Sunteți pe pagina 1din 138

Adeziunea răşinilor

compozite la ţesuturile
dure dentare

Prof. Dr. Sorin Andrian


Obiective

O revedere a adeziunii ca fenomen fizico-chimic şi evoluţia


sistemelor adezive dentinare(SAD)

Introducerea unei noi clase de SAD „universale”

Indicaţii ale noilor adezivi în tehnicile restaurative directe şi


indirecte
Adeziunea…simplă sau complexă ?
A lega (lipi) una sau mai multe suprafeţe din
materiale diferite cu compoziţii chimice şi
mecanisme de priză specifice la un substrat
organic sau anorganic
Obturaţii Pretratamente de Compozite
Faţete suprafaţă (silanizare, Structuri ceramice
Coroane de înveliş MHP, MDP, siliciu Metale
Inlay Nano-ceramică
Onlay Ceramică pe bază de
Implante sticlă

Substrat retentiv sau PROVOCĂRI LE Auto, duală


neretentiv Fotopolimerizare
ADEZIUNII Grosimea filmului
?????

Dentina (vitală,
sclerotică, de Desensibilizare
reparaţie, uscată Sigilare
umedă, udă) Gravaj total Reparaţie
Cantitatea de smalţ Autogravaj
Gravaj selectiv
 Adeziunea este obţinută prin
tehnici specifice adică este
creată de către medic.

 Pentru a studia odontoterapia


restauratoare estetică,
clinicianul trebuie să
aprofundeze mecanismele fizice
şi chimice care fundamentează
adeziunea!!!!!
Obiectivul adeziunii: de a reconstrui
o JSD sau JSS „pierdută”

O interfaţă perfect sigilantă


Adeziunea la structura dentară
presupune îndepărtarea porţiunii
minerale de hidroxiapatită (fosfat de
calciu) şi înlocuirea ulterioară a
acesteia cu monomeri acrilici
Avantaje potenţiale
 Reducerea micropercolării
 Reducerea sensibilităţii dentare postrestaurative

 „Întăreşte” structura dentară slăbită

 Nu acţionează ca o pană

 Repară restaurările deteriorate sau „dezlipite” fără

un sacrificiu suplimentar de structură dentară


 Creşte numărul opţiunilor terapeutice estetice

 Minimalizează îndepărtarea de structură dentară


sănătoasă
 Protecţia OPD
 Principiile stomatologiei adezive au fost formulate încă din
1955 de către Buonocuore care a observat că utilizarea
industrială a acidului fosforic a îmbunătăţit adeziunea unor
vopsele şi straturi răşinoase pe suprafeţele de metal, concluzia
primelor studii fiind că „aplicare unui acid face ca suprafaţa
dentară să devină mult mai receptivă la adeziune”

 Clasificarea agenţilor adezivi:

1. După generaţie
2. După modul de aplicare
3. După numărul de paşi clinici
4. După tiparul de gravaj
Evoluţia adezivilor dentinari
Prima generaţie (1960)
 Buonocuore în 1956 a raportat că acidul
glicerofosforic dimetacrilat(GPDM) ar putea adera la
dentina gravată
 Primul produs comercial disponibil pentru adeziunea
dentinară a fost N-fenilglicina glicidil metacrilat
(NPG-GMA)
 Teoretic, acest monomer ar putea chela calciul de pe
suprafaţa dentară pentru a genera legături chimice
adezive la dentină, rezistente la hidroliză
 Puterea de adeziune era în jur de 2-3 Mpa

 Acest adeziv nu a legat satisfăcător din punct de


vedere clinic răşina compozită de dentină
A doua generaţie (1970)

 Bazat pe esterii fosforici ai derivaţilor de metacrilaţi:


radicali P şi HEMA în etanol
 A încercat să se obţină o adeziune chimică atât la
componenţii organici cât şi anorganici ai dentinei:
interacţiunea polară între grupările fosfat încărcate negativ
din răşina adezivă şi ionii de calciu încărcaţi pozitiv din SL

 Puterea de adeziune în jur de 5-6 Mpa

 Adeziune la SL care era mobilizat de pe suprafaţa dentinară


cu apariţia unui spaţiu de percolare interfacial
A treia generaţie (1980)

 Îndepărtarea stratului de SL fără eliminarea capetelor


intratubulare sau modificarea SL permiţînd penetrarea
acizilor monomerici: fenil-P şi Penta
 Agenţi de gravaj: ac nitric 2%; ac. maleic 2.5%; ac fosforic
10%
A fost introdus sistemul cu primer şi adeziv
 Primer-ul: hidrofobic şi hidrofilic: monomer bifuncţional
într-un solvent volatil
 Agentul adeziv: o răşină neumplută sau parţial umplută care
poate conţine unele componente ale primer-ului(HEMA) cu
scopul de a induce o creştere a puterii de adeziune
 Puterea de adeziune în jur de 10 Mpa
PRE-TRATAMENT UMEZIRE OPTIMĂ ADEZIUNE
Capacitatea de umezire a adezivului
 Sistemul adeziv trebuie să umezească suprafaţa solidă
suficient de bine, să posede o vâscozitate care este
îndeajuns de mică pentru a penetra microporozităţile
şi să fie capabil să înlocuiască aerul şi umezeala în
timpul procesului de adeziune.

 Umezirea unei suprafeţe de către lichid este


caracterizată de unghiul de contact al unei picături
plasată pe suprafaţă. O umezire suficientă a
adezivului va apare numai dacă tensiunea sa de
suprafaţă este mai mică decât energia de suprafaţă a
aderentului.
Unghiul de contact

Substratul
SLABĂ CALITATEA UMEZIRII BUNĂ

MARE MICĂ
ADEZIVUL
TENSIUNEA DE SUPRAFAŢĂ

MICĂ SUBSTRATUL MARE


ENERGIA LIBERĂ DE SUPRAF.

UNGHIUL
DE ADEZIVUL ADEZIVUL
CONTACT

SUBSTRATUL SUBSTRATUL
Adeziunea fizică

• Retenţia mecanică:
– la nivel micrometric

• Mecanismul cel mai


important în adeziunea la RC

• Gravajul corect este etapa


critică
Gravajul suplimentează adeziunea
fizică

• Suprafaţa devine mai aspră:


– o retenţie mai eficientă

• Creşte energia liberă de suprafaţă:


– îmbunătăţeşte capacitatea de umezire a lichidelor
aplicate

• Creşte aria de contact:


– vor fi mai multe sedii de legătură pentru adezivii
monomerici
Adeziunea chimică

• Adezivii monomerici (primer)


– Creează o conexiune între RC şi ţesuturile dure
dentare
– Sunt molecule ambipolare:
• O parte hidrofobică
• O parte hidrofilică

Partea hidrofobică
Conexiunea la agenţii adezivi

Partea hidrofilică
Conexiunea cu ţesuturile dure dentare
Legătura chimică la hidroxiapatită

Hidroxiapatita

Ca2+

PO43-

OH-
Legătura chimică la hidroxiapatită

Hidroxiapatita

Ca2+

PO43-

OH-
Umiditatea dentinară externă şi internă
 Internă: apare după îndepărtarea SL şi provine din fluidul dentinar
extravazat prin diferenţa de presiune dintre camera pulpară şi
exterior, fiind mai mare în cavităţile profunde; o cantitate mică de
apă este „legată” în cristalele de hidroxiapatită
 Externă: este în funcţie de umiditatea mediului

 Apa acţionează ca un plasticizant pentru colagen, menţinându-l


într-un stadiu moale; fibrele de colagen din dentină sunt sub formă
de lanţuri helicoidale

O cantitate prea mare de apă scade puterea de adeziune şi induce


formarea unor structuri cu nişte vezicule pline cu apă la interfaţă
Parametri ce afectează adeziunea la
smalţ şi dentină

 Adeziunea la smalţ este mai uşor de obţinut decât la


dentină. Smalţul conţine în special hidroxiapatită,
care are o energie de suprafaţă mare, în timp ce
dentina este compusă din 2 substraturi distincte:
hidroxiapatită şi colagen care la rândul lui are o
energie de suprafaţă mică.
3 Mecanisme Distincte de
Adeziune

Gravaj separat total

Auto-gravaj

Gravaj selectiv
Adeziunea la smalţ
MICHAEL G. BUONOCORE: 1955
ORIENTAREA PRISMELOR
TIPARUL PRISMELOR DE DE SMALŢ LA MARGINILE
SMALŢ SECŢIONATE CAVITĂŢII
TRANSVERSAL PRIN
BIZOTARE
SMALŢ

RĂŞINI
COMPOZITE
Smalţul
Smalţul poate fi desicat pentru a obţine o
suprafaţă adezivă hidrofobă datorită
faptului că nu există o circulaţie directă
care să readucă fluid la sediul respectiv.

Stratul extern al smalţului este de obicei


aprismatic ceea ce poate afecta adeziunea
cu sistemele AG: expunerea acestora prin
„prelucrarea” cu freze diamantate fine face
smalţul mai „potrivit” pentru adeziunea AG
Gravaj Separat Total
Strategia “etch&rinse”: gravaj separat total

SMALŢ
15 secunde

30 secunde

60 secunde
GRAVAJUL SMALŢULUI

ACID FOSFORIC 20-40%: MONOMERI AUTOGRAVANŢI


STADARDUL DE AUR
Adeziunea la dentină
ADEZIUNEA LA DENTINĂ

DENTINĂ
SMALŢ

ANORGANIC COLAGEN ANORGANIC COLAGEN

APĂ APĂ
Aspectul topografic al tubilor de la exterior spre organul pulpar

SUS
JOS

A. Periferia pulpei: majoritatea pulpei este


ocupată de dentină intertubulară cu câţiva
tubuli înconjuraţi de dentină peritubulară
hipermineralizată
B. Lângă pulpă se observă creşterea diametrelor
tubilor pe seama dentinei peritubulare. Acest
substrat are un conţinut proteic bogat. Odată
ce dentina restantă devine mai subţire,
permeabilitatea creşte deoarece cresc şi
densitatea şi diametrul tubilor: de la 15.000 la
65.000/mm şi de la 0.5 la 2.5 µm
Bouillaguet S CROBM 2004;15:47-60
Smear layer-ul (SL)
Se defineşte ca orice reziduu de
natură calcificată produs prin
instrumentarea dentinei, smalţului
sau a cementului care împiedică
interacţiunea cu ţesutul dentar
necontaminat. El poate reduce SL
permeabilitatea dentinară până la Dop de SL
86%: barieră împotriva invaziei
bacteriene

Are 2 faze: una solidă, formată


din reziduuri provenite după
instrumentare şi particule minerale şi
de colagen denaturate şi una lichidă
formată din multiple canale
ramificate pline de lichid în jurul
reziduurilor solide. Bacteriile
“prinse” în SL pot supravieţui şi se
pot multiplica sub restaurare.
SL
 Adezivii pot fi clasificaţi şi după modul
cum interacţionează cu SL
 Generaţiile anterioare: încercări de a
MODIFICA SAU DE A SE ATAŞA la SL
 Generaţia 4 şi 5(GT): ÎNDEPĂRTEAZĂ

SL
 Generaţia 6 şi 7(AG): ÎNCORPOREAZĂ
SL în stratul adeziv
Acidul pe dentină:
- îndepărtează SL,
- deschide orificiile tubilor,
- demineralizează parţial
dentina intertubulară şi
peritubulară expunând reţeaua
de colagen.
Primerii sunt compatibili cu o
suprafaţă dentinară umedă.
După copolimerizarea cu primerul
sistemul adeziv formează o
adeziune micromecanică prin:
- obţinerea unor “capete” hibridizate
care se extind în tubulii dentinari,
- penetrarea reţelei de colagen
expuse obţinându-se o zonă hibridă.
DENTINĂ GRAVATĂ
CU ACID FOSFORIC 37%

COLAGEN
DEMINERALIZAT
15 secunde

30 secunde

60 secunde
Stratul hibrid (SH)
 Aceasta este zona unde răşina adezivă este blocată
micromecanic în interiorul dentinei intertubulare şi în
jurul fibrelor de colagen în următoarele etape:

• gravajul îndepărtează SL şi expune fibrele de colagen concomitent


cu eliminarea hidroxiapatitei din dentina intertubulară
• primer-ul penetrează reţeaua de colagen
• răşina adezivă împreună cu primer-ul formează “microcapete”
răşinoase în dentina intertubulară şi “macrocapete” la intrarea în
tubulii dentinari
• SH se mai numeşte zona de interdifuziune sau de
interpenetrare răşină/dentină
ADEZIUNEA LA DENTINĂ: ETAPELE PRINCIPALE

DIZOLVĂ SMEAR LAYER-UL


GRAVARE ACIDĂ
RETENTIVIZEAZĂ SUPRAFAŢA DENTINARĂ

MONOMERI HIDROFILICI
PRIMER SOLVENŢI
OPTIMIZEAZĂ GRADUL DE UMEZIRE

MONOMERI HIDROFOBI
ADEZIVUL AGENŢI DE ADEZIUNE
Primerii
 Toţi adezivii şi RC sunt în natură hidrofobe: NU le
place umiditatea şi nu se vor „lipi” de structurile
hidrofilice fără ajutorul unui primer

 Agenţi de umezire hidrofilici

 Compatibili cu dentina şi răşina

 Moleculă bifuncţională

 Monomerii includ HEMA, NTG-GMA, NPG-GMA,


PMDA, BPDA şi PENTA
Primerii şi solvenţii

• Primerii sunt monomeri bipolari cu o


componentă hidrofobă la un capăt şi alta
hidrofilă la celălalt capăt.
• Componenta hidrofilă permite cuplarea cu
suprafeţele umede cum ar fi dentina în timp
ce componenta hidrofobă facilitează
adeziunea la structura adeziv/RC supraiacentă
Primer-ul
• Este un monomer adeziv acidic:
– Grupul terminal acid: fosfat, carboxilat, hidroxi
(hidrofilic)
– Grupul terminal adeziv (hidrofobic)
Primerii şi solvenţii

• În mod tipic primerii sunt suspendaţi într-un


solvent volatil cum ar fi acetona, alcoolul şi
apa. Acetona se evaporă mai rapid ca alcoolul
care la rândul lui se evaporă mai rapid ca apa
• Solvenţii permit penetrarea primerii în dentină
şi tubuli, dar ei trebuie să se evapore ulterior
Adezivii
 Stabilizează SH
 Formează macrocapete răşinoase
 Viscozitate scăzută
 Monomeri hidrofobici (bis-GMA, UDMA)
 Monomeri hidrofilici (TEGMA)
 Agenţi de umezire (HEMA)
Adezivul

• Lanţuri de monomeri răşinoşi încrucişate:


- 2 sau mai multe grupuri polimerizabile
-C=C- (hidrofobe)
Generaţia 4 (1990): gravaj separat în 3 paşi - ”Etch
& rinse - total etch
 Conceptul de gravaj separat concomitent al smalţului şi al
dentinei: graval total: „total etch”:
 Agentul de gravaj este acidul fosforic 37%
 Primeri bifuncţionali
 Adeziv cu vâscozitate scăzută
 Solvent: acetonă, etanol/apă
 Primer-ul şi răşina adezivă aplicate pe dentina gravată
penetrează în dentina intertubulară formând o zonă de
interdifuziune sau aşa zisul strat hibrid : Adeziunea umedă:
„Wet bonding”
 Puterea de adeziune în jur de 13-30 Mpa
Aspect SEM al adeziunii la dentină prin strategia gravajului separat în 3 timpi.

A.Gravarea dentinei: SL a fost îndepărtat fiind demineralizate atât dentina inter- cât şi peritubulară. Fibrele de colagen
expuse sunt puternic hidrofile şi foarte sensibile la deshidratare
B. Aplicarea primer-ului pe dentină: apa a fost înlocuită de primerii hidrofilici care au impregnat fibrele de colagen
printr-un proces lent de difuziune. Evaporarea apei din solvent va lăsa fibrele de colagen căptuşite şi “întărite” de către
răşinile din momomeri: substratul s-a transformat din hidrofilic în hidrofobic
C. Aplicarea răşinii adezive: aceasta difuzează înspre tubulii dentinari şi impregnează întreaga profunzime a dentinei
demineralizate înainte de a fi polimerizată

Bouillaguet S CROBM 2004;15:47-60


ETAPELE PRINCIPALE

ACID SUB ACID SUB


FORMĂ FORMĂ
DE GEL DE GEL

PRIMER PRIMER

+
ADEZIV
ADEZIVUL
Generaţia 5: gravaj separat în 2 paşi

Sunt necesare gravajul şi spălarea

Sistem adeziv monocomponent: primer + adeziv: „one bottle


system”
Puterea de adeziune: 3-25 MPa

Nu a indus o creştere a puterii de adeziune sau o reducere


a micropercolării!!!!!
Sunt necesare mai multe straturi de adeziv
Aspectul SEM al adeziunii la dentină prin strategia cu gravaj separat în 2 timpi.

A. Gravaj separat: gravaj amelo-dentinar simultan


B. Aplicarea amestecului primer/adeziv: solvenţii organici utilizaţi înlocuiesc rapid apa din reţeaua de
colagen din cauza gradientului de difuziune pe care îl crează între apa din colagen şi solventul din
agentul adeziv: iată de ce incorporarea primer-ului şi a răşinii adezive în interiorul reţelei de colagen
se realizează simultan

Bouillaguet S CROBM 2004;15:47-60


Stratul adeziv obţinut după gravaj separat (Scotchbond 1, 3M ESPE): se observă
“macrocapetele” răşinoase care penetrează profund în tubulii dentinari
demineralizaţi anterior prin gravaj cu acid fosforic 37% timp de 15 secunde
Agenţii adezivi în 3 timpi

Avantaje
Dezavantaje
•Calitate excelentă a adeziunii
•Costul
•Sisteme versatile: pot fi
•Dificultate în folosire:
folosite cu toate materialele în
susceptibile la erori
toate substraturile
•Necesită o perioadă de
•Priză dublă
aplicare de 2 ori mai mare ca
•Peste 200 de lucrări de produsele AG
cercetare
•Cei mai buni adezivi la ora
actuală
DENTINĂ UMEDĂ DENTINĂ DESICATĂ

USCAREA EXCESIVĂ A DENTINEI DETERMINĂ:


•colapsul reţelei de colagen expuse
•infiltraţie monomerică incompletă
•profunzimea infiltraţiei monomerice< profunzimea demineralizării
•pe termen scurt:separarea compozitului de dentină(goluri)
•pe termen lung: nanopercolare degradare (polimer şi colagen)
Adeziune „udă”, „umedă” şi „uscată”
Suprafaţa dentinară umedă permite o
mai bună penetrare a primer-ului: Uscată: colabare Umedă: penetrabilă
suprafaţa gravată se contractă

Zonă hibridă potenţială


când este uscată iar fibrele de
colagen colabează

„Udă” nu înseamnă prezenţa salivei

Manopera este sensibilă din punct de


vedere tehnic
Udă
Umedă
Uscată
ADEZIUNEA LA DENTINA UMEDĂ ŞI DESICATĂ

UMEDĂ DESICATĂ
GRAVAJ TOTAL & CLĂTIRE, ÎN 3 TIMPI -generaţia a IV-a

•condiţionează dentina pentru maxim 15 sec


co
•NU usca dentina (“adeziune umedă)!!!!

•evită contaminarea substratului pe care s-a


aplicat primer-ul (salivă, sânge, fluid
gingival)
•solventul trebuie complet evaporat

•permite adezivului să se infiltreze pentru 10


sec.
•îndepărtează excesul SF
de agent cu un aplicator
•evită uscarea prelungită cu aer
•fotopolimerizează adezivul timp de 20-30 sec.
Sisteme Adezive cu gravaj separat total în
3 timpi (generaţia IV)

Scotchbond™Multi-Purpose Plus Kerr


Adhesive
3 M ESPE

Ivoclar Vivadent Voco


TIPUL IB: GRAVAJ TOTAL & CLĂTIRE, ÎN 2 TIMPI -generaţia a V

•condiţionează dentina pentru maxim 15 sec


•NU usca dentina (“adeziune umedă)!!!!

•se aplică cantităţi copioase de primer-adeziv


care se aşteaptă să infiltreze timp de 5-10 sec.
•solventul se evaporă cu un jet lejer de aer
până ce dentina capătă un aspect estompat
fapt ce trădează formarea completă a filmului
adeziv
•se evită contaminarea cu sânge, salivă şi fluid
gingival
•se fotopolimerizează primer-adezivul timp de
20-30 secunde
Sisteme Adezive cu gravaj separat total în
2 timpi (generaţia V)

AdpeAdper Single Bond Plus: ExciTE F


conţine un nanofiller dispersat Ivoclar

Kerr

Voco

Detrey/Dentsply
Sisteme Adezive cu gravaj separat total
în 2 timpi (generaţia V)

Tenure Quick with Fluoride


iBOND ® Total Etch
Den-Mat Corp.
Heraeus Kulzer

Prime&Bond® NT sistem adeziv cu gravaj


separat (acid fosforic) sau NRC (pt compomer)
Detrey/Dentsply
Sistemele Adezive Autogravante
Mecanism de acţiune
Nu se gravează cu acid fosforic

Gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor se face simultan

Posibilitatea ca să existe fibre de colagen expuse şi neprotejate este


redusă semnificativ

SL şi hidroxiapatita demineralizată devin incorporate în stratul


adeziv

Reacţia este auto-limitantă: pH-ul adeziv-ului este neutralizat de


către Ca+ eliberaţi din ţesuturile dure dentare
Motivele pentru introducerea SAD

Prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul nu mai


este vulnerabil iar potenţialul colaps al fibrelor este
eliminat

Componenta acidă nu mai trebuie „spălată”:


- se elimină gustul neplăcut de după,
- nu mai există „faza vulnerabilă” când tubulii
deschişi pot fi contaminaţi cu bacterii.

Deoarece NU mai este îndepărtat SL şi tubulii nu vor fi


deschişi scade sau este eliminată posibilitatea de
apariţie a SDP
SAD-AG de generaţia a VI-a în 2
timpi: tipul I

Sunt 2 flacoane care se aplică


separat:

1. acidul + primer
2. adezivul răşinos
Generaţia 6: autogravare în 2 timpi- “self
etch“ (2004)
O adeziune bună la dentină
dar nu şi la smalţ!!!!!!

 Modifică sau dizolvă parţial SL: este minimalizată


sensibilitatea postoperativă, tubulii dentinari fiind
închişi
 Nu sunt necesare gravajul şi spălarea
 Primer-ul AG: fosfaţi metacrilaţi cu pH acid
 Solventul: apa
 Sunt de 2 tipuri:
1. Tipul I: primeri AG într-un flacon şi adezivul răşinos în alt
flacon: se aplică separat: sunt compatibile cu RC auto
2. Tipul II: adezivi autogravanţi: sunt 2 flacoane care conţin
primer-ul acidic şi adezivul acestea fiind amestecate într-un godeu
înainte de a fi aplicate în cavitate
Adezivii autogravanţi prezentaţi în 2 flacoane gravează şi
utilizează primer-ul simultan fără să fie necesară spălarea
agentului; utilizarea lor se sprijină pe capacitatea de a
dizolva parţial HA şi de a produce o zona infiltrată cu
răşini şi cu mineralele incorporate.
Adezivii autogravanţi prezentaţi în 2 flacoane gravează şi
utilizează primer-ul simultan fără să fie necesară spălarea
agentului; utilizarea lor se sprijină pe capacitatea de a
dizolva parţial HA şi de a produce o zona infiltrată cu
răşini şi cu mineralele incorporate.
Aspect SEM al adeziunii la dentină prin strategia autogravantă în 2 timpi.

A.SL ce acoperă suprafaţa de dentină şi capetele de SL


care închid tubulii dentinari vor fi impregnaţi cu primer-ul
AG.
B. Aplicare primer-ului: răşina acidică a dizolvat şi a
impregnat SL; răşina a penetrat deasemeni şi tubulii
dentinari
C. Substratul dentinar după aplicarea răşinii adezive;
teoretic răşina adezivă infiltrează aceeaşi profunzime cât
din colagen a fost expus de către primer-ul acidic

Bouillaguet S CROBM 2004;15:47-60


Stratul adeziv obţinut după autogravaj (Protect Bond, Kuraray): se observă că
adezivul a infiltrat numai stratul de SL şi dopurile intratubulare ale acestuia
prezentând o morfologie mai omogenă fără “macrocapete răşinoase lungi”
(Lorenzo Breschia şi colab. 2008)
Dovezi recente au demonstrat că unele sisteme AG în
2 timpi cu aciditate uşoară ( pH ≥2) pot stabili şi legături
chimice între grupările specifice carboxil sau fosfat ale
monomerilor funcţionali şi cristalele reziduale de
hidroxiapatită prezente încă în reţeaua dentinară colagenică
(Yoshida Y, Nagakane K, Fukuda R, Nakayama Y, Okazaki M,Shintani H, et al. Comparative study on adhesive performance of
functional monomers. J Dent Res2009;83:454–8.)

Această interacţiune suplimentară care funcţionează


sinergic cu infiltrarea superioară a monomerilor adezivi în
ţesutul decalcificat se crede că optimizează
stabilitatea legăturii adezive. (De Munck J, Van Landuyt K, Peumans M, Poitevin
A,Lambrechts P, Braem M, et al. A critical review of thedurability of adhesion to tooth tissue: methods and results.J Dent Res
2009;84:118–32.)
Agenţi adezivi autogravanţi
în 2 timpi
•Acizi slabi (slabă gravare a smalţului)
•Nu necesită spalare
•Modifică, nu îndepărtează smear layer-ul
•Sensibilitate post-operativă scăzută ???
•O tehnică mai uşoară şi mai puţin traumatizantă
•Ce se întâmplă cu acizii rămaşi ???
SAD-AG de generaţia a VI-a în 2
timpi: tipul I

1 2

Adper Scotchbond SE Self-etch


Adesive

3 4

1. Flaconul A: Primerul colorat care ne arată toată


suprafaţa supusă adeziunii
2. Flaconul B: după aplicare culoarea dispare
instantaneu, dar este important să mişcăm
aplicatorul timp de 20 sec. după care uscăm ca
să eliminăm apa. Apoi este reaplicat al doilea
strat şi subţiat cu un jet de aer timp de 5
Adper SE Plus: un nanofiller din zirconiu secunde după care este polimerizat. Acest al
care creşte radioopacitatea şi puterea de
adeziune
doilea strat fără solvent va asigura un înveliş
hidrofobic
SAD-AG de generaţia a VI-a în
2 timpi: tipul I

GC America Prelude adhesive


Danville Materials

Simplicity Sistem
CLEARFIL SE BOND Apex Dental Materials
Kuraray
SAD-AG de generaţia a VI-a
în
2 timpi: tipul II

Sunt 2 flacoane care se


amestecă în godeu şi produsul
rezultat se aplică într-o singură
etapă
SAD-AG de generaţia a VI-a în
2 timpi: tipul II

Adper™ Prompt™ L-Pop™ DeTrey/Densply


pH este puternic≤1.5

CLEARFIL DC BOND
Kuraray
SAD-AG de generaţia a VII-a
într-un singur timp
(Adeziv monocomponent, într-un
singur flacon)
Generaţia 7: autogravare într-un pas-
“self etch: all in one”
 Adezivi autogravanţi

 Nu necesită o amestecare

 Există un singur flacon

 Puterea de adeziune şi sigilarea marginală


sunt asemănătoare cu cele din generaţia a
şasea
În cazul sistemelor adezive AG ce folosesc ca solvent apa s-a
pus întrebarea dacă ele nu sunt prea hidrofilice. Deoarece
fluidul dentinar este în mod constant sub o presiune tisulară
pozitivă, el are tendinţa să extravazeze prin tubulii dentinari
deschişi sau chiar prin interiorul stratului adeziv mai
permeabil.
Aceste regiuni pline cu fluid “ water treeing” în interiorul sau
la suprafaţa stratului hibrid contribuie la degradarea
legăturii de adeziune cu toate consecinţele ei
APLICAREA INTÂRZIATĂ A
FOTOPOLIMERIZĂRII

ADEZIVUL ALL-IN-ONE SE COMPORTĂ


CA O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ

MIŞCAREA FLUIDULUI DENTINAR


SPRE EXTERIOR PROVOCATĂ DE
REACŢII OSMOTICE DUCE LA
FORMAREA DE BULE LA SUPRAFAŢĂ
Paşii urmaţi în analiza permeabilităţii unui adeziv (Chersoni, 2004). Este preparată o
cavitate în care se aplică sistemul AG într-un pas, cavitate care este apoi amprentată.
După turnarea modelului în răşină epoxidică, probele au fost analizate la SEM: s-au
pus în evidenţă multiple picături de apă care provin de pe suprafaţa adezivă.
Acestea sunt dovada morfologică a infiltrării apei din stratul adeziv care are loc în
timpul prizei materialului de amprentă hidrofob: se observă picături mai mari şi
mai mici deasupra stratului de adeziv care conduc la compromiterea adeziunii
între adeziv şi RC
Aspectul nanopercolării unor adezivi cu gravaj separat în 2 timpi: Scotchbond 1,
3M ESPE şi Prime&Bond NT, Dentsply. Ambii adezivi (A) au fost aplicaţi
conform instrucţiunilor producătorului pe dentina profundă (D), probele fiind apoi
expuse la infiltraţia cu argint (Suppa, 2005). Imaginile demonstrează o
nanopercolare extinsă caracterizată de o captare omogenă a nitratului de argint în
SH şi apariţia unor formaţiuni sub formă de arbori „water-tree like” în stratul
adeziv (A). (Tay FR, Pashley DH.,2003)
Agenţi adezivi autogravanţi
într-un singur timp
Avantaje Dezavantaje

Produse moderne •Gravarea inadecvată a smalţului

•Uşor şi rapid de folosit •Hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi


deteriorarea adeziunii
•Nu există posibilitatea
de supragravare •pH puternic acid care duce la :
•Permeabilizarea apei şi formarea
de infiltraţii între adeziv şi
compozit
•Incompatibile cu răşinile
autopolimerizabile

Compromiterea adeziunii?????
SAD-AG de generaţia a VII-a
într-un singur timp

Kerr

Adper™ Easy Bond Self-Etch Adhesive


3 M ESPE

Detrey/Dentsply Voco
SAD-AG de generaţia a VII-a
într-un singur timp

GC America

BeautiBond
CLEARFIL S3 BOND PLUS SHOFU Dental Corp
Kuraray
SpectraBond-Nano
Heraeus Kulzer GlasSpan Inc.

Bond Force Pen


Tokuyama Dental America Inc. Voco
Filosofia adezivă Puterea medie de adeziune

Fără gravaj dentinar

Numai adeziv

Primer Gravaj separat cu


acid fosforic
Gravaj separat în 3 paşi MPa
Gravaj separat în 2
paşi

Autogravaj în 2 paşi
Fără gravaj
separat
Un singur flacon

Produsele cu gravaj separat induc puteri adezive mai mari dar au şi un potenţial crescut
de SDP
30 Mpa este limita superioară şi puterea adezivă ideală
Se doreşte o simbioză între eficienţă, uşurinţă în manipulare şi performanţe obţinute.
Strategiile adezive

Generaţia 4 Generaţia 5 Generaţia 6 Generaţia 7

Gravaj total Gravaj total Autogravare Autogravare


separat 3 paşi separat în 2 paşi în 2 paşi într-un singur pas

Putere de adeziune mari

Autogravare

Un număr mai mic de paşi

Sensibilitate postrestaurativă mai


mică

Se doreşte o simbioză între eficienţă, uşurinţă în manipulare şi performanţe obţinute.


Gravajul Selectiv
O nouă strategie de adeziune!!!
Gravajul selectiv

 Îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ


în compensaţie cu efectul mai slab
al acizilor din generaţia 6-7
 Contaminarea dentinei cu acid
este contraproductivă
(îndepărtează colagenul
mineralizat)
 Necesită un pas suplimentar
 Manopera este sensibilă tehnic
Tehnică gravajului selectiv
Este gravată numai marginea de smalţ cu
acid fosforic timp de 15 secunde

Se spală acidul timp de 15 secunde

Un SAD-AG se aplică atât pe smalţ cât şi pe


dentină

Puterea de adeziune la smalţ a SAD-AG


este îmbunătăţită după ce s-a utilizat anterior
gravajul al acestuia cu acid fosforic
Avantajele gravării separate în cazul SAD-AG

SAD-AG utilizate SAD-AG utilizate cu


tradiţional gravaj selectiv

Tiparul de gravaj al smalţului Tiparul de gravaj al smalţului


Potenţiale dezavantaje ale
gravajului selectiv
dacă acidul fosforic vine în contact cu dentina

Este îndepărtat SL - substratul pe care SAD-AG îl


infiltrează şi pe care polimerizează

Un gravaj mai profund decât SAD poate lăsa spaţii


pline cu fluid sub stratul adeziv

Multe SAD-AG eşuează în a polimeriza

Poate apare eşecul adeziv datorită hidrolizei


Agenţi de gravaj utilizaţi în tehnica
selectivă

Scotchbond Universal
Selective HV Etch (Bisco)
Etchant (3M ESPE)

Premier Etch (Premier


Dental Products) Gel Etchant (Kerr)
Puterea de adeziune ???

Care este valoarea suficientă?


Când este obţinută valoarea maximă?
Cât de mult se pierde?
Priză foto, auto sau ambele tipuri?
Adeziunea la smalţ vs. la dentină
Sunt date veridice şi unde le găsim?
In vitro sau in vivo?
Factori implicaţi în modularea forţei de
adeziune
Leziunea carioasă, starea dentiţiei

Obţinerea unor margini cât mai sigilante

Fotopolimerizarea vs autopolimerizarea

Puterea de adeziune imediată, la 24 de CONDIŢIILE SUNT VARIABILE


ore şi pe temen lung

Pragul supra, juxta sau sub gingival

Smalţ, Dentină, Cement

Orientarea tubilor şi a prismelor

Timpul şi tehnica
Tendinţe actuale în adeziunea
răşinilor compozite
Se doreşte o creştere a pH-ului SAD-AG
- SAD-AG puternice (pH<2)
 demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
 deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de
infiltrare a fluidului la interfaţa adezivă:
 colagenul este lăsat expus (nu este acoperit de
hidroxiapatită parţial demineralizată sau de răşina adezivă)
 interfaţa adezivă se degradează prin hidroliză
 stimulează activitatea colagenazelor (MPM):
• fibrele de colagen expuse sunt distruse
• integritatea interfeţei adezive este afectată

- SAD-AG uşoare (pH>2)


 demineralizează numai parţial suprafaţa dentinară
 o cantitate substanţială de hidroxiapatită rămâne disponibilă în
interiorul SH submicronic şi în tubuli
 minimalizează hidroliza provocată de MPM
Provocarea constituită de
prezenţa MPM
Reprezintă enzime proteolitice ale gazdei sintetizate de către odontoblaşti în
timpul formării dintelui

Se găsesc sub formă inactivă, „fosilizată” în interiorul matricei dentinare


mineralizate

Sunt activate într-un mediu acid (pH<4.5)


 procesul carios
 eroziuni
 SAD cu gravaj separat sau AG

Pot hidroliza fibrele de colagen expuse şi neprotejate existente în dentina


demineralizată ( în urma unei infiltrări răşinoase insuficiente)

Pot reduce puterea de adeziune între 36-70% după numai 1 an

Inhibitorii MPM, în special CHX aplicată timp de 1 minut după aplicarea


acidului, poate inhiba degradarea colagenului de la nivelul interfeţei adezive,
crescând astfel durabilitatea adeziunii la dentină în tehnicile cu gravaj separat
sau selectiv
MPM şi procesul cariogen
pH=7 pH≤5

Atac cariogen
acid

Expunerea
reţelei de
colagen
Degradarea matricei organice

MPM activate
PROPRIETĂŢILE OPTIME ALE SISTEMELOR
ADEZIVE DENTINARE (SAD)

Forţe de adeziune puternice la ţesuturile dure dentare şi la toate


materialele de restaurare
Să fie compatibile cu produsele altor firme de producţie
Să fie uşor de manipulat; uşor de aplicat, fără amestecare, cu cât
mai puţini paşi
Filmul adeziv să fie subţire
Polimerizare auto, foto şi duală
Să nu fie influenţate de anumite condiţii suboptimale:
umiditatea dentinei, condiţii clinice subgingivale
Să acţioneze identic indiferent de modul de prezentare
clinică
Idealul actual al adeziunii
Adezivul  Să posede un pH uşor acid

 SL şi dopurile sale să nu fie


îndepărtate
Stratul hibrid
 Să fie îndeajuns de hidrofilic pentru
a satura SL, a crea capete răşinoase
mici şi a nu lăsa goluri

td
 Să nu fie prea hidrofilic pentru a nu
atrage umezeala subiacentă
Dentină intactă

 Să fie capabil de a deveni hidrofobic


după polimerizare

Imediat după aplicare Imediat după polimerizare  Să fie capabilă de a se uni mecanic
şi chimic cu structura dentară

 Să posede un grad mare de


conversie a monomerilor în timpul
Hidrofilic în timpul aplicării şi hidrofobic polimerizării
după polimerizare
ADEZIVI

UNIVERSALI

CONTEMPORANI
Sisteme Adezive Dentare Universali (SAD-U) contemporani sunt
definiţi ca:

UN SINGUR ADEZIV compatibil cu:

Gravaj separat
Auto-gravaj Gravaj selectiv
total

Indicat în restaurările realizate prin


metoda DIRECTĂ sau INDIRECTĂ
Adezivi Universali (SAD-U)
contemporani

Scotchbond Universal Prime&Bond Elect All- Bond Universal


3M/ESPE Densply/Detrey Bisco

Peak Universal Bond


Ultradent Futurabond U
VOCO
Adeziv AG UNIVERSAL în 2 paşi
fotopolimerizabil (Kerr)
O nouă clasificare

Sfărşitul generaţiilor!!!
SAD-U pot fi folosite în toate cele 3
strategii adezive

Gravaj separat total Gravaj separat selectiv

Autogravaj
Scotchbond Universal Adhesive: mod de utilizare

 Un singur flacon: se poate utiliza cu


o singură mână
 Capac care dozează precis picătura
care cade
 Fără etapa de amestecare
 Longevitate: 2 ani (fără refrigerare)

ARE O COMPOZIŢIE CHIMICĂ


STABILĂ!!!
Scotchbond Universal Adhesive
Caracteristici şi avantaje
 Funcţionează în ambele  Oferă o pletora de soluţii versatile
tehnici: GT şi AG pentru restaurările directe şi indirecte

 GT sau GS promovează cele  Oferă o mare flexibilitate în timpul


mai puternice forţe de procedurilor clinice
adeziune la smalţ: la
marginile incizale  Oferă o simplicitate în tehnica clinică

 AG asigură o SDP nulă şi o  Majoritatea medicilor utilizează mai


tehnică ultrarapidă acolo multe SAD pentru diferite indicaţii:
unde izolarea este dificilă sau acum are loc o reducere a portofoliului
la pacienţii necooperanţi cu mai puţine tehnici complicate şi în
consecinţă mai puţine erori
 În mod virtual este eliminată
SDP în oricare din tehnicile
aplicate

Acest SAD-U PROMOVEAZĂ O PUTERE DE ADEZIUNE MARE ŞI DE


LUNGĂ DURATĂ LA DENTINA GRAVATĂ UMEDĂ SAU USCATĂ!!
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat


 Răşini de tip dimetacrilat
 HEMA
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Un monomer autogravant


 Răşini de tip dimetacrilat Un primer activ pe zirconiu
 HEMA
Permite o stabilitate de 2 ani la
 Copolimer Vitrebond temperatura camerei
 Silan Methacryloxydodecyl fosfat
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
MDP (10-methacryloxydecyl dihydrogen
phosphate)
Introdus din 1980

Este un monomer funcţional capabil să graveze


uşor dentina şi să creeze legături ionice puternice
cu ionii de calciu din hidroxiapatită

Este foartte stabil şi extrem de tolerant la interfaţa


adezivă variabilă ca şi hidrofilie

Se leagă deasemeni chimic la zirconiu şi la oxizii


metalici
O picătură de apă plasată peste
adezivul nepolimerizat ilustrează
natura hidrofilică înainte de
polimerizare

O picătură de apă plasată peste


adezivul polimerizat ilustrează natura
hidrofobică după polimerizare
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Asigură un film adeziv ferm, bine


 Răşini de tip polimerizat

dimetacrilat Un grad de conversie monomerică: 85%


 HEMA
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat


 Răşini de tip Monomer care întăreşte adeziunea la
dentină
dimetacrilat
 HEMA
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie
Metacrilatul a modificat acidul
 MDP monomer fosfat polialkenoic introdus la început în
 Răşini de tip Vitrebond Liner Base

dimetacrilat Utilizat în Scotchbond Multi-Purpose cu


 HEMA scopul de a reduce efectele adverse ale
umezelii
 Copolimer Vitrebond
În Scotchbond Universal, Copolimerii
 Silan Vitrebond permit adeziunea la dentina
 Etanol umedă sau uscată în tehnica cu grvaj
total
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Copolimerul Vitrebond

 Este patentat de 3M ESPE

 Este un copolimer de metacrilat şi


acid polialkenoic modificat:
 o răşină compozită întărită cu
CGI

 Asigură comportamentul adeziv


tolerant la dentina umedă

 Are loc o reacţie acid/bază care


leagă ionic monomerii acrilici de
ionii de calciu din dentină
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Incorporarea silanului permite


 Răşini de tip tratamentul suprafeţelor de ceramică
gravate
dimetacrilat
 HEMA Nu este necesară o silanizare separată
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Ca solvent este folosit un amestec între


apă şi etanol
 Răşini de tip
dimetacrilat Se promovează o tehnică mai puţin
sensibilă decât aceea unde solvent este
 HEMA acetona
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Filerii au fost introduşi pentru a creşte


 Răşini de tip puterea de adeziune
11% în greutate
dimetacrilat Grosimea filmului:< 10 µm
 HEMA
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Scotchbond Universal Adhesive: compoziţie

 MDP monomer fosfat Camforochinona


 Răşini de tip
dimetacrilat Compatibilă cu toate sursele de
 HEMA fotopolimerizare
 Copolimer Vitrebond
 Silan
 Etanol
 Apă
 Filler
 Iniţiatori
Eliberarea de MPM: o analiză
zymografică
Scotchbond Scotchbond
Acidul Prime&Bond NT
Universal Universal
fosforic GT
AG GT
Se observă eliberarea redusă de MPM
de către Scotchbond Universal utilizat
atât în tehnica AG cât şi GT
Virtual, nu apare SDP

Rezultate din practica privată:

0.4% în tehnica GT( 3467 restaurări)

0.06% în tehnica AG( 3495 restaurări)


Desensibilizare

 ≤ 10 µm grosime
 Uniform distribuit
 Desensibilizezază rădăcinile expuse
 Asigură o sigilare imediată a
dentinei:
 sigilează dentina înainte de
plasarea amalgamului
 sigilează suprafaţa de dentină
a cavităţilor preparate pentru
restaurările indirecte
Alte indicaţii

 Sigilări fără gravaj

 Reparaţii ale unor restaurări (acces


endo, faţete ceramice)

 Amalgam bond

 Sigilarea suprafeţelor restaurărrilor


din CIG

S-ar putea să vă placă și