Curs 2

Scale de măsurare.
Validitatea şi fidelitatea în măsurare

Lector univ. dr. Valeriu Frunzaru

valeriu.frunzaru@comunicare.ro
 Niveluri de măsurare a le variabilelor (Malhotra, 2010/1996, 285)

Scală Caracteristici de bază Exemple Calcule

statistice
permise
Nominală Numerele identifică și clasifică Gen, religie, etnie Procent, mod, chi-
obiecte. Sunt doar coduri pătrat

Ordinală Numerele indică poziția relativă a Ordinea într-o Corelație

obiectelor, dar nu și distanța dintre clasificare, scalele de (Spearman rho)
ele tip Likert

Interval Diferența dintre obiecte poate fi Temperatura (Celsius), T-test, ANOVA,

comparată; punctul zero este nivelul de regresie, analiza
arbitrar inteligență(IQ) factorială

Raport Există punct zero Vârsta , venit, costuri, Medie geometrică,

cota de piață
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”

Ordinal:
1. Copil
2. Adolescent
3. Tânăr
4. Adult
5. Bătrân
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”

Ordinal:
1. 0-14 ani
2. 15-18 ani
3. 19-25 ani
4. 26-64 ani
5. Peste 64 ani
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”
Interval
• 18-23 ani
• 24-29 ani
• 30-35 ani

Raport
Vârsta în ani împliniți _______

Pe ce scală am putea măsura variabilele: ”venit”, ”nivel

de educație”, ”nota la TCRSS” sau ”profilul liceului”?
 Niveluri de măsurare. Clasificare

1. Măsurare cantitativă – măsurare calitativă

Exemplu:
înălțimea în centimetri – încrederea într-un partid politic

2. Măsurare continuă – măsurare discretă

Exemplu:
Distanța (între două punte pot exista teoretic un infinit de puncte) / nota în
catalog (numai cifre întregi de la 1 la 10)

3. Variabile metrice – nonmetrice

Exemplu:
Masa, nota în catalog – etnia (român, maghiar, rom etc.)
 Operaționalizarea conceptelor

Concept = forma logică cu cea mai mare treaptă de

abstractizare

Extensiunea conceptului= mulțimea obiectelor sau

entităților ideale vizate

Intensiunea = totalitatea notelor sau însușirilor care

aparțin acestor obiecte sau entități ideale
 Operaționalizarea conceptelor

Definirea conceptelor:

1. Ostensivă

2. Nominală

3. Operațională (operaționalizarea conceptelor)

 Definiția ostensivă – condiții (Mărginean, 2000, 169)

• Lingvistică (reguli de asociere a semnului cu obiectul)

• Operațională (obiectul sau fenomenul sa fie observabile)

• Ontologică (prezenta obiectului sau a fenomenului în timpul

instruirii)

• Psihologică (subiectul sa fie atent asupra obiectului sau

fenomenului)

• Pedagogică (repetarea definiției pana la asocierea semnului

cu obiectul)
 Operaționalizarea conceptelor
• Definiția nominală (sau verbală) constă în specificarea
înțelesului unui termen cu ajutorul altor termeni.

• Definiția operațională constă în traducerea conceptelor în

”evenimente observabile ”, adică în construirea de dimensiuni și
indicatori

• Construirea dimensiunilor are loc în situația în care conceptele

sunt complexe, prin urmare operaționalizarea lor nu se poate
face direct prin intermediul indicatorilor

• Indicatorii sunt caracteristici care pot fi ușor de identificat și

măsurat, sunt ”evenimente observabile ”
 Operaționalizarea conceptelor

Concept multidimensional: imaginea unui magazin (Malhotra,

2010/1996, 319-320)
Dimensiuni:
- Calitatea produselor
- Varietatea produselor
- Serviciile de returnare a produselor
- Calitatea serviciilor personalului
- Prețurile
- Locația
- Prezentarea produselor
- Politica de creditare
 Dimensiuni ale excluziunii sociale (Hayes et al., 2008)

Excluziunea socială = un individ este exclus social dacă nu

participă la activitățile de bază ale societății din care face
parte (definiție nominală)

Dimensiuni:
1. consum: capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii;
2. „producție: participarea la activități economice;
3. implicarea politică: implicarea în luarea deciziilor la nivel
local sau central;
4. interacțiunea socială: relații cu familia, prietenii,
comunitatea.
 Dimensiuni ale valorilor materialiste
(Richins și Dawson, 1992)

D1.dobândirea și beneficierea de bunuri materiale ca

indicator al succesului

D2. centrare pe bunuri materiale

D3. fericirea ca rezultat al dobândirii și beneficierii de

bunuri materiale
Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea: ”succes”
• În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmați?
1. Total 2. Dezacord 3. Nici acord, 4. De acord 5. Total de
dezacord nici dezacord acord

• I admire people who own expensive homes, cars, and clothes.

• Some of the most important achievements in life include acquiring

material possessions.

• I don't place much emphasis on the amount of material objects

people own as a sign of success. (reverse item)

• The things I own say a lot about how well I'm doing in life.

• I like to own things that impress people.

• I don't pay much attention to the material objects other people own
(reverse item)
 Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea
”centralitate”
• I usually buy only the things I need.

• I try to keep my life simple, as far as possessions are concerned.

• The things I own aren't all that important to me.

• I enjoy spending money on things that aren't practical.

• Buying things gives me a lot of pleasure.

• I like a lot of luxury in my life.

• I put less emphasis on material things than most people I know.

Care sunt reverse items?
Indicatori pentru valori materialiste. Dimensiunea ”fericire”

• I have all the things I really need to enjoy life.

• My life would be better if I owned certain things I don't have.

• I wouldn't be any happier if I owned nicer things.

• I'd be happier if I could afford to buy more things.

• It sometimes bothers me quite a bit that I can't afford to buy all

the things I'd like.

Care sunt reverse items?

 Indicatori (Chelcea, 2004, 137-138)

• Putere de respingere – proprietatea unui indicator de a lăsa în

afara sferei lui toate unitățile sociale care nu posedă indicatul

• Putere de conținere – proprietatea unui indicator de a conține

toate unitățile sociale care nu posedă indicatul

• Putere de discriminare – putere de respingere mare + putere

de conținere mare
 Indicatori

Indicatori pentru bunăstarea materială:

”a poseda o locuință de tip vilă” – un indicator cu putere de

respingere mare și cu putere de conținere mică

”a avea venituri lunare mai mari decât venitul pe economie” – un

indicator cu putere de respingere mică și cu putere de conținere
mare

Persoanele care posedă doar unul dintre indicatori se află într-un

spațiu de nedeterminare. Nu putem spune cu certitudine că
sunt săraci sau bogați.
 Indicatori

Care este puterea de conținere care este puterea de

respingere pentru indicatorii?

• ”a poseda un telefon mobil”

Dar pentru începutul anilor ‘1990?

• ”a poseda un automobil Duster”

În România? În Suedia? În Somalia?
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

X0 = Xt + Xs + Xr

X0 = valoarea măsurată

Xt = valoarea reală

Xs = eroarea sistematică

Xr = eroarea aleatoare

Xs + Xr = eroarea de măsurare
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

Eroarea sistematică = afectează măsurarea în manieră constantă.

Măsurători multiple, în condiții similare, sunt asociate cu erori
identice sau similare

Eroarea aleatoare (random error) = produs al schimbărilor

întâmplătoare ale realității (care nu este strict deterministă) sau
al condițiilor de măsurare
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

Fidelitatea măsurării = măsura în care o scală produce

rezultate consistente dacă sunt măsurate aceleași
caracteristici
- Fidelitatea este maximă atunci când nu avem eroare
aleatoare (Xr = 0)

Validitatea măsurării = măsurăm ceea ce ne-am propus

să măsurăm
- Validitatea perfectă înseamnă că nu există eroare de
măsurare (Xs + Xr = 0)
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

• Dacă o măsurare este perfect validă este și perfect fidelă

(X0 = Xt )

• Dacă o măsurare nu este perfect fidelă atunci nu este perfect

validă (măsurarea are cel puțin o eroare sistematică).

• Dacă o măsurare este perfect fidelă nu este obligatoriu să fie

și perfect validă. Nu are eroare sistematică dar poate avea
eroare aleatoare.
 Validitatea și fidelitatea (Babbie, 2010, 214)

Validă și fidelă Invalidă și fidelă Validă și

infidelă

Putem vedea că Babbie și Malhotra nu au aceeași perspectivă

în ceea ce privește relația dintre fidelitate și validitate.
 Evaluarea
scalelor

Fidelitatea Validitatea Generalitatea

Test/ Forme Consistența

Conținut Criteriu Construct
retest alternative internă

Split half

Convergent Discriminant Nomologic

 Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)

• Index – un tip de măsură compusă care rezultă prin simpla

acumulare de scoruri acordate unor atribute individuale

• Scală – un tip de măsură compusă care rezultă din acordarea

de scoruri pentru itemi luând în considerare faptul că unii
dintre ei reflectă variabilele într-un grad mai slab sau mai
puternic
 Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)

Index al activismului politic. Se acordă un punct pentru fiecare

item:

• Scrierea unei scrisori către un funcționar public

• Semnarea unei petiții politice
• Donarea de bani pentru o cauză politică
• Donarea de bani pentru un candidat politic
• Scrierea unei scrisori politice către editor
• Convingerea cuiva să-și schimbe intenția de vot
 Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)

logica construirii unei scale

Candidatura pentru o funcție publică NU NU NU NU Da

Munca în cadrul unei campanii
NU NU NU DA DA
politice
Contribuția cu bani la o campanie
NU NU DA DA DA
politică
Participarea la vot NU DA DA DA DA
0 1 2 3 4

• În timp ce indexurile numără indicatorii variabilelor, scalele

țin cont de intensitățile diferite ale acestor indicatori

• Scalele sunt, în general, superioare indexurilor.

 Idex al cunoașterii Uniunii Europene
Care dintre următoarele afirmaţii privind Uniunea Europeană sunt adevărate?
Adevărat Fals Nu ştiu Nu răspund
1. Uniunea Europeană are 25 de state membre (M) 1 2 98 99
2. Comunitatea Europeană a fost creată după Primul
Război Mondial, la începutul anilor 1920 1 2 98 99

3. Steagul european este albastru cu stele galbene 1 2 98 99

4. Există câte o stea pentru fiecare stat membru în steagul
1 2 98 99
UE
5. Sediul Parlamentului European se află la Strasbourg
1 2 98 99
(M)
6. Membrii Parlamentului European sunt aleşi direct de
către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99

7. Preşedintele Uniunii Europene este ales în mod direct

de către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99

8. Uniunea Europeană are propriul imn 1 2 98 99

9. În fiecare an se sărbătoreşte o zi a Uniunii Europene, în
toate statele membre 1 2 98 99

10. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor

avea loc în anul 2012 (M) 1 2 98 99
 Idex al cunoașterii Uniunii Europene
(procentul de persoane care au obținut un anumit scor – de la 0 la 10)
 Scala de tip Likert.
Negro scale (Likert, 1932, 19)

Itemi:
9. All negroes belong in one class and should be treated
in about the same way.
12. If the same preparation is required, the negro
teacher should receive the same salary as the white.
13. Practically all American hotels should refuse to
admit negroes.
Strongly Approve Undecided Disapprove Strongly
approve (4) (3) (2) disapprove
(5) (1)
Scale de tip Likert
 Adaptive Visual Analog Scale (VAS)
(Marsh-Richards et al., 2009, Dușa and Frunzaru, 2010)
 Scala diferențiatorului semantic (Charles E. Osgood)

Scala diferențiatorului semantic = o scală cu 7 puncte prin care li

se cere respondenților să se plaseze între două adjective
opuse

Exemple de adjective bipolare:

- ”rece” and ”cald”
- ”puternic” and ”slab”
- ”organizat” and ”neorganizat”
 Vă rog să bifați un X pe o linie între cele două extreme care să indice
punctul dvs. de vedere cu privire la serviciile furnizate de compania A
(scala diferențiatorului semantic)

Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este

politicos politicos
Personalul :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu
cunoaște cunoaște produsele
produsele
Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este
eficient eficient
Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este de
de încredere încredere

Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este

modernă modernă
 Scala Bogardus a distanței sociale
Autor Emory S. Bogardus (1925)

Distanța socială – ”gradul de înțelegere și afecțiune pe care unele

persoane îl simt unele față de celelalte” (citat din Chelcea,
2004, 359)

Indicele distanței sociale (IDS) - numărul de posibilități de

contact social cu persoane excluse, aparținând altor grupuri
(etnice, religioase etc.)
Indicele contactelor sociale (ICS) – numărul de posibilități de
contact social cu persoane acceptate (IDS + ICS este constant)
Indicele calității contactelor sociale (ICCS) – scorul ponderilor
pentru fiecare răspuns pozitiv
 Răspunsurile unei singure persoane
la Scala distanței sociale

În relații În club Pe Ca Ca Doar ca L-aș IDS ICS ICCS

de ca strada angajat în cetățean vizitator în expulza
rudenie prieten mea ca profesia în țara țara mea 1 p.
prin intim vecin mea mea 2 p.
căsătorie 6 p. 5 p. 4 p. 3 p.
(7 p.)

Armeni
X 5 1 2

Canadi
X X X X X 1 5 25
eni
Negri X 6 0 1

Olandezi X X X 4 2 9

Turci x 6 0 1
 Indicii obținuți prin aplicarea Scalei distanței sociale (N=110)
(după Bogardus, 1925, citat de Chelcea, 2004, 362)

Nr. Grupuri etnice IDS ICS ICCS

1 Armeni 3,51 1,77 6,16
2 Bulgari 3,97 1,49 4,62
3 Canadieni 0,30 4,55 22,51
4 Englezi 0,27 4,60 22,35
5 Francezi 1,04 4,08 18,67
6 Greci 3,98 1,56 5,23
7 Germani 1,89 3,49 14,95
8 Negri 4,10 1,27 3,84
9 Olandezi 3,65 1,12 16,06
10 Români 3,74 1,91 5,47
11 Turci 4,80 1,18 2,91
12 Unguri 3,45 1,80 5,76
 Scala Thurstone (Louis Thurstone)

Prima etapă (construirea afirmațiilor)

Sunt selectate judecăți de valoare realizate de aprox. 100 de
persoane cu privire la obiectul social sau procesul social care
ne interesează.
Acestea (n= 80-100) trebuie să fie propoziții (nu întrebări) scurte,
clare, fără cuvinte sau expresii greu de înțeles, cu care poți sau
nu să fii de acord.

Putem cere : ”Construiți afirmații care descriu atitudini pe care

oamenii le pot avea față de persoanele care au virusul HIV.”
(trebuie să te asiguri că persoanele în cauză știu ce înseamnă
virusul HIV care provoacă SIDA)
 Scala Thurstone
Etapa a doua (evaluarea afirmațiilor)
Aprecierea itemilor de către un număr (minim 25-50) de
”judecători” care au rolul de a plasa enunțurile într-o categorie
de la 1 la 11 (uneori 7)
(ex. Judecătorii trebuie să evalueze pe o scală de la 1 (de loc
favorabil) la 11 (foarte favorabil) cât de favorabile sunt
afirmațiile cu privire la persoanele cu HIV. )

Etapa a treia (calcularea valorilor de scală)

Se calculează mediana și abaterea intercuartilă (Q3-Q1) obținută
de fiecare item. Mediana reprezintă valoarea din mijloc a
șirului de valori ordonat crescător. Q1 este valoarea care
împarte șirul în ¼ și ¾, iar Q3 este valoarea care împarte șirul în
¾ și ¼.
(Q2 este, de fapt, mediana. Quartilele împart șirul în patru părți.)
 Scala Thurstone
Etapa a patra (selecția afirmațiilor)
Pentru fiecare scor de la 1 la 11 trebuie selectat un item. Dacă, de
exemplu, sunt mai mulți itemi cu mediana între 3 și 4 îl alegem pe
cel mai aproape de centrul intervalului (de 3,5). Dacă există în
această situație mai mulți itemi, îl selectăm pe cel care are
valoarea Q3-Q1 cea mai mică (pentru care există cel mai mare
consens între ”judecători”).

Dacă există și în această situație mai mulți itemi (cu Q3-Q1 egal),
atunci îl selectăm pe cel care îndeplinește cel mai bine criteriile
pentru selecția opiniilor (itemilor)

Dacă nu există nici un item care să aibă mediana o anumită valoare

între 1 și 11, alegem de două ori o valoare alăturată. De ex., dacă
nici un item nu are mediana 5 (sau 5,5) atunci putem alege două
afirmații care au valoarea 4 (sau 6).
 Scala Thurstone

Etapa a cincea. Administrarea scalei

Fiecare item are o anumită valoare de scală (mediana). Dacă

respondentul afirmă că este de acord cu o afirmație va obține
un anumit scor.

Se va face media dintre aceste scoruri (se împarte suma

scorurilor doar la numărul de afirmații cu care respondentul
este de acord).

Cu cât scorul este mai ridicat cu atât respondentul are, în

exemplul nostru, o atitudine mai degrabă pozitivă față de
persoanele cu HIV
 Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Este o scală cumulativă în care întrebările sunt ordonate
descrescător, cine răspunde afirmativ la un item al scalei va
răspunde afirmativ și la itemii de sub el

Indicatori care susțin dreptul femeii la avort

I1. Femeia nu este căsătorită

I2. Sarcina este rezultatul unui viol
I3. Starea de sănătate a femeii este pusă grav în pericol

Indicatorul 1 este mai puternic, cine răspunde la I1 DA va răspunde

DA și la I2 și I3. Cine răspunde DA la I2 va răspunde DA la I3
 Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Sunt situații în care unii, de exemplu, răspund DA la I1, NU la I2 și
DA la I3. Este o situație care nu corespund așteptărilor, o eroare.

Aplicăm scala și calculăm:

Indicele de reproductibilitate = 1 – număr de erori / numărul
aprecierilor

Dacă indicele de reproductibilitate este mai mare de 0,85 scala

este corect construită.

Scorul de scală este dat de numărul de răspunsuri DA. În exemplul

nostru, cu cât sunt mai multe răspunsuri DA, cu atât mai mult
persoana susține dreptul femeii la avort.
 Elemente de statistică.
Măsuri ale tendinței centrale
Mean = the value obtained by summing all
elements in a set and dividing by the number of
elements

Mode = the value that occurs the most in a

(sample) distribution

Median = the value above which half of the values

fall and below which half of the values fall
 Elemente de statistică.
Măsuri ale omogenității
Range = the difference between the largest and
smallest values of a distribution

Interquartile range (IQ) = the range of a distribution

encompassing the middle 50 percent of the
observation

Variance = the mean squared of all the variation

from the mean

Standard deviation (SD) = the square root of the

variance
 Elemente de statistică.
Măsuri ale omogenității
Range = Xlargest- Xsmallest

IQ = Q3-Q1

Variance =

S.D. =
 Bibliography
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Editura Polirom.
Hayes, Alan, Gray, Matthew and Edwards, Ben. (2008). Social
inclusion. Origins, concepts and key themes.
(http://www.socialinclusion.gov.au/Documents/AIFS_SI_concepts
_report_20April09.pdf, 29.11.2010)
Kent, Ray. (2007). Marketing Research. Approaches, Methods and
Applications in Europe. London: Thomson.
Likert, Rensis. (1932). A Technique for the Measurement of
Attitudes. New York: New York University.
Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied
Orientation. New York: Pearson.
Richins, L. Marsha, and Dawnson, Scott (1992). A Consumer Values
Orientation for Materialism and its Measurement: Scale
Development and Validation. Journal of Consumer Research, 19
(3): 303-316.