Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lipide
• Foarte răspândite în lumea vie
• Greu solubile în apă, ușor solubile în solvenți organici
nepolari: eter, benzen, cloroform
• Roluri
– Principala formă de depozitare a rezervelor energetice –
trigliceridele din țesutul adipos
– Constituenți ai membranelor celulare și subcelulare –
fosfatide, sfingolipide, colesterol
– Formă de transport a lipidelor prin sânge – lipoproteine
plasmatice
– Controlează procese metabolice importante – steroizi,
eicosanoizi
– Sunt vitamine, hormoni, izolatori termici, mecanici, electrici
Clasificare
• După solubilitate :
– Lipide nepolare – greu solubile în apă – trigliceride, esterii
colesterolului
– Lipide polare – cu caracter amfipatic – fosfatide, sfingolipide,
colesterol
• După structură:
– Lipide simple = esteri ai acizilor grași cu diverși alcooli
• Gliceride – cu glicerol
• Ceride – cu alcooli alifatici superiori, steroli
– Lipide complexe – conțin pe lângă acizi grași și alcooli și alte grupări
• Glicerofosfolipide – glicerol, acizi grași, alcool și grupări fosfat
• Sfingolipide – derivați ai aminoalcoolului nesaturat numit sfingozină
– Lipide derivate – rezultă prin hidroliza lipidelor simple sau complexe și
mai păstrează proprietățile de solubilitate specifice lipidelor – acizi
grași, alcooli alifatici superiori, compuși steroidici, carotenoizi
Acizii grași
• Compuși cu caracter amfipatic având o catenă
hidrocarbonată hidrofobă de care se leagă o
grupare funcțională hidrofilă, -COOH (peste 100
acizi diferiți)
• Acizii grași tipici – monocarboxilici, alifatici, cu
catenă liniară saturată sau nesaturată și număr
par de atomi de carbon (4-26 atomi)
• Acizi grași ciclici, cu catenă ramificată, număr
impar de atomi de carbon sau având și alte
grupări funcționale sunt întâlniți ocazional
Acizi grași saturați
• Formula generală – CH3- (CH2)n- COOH
• Cei mai răspândiți sunt: acidul palmitic ( C 16),
stearic (C 18); acizii cu 4-10 atomi de C sunt
abundenți în grăsimile din laptele rumegătoarelor;
acidul lignoceric (C 24) se găsește în lipidele din
substanța nervoasă.
• Catenele hidrocarbonate saturate au o conformație
în zig-zag
Numărul
Număr de
atomi de dublelor Denumire uzuală Denumire ştiinţifică Formula
carbon
legături
CH3-(CH2)4-(CH=CH-CH2)2-(CH2)6-
C18:D9,12 2 Acid linoleic Acid octadecadienoic
COOH
CH3-CH2-(CH=CH-CH2)3-(CH2)6-
C18:D9,12,15 3 Acid linolenic Acid octadecatrienoic
COOH
CH3-(CH2)4-(CH=CH-CH2)4-(CH2)2-
C20:D5,8,11,14 4 Acid arahidonic Acid eicosatetraenoic
COOH
Acizi grași nesaturați
• Formele naturale ale acestor acizi sunt cis; configurația
ₒ
cis a unei duble legături determină o îndoire cu 30 a
catenei hidrocarbonate și poate influența împachetarea
fosfolipidelor din structura membranelor care conțin acizi
grași nesaturați
• Nesaturarea acizilor grași este un element de reglare a
fluidității membranelor
Acizi grași nesaturați
• Acizii linoleic și linolenic sunt acizi grași esențiali – nu
pot fi sintetizați în organism (nu există o enzimă
capabilă să introducă duble legături între poziția 9 și
capătul w al acidului gras) și trebuie procurați din dietă
• Cea mai mare parte a acizilor grași sunt esterificați cu
alcooli, steroli sau sunt angajați în legături amidice
• În plasmă, avem un procent mic de acizi grași liberi
care circulă numai asociați cu albumina
• Peste 90% din acizii grași din plasmă sunt esterificați și
intră în constituția lipoproteinelor plasmatice
Gliceride (acilgliceroli)
• Lipidele cele mai abundente din natură
• Componentele principale ale lipidelor de rezervă
din țesuturi și ale grăsimilor din lapte
• Sunt esteri ai glicerolului cu acizi grași
• Mono- și diacilglicerolii (mono și digliceride)
sunt intermediari în cursul sintezei și degradării
trigliceridelor; se găsesc în țesuturi în cantități
mici; au caracter amfipatic (hidrofob și hidrofil)
• Trigliceridele sunt hidrofobe, nepolare; cele din
țesutul adipos uman sunt trigliceride mixte
Gliceride (acilgliceroli)
• Hidroliza trigliceridelor este realizată de:
– Lipaza pancreatică – cele din dietă
– Lipaza hormon-sensibilă – cele din țesutul adipos
– Lipoprotein lipaza – cele din sânge, din structura
lipoproteinelor
• Prin hidroliză se obțin acizi grași, care sunt
folosiți de toate țesuturile (cu excepția creierului)
pentru producerea de energie sau ca sursa de C
pentru biosinteza lipidelor, și glicerol - nu poate fi
utilizat de țesutul adipos, trece în sânge fiind
preluat de ficat și utilizat la sinteza de glucoză
O Gliceride O
CH2 O C R1 CH2 OH CH2 O C R1
O O
H C OH H C O C R1 H C O C R2
CH OH CH OH CH OH
C 2 C 2 C 2
O
O
CH2 O C R1
CH2 O C R1 O
H C O C R2
H C OH O
O
CH O C R3
CH O C R2 C 2
C 2
Diacilglicerol Triacilglicerol
(diglicerid) (triglicerid, TAG)
Glicerofosfolipide (fosfatide)
• Sunt constituenți majori ai membranelor
celulare
• Derivă de la acidul fosfatidic prin esterificarea
grupării fosfat cu un compus R-OH
O
CH2 O C R1
O
R2 C O C H
O
-
CH O P O
C 2
-
O
Acid fosfatidic
Fosfatidil coline (lecitine)
• Se găsesc în proporția cea mai mare în structura
membranelor
• R-OH = colină HO-CH2-CH2-N(CH3)3+
• Acidul gras din poziția 1 este de regulă saturat iar
cel din poziția 2, nesaturat
• Dipalmitoil lecitina este componentul principal
(80-90%) al surfactantului pulmonar, material
care acoperă alveolele pulmonare și împiedică
colapsul acestora la expirare
Fosfatidil coline (lecitine)
O
CH 2
O C R 1
O
R 2
C O C H
O
+
CH 2
O P O CH 2 CH 2
N (C H 3)3
C
-
O
O
CH2
O C R1
O
R C O C H
2
O 2-
OPO3
CH O P O
C 2 OH
- OH OH
O 2-
OPO3
Fosfatidilinozitol -4,5bisfosfat
Fosfatidil gliceroli
• Sunt fosfatide fără azot
• Cuprind unul sau două resturi fosfatidil legate de
glicerol
• Sunt componente ale surfactantului pulmonar
• Difosfatidilglicerolul (cardiolipina) este
constituentul principal al membranei interne
mitocondriale
Fosfatidilgliceroli
O
CH 2 O CO R 1
CH 2 O P O CH 2
R 2 CO O C H H C OH O - H C O CO R
O 2
CH 2 O P O CH 2 R CO O CH
C 1 2
-
O
CH O P O X
C2
-
O
F
osfo
lip
azaC F
osfo
lip
azaD
Sfingolipide
• Lipide structurale, abundente în sistemul nervos
central, în special în substanța albă
• Sunt derivați ai unui aminoalcool superior, sfingozina
• Prin acilarea grupării –NH2 cu un acid gras se obține
ceramida.
C H 3 ( C H 2)12 C H C H C H O H C H 3 ( C H 2)12 C H C H C H O H
+
H C N H 3 H C N H C O R
C H 2 O H C H 2 O H
S fin g o z in ã C e r a m id ã
Sfingolipide
• Sunt 2 categorii de sfingolipide:
– Sfingomieline, lipide cu fosfor; împreună cu
glicerofosfolipidele alcătuiesc grupa fosfolipidelor
– Glicosfingolipide, lipide fără fosfor; conțin unul
sau mai multe resturi glicozil
Sfingomieline
• Răspândite în structura tuturor membranelor;
deosebit de abundente în membranele țesutului
nervos
• Conțin o ceramidă legată de un rest de fosforilcolină
• Sunt amfioni, au caracter amfipatic
C H 3 ( C H 2)12 C H C H C H O H
R C O N H C H
O +
C H 2 O P O C H 2 C H 2
N (C H 3)3
-
O
S fin g o m ie lin ã
Cerebrozide
• Se găsesc în majoritatea membranelor celulare, mai
abundente în creier și membranele țesutului nervos, în
particular în teaca de mielină
• Pot fi glucocerebrozide (glucozilceramide) sau
galactocerebrozide (galactozilceramide)
CH3 (CH2)12 CH CH CH OH
H C NH CO R
CH2OH
CH2
O O
OH
HO
OH
Glucocerebrozid
Sulfatide
• Se obțin prin sulfatarea cerebrozidelor
• b-sulfogalactocerebrozidele constituie 15% din
lipidele din substanța albă
CH3 (CH2)12 CH CH CH OH
H C NH CO R
CH2OH
CH2
OO
OH
-
OSO3
OH
b-sulfogalactocerebrozid
Globozide
• Sunt oligozaharid-ceramide
• Conțin 2 sau mai multe molecule de monozaharid (Gal,
Glc, NAcGal) legate O-glicozidic la ceramidă
• Se află în splină, ficat, eritrocite, ser
• Lactozil ceramida se află în membrana eritrocitară
C H3 ( C H 2)12 CH CH CH OH
H C NH CO R
O CH2
C H2O H C H2O H
OH O H O
H H
OH H O OH H
H H OH
H OH H OH
L a c to z ilc e r a m id
Gangliozide
• Se află în celulele ganglionare din sistemul nervos
central iar în cantități mici și în membranele altor
celule
• Conțin legat de ceramidă un oligozaharid în structura
căruia intră acizi sialici (de ex. NANA)
• După numărul de acizi sialici din moleculă sunt:
– GM – monosialogangliozide
– GD – diasialogangliozide
– GT – trisialogangliozide
– GQ - tetrasialogangliozide
Cifrele 1-3 se obțin din diferența 5-nr. de monozaharide din
catena principală
Gangliozide
C er G lc G al N A c G al G al GM 1 C er G lc G al N A c G al GM 2
NANA NANA
C er G lc G al GM 3 GD1
C er G lc G al N A c G al G al
NANA
NANA NANA
GT1 C er GQ1
C er G lc G al N A c G al G al G lc G al N A c G al G al
S te r a n
• Compușii steroidici diferă între ei prin grupările funcționale și
catenele laterale grefate pe nucleul steranic, prin prezența
unor legături duble și prin existența unui număr mare de
stereoizomeri
Steroizi naturali Nr. atomi de carbon Hidrocarbura fundamentală
Hormoni estrogeni 18
Estran
Hormoni androgeni 19
Androstan
Hormoni corticosteroizi şi
21
progestageni
Pregnan
Acizi biliari 24
Colan
Steroli 27
Colestan
Steroli
• Sunt alcooli sterodici prezenți în toate
organismele vii
• Din această categorie fac parte colesterolul și
produșii lui de metabolizare, acizii biliari
Colesterol
• Steroid cu 27 atomi de carbon derivat din
hidrocarbura ipotetică numită colestan
• Nu se află în plante, microorganisme și
nevertebrate
• Cel mai important sterol din regnul animal
• Se află în constituția tuturor membranelor
lipoproteice
• În sânge se află fie în formă liberă, fie esterificat
cu acizi grași în constituția lipoproteinelor
plasmatice (chilomicroni, VLDL, LDL, HDL)
Colesterol
1
7
3
H
O 5
6
C
ole
ste
rol
C O O H C O O H
H O O H H O O H
A c id c o lic A c id c h e n o d e z o x ic o lic
OH OH
CO CO
HO OH NH HO OH NH
C H2 C H2
- C H2
COO
-
SO3
A c id g lio c o lic A c id ta u r o c o lic
COOH COOH
HO HO