorilor;
• ◊ activitatea independentă individuală, continuată cu
cea în grup.
• Centrul de greutate în activitatea noastră nu a căzut pe
metodă, care uneori alunecă în rutină, ci pe relaţia
dinamică şi de parteneriat care s-a stabilit între cele două
echipe –cadrul didactic şi echipa elevilor. Asimilarea
educatorului în grupul de elevi s-a produs astfel încât
acesta nu a fost perceput de elevi ca străin grupului, ci ca
participant activ, interesat de problemele şi destinul
grupului.
•
Predarea în echipă ne-a dovedit că suntem capabili de
sentimente pozitive precum: respect, ajutor, sacrificiu,
dăruire, împlinire, Sinteza relaţiilor stabilite în cadrul
echipelor este schiţată în „ciorchinele”:
 Concluzie
• Predarea în echipă ni s-a părut atractivă
nu numai pentru că s-a desfăşurat într-un
cadru nou, ci şi pentru că ne-a oferit
posibilităţi de autodepăşire. Participarea
efectivă şi totală la activitate ne-a stârnit
interesul şi ne-a oferit posibilităţi
deosebite de cunoaştere. Lucrând în
echipă am realizat cu succes obiectivul
principal al învăţământului liceal–
pregătirea copilului pentru viaţă.
 Bibliografie
• Ionescu,M., Radu,I., Didactica modernă, Ed.Dacia, Cluj-
Napoca, 2001.
• Iucu,R.B., Managementul şi gestiunea clasei de elevi,
Ed.Polirom, Iaşi, 2000.
• Adina Nanu – Educaţie Artistica, Editura CD PRESS-
manual clasa a XI- a
• George Poboran- Istoria oraşului Slatina, Tipog. de lux
Costică Constantinescu- Slatina- 1908
• Gheorghe Mihai- Istoricul oraşului Slatina în
documente, Editura Casa Ciurea- Slatina 1998
• Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea
monumentelor istorice
• Programa de educaţie plastica pentru clasa a XI a si
clasa a XII- a