TEMA8.Inflația și procesele inflaționiste.

 1.Conceptul și indicatorii inflației.

 2.Formele cauzale ale inflației.Tipurile
inflatiei.
 3.Costurile inflației.
 4.Curba lui Philips pe termen scurt și lung.
 5.Politici anti-inflaționiste.
 Termeni-cheie: inflaţie, rata inflaţiei
inflaţia prin cerere, inflaţia prin ofertă;
curba lui Phillips, poltici anti-inflaţioniste
1.Conceptul și indicatorii
inflației.
 noţiunea de inflaţie este legată de masa banilor în
circulaţie în raport de producţie: creşterea masei
banilor în circulaţie într-un ritm mai rapid decât cel al
creşterii producţiei
 permanenţă în cadrul oricărei economii (dezechilibru
care afectează în proporţii diferite toate ţările)
 proces prin care se afirmă multiple dezechilibre din
economie
 proces de creştere cumulativă şi autoîntreţinută a
nivelului general al preţurilor
Inflația.
 J.M. Keynes apreciaza natura inflatiei in legatura cu
fluxurile macroeconomice reale, tendinta de crestere
nelimitata a preturilor curente fiind corelata cu folosirea
deplina a mainii de lucru. El considera ca se poate vorbi de
inflatie autentica daca o noua crestere a volumului cererii
efective nu mai determina o noua crestere a productiei si se
manifesta prin cresterea unitatii de cost strict proportionala
cu cresterea cererii efective.
 - monetaristii explica inflatia pe baza confruntarii
specifice dintre marimile nominale si cele reale, dintre
nivelurile curente si cele asteptate ale indicatorilor
macroeconomici;
 - aprecierea inflatiei ca un dezechilibru ce consta
intr-un exces al fluxului cererii de bunuri in raport cu
posibilitatile ofertei;
inflaţia
dezechilibru macroeconomic caracterizat prin două
tendinţe majore:
 - creşterea generalizată şi persistentă a preţurilor
• durabilă (non-conjuncturală)
• tendinţă generală
• cumulativă (autoîntreţinută)
 - scăderea puterii de cumpărare a banilor
 Opusul inflatiei esteconsiderata deflatia.

 deflaţie - proces de scădere durabilă a nivelului general al

preţurilor
 dezinflaţie - proces de reducere (încetinire) a ritmului de
creştere a nivelului general al preţurilor, sau altfel spus de
scădere durabilă a ratei inflaţiei (aceasta înregistrând în
continuare valori pozitive)

 inflaţie aşteptată → info!

 Măsurarea inflaţiei.Indicatori.

 porneşte de la consensul teoretic cu privire la formele

sale de manifestare / conţinutul său
• creşterea preţurilor (indicele preţurilor = Ip / indicele
deflator = ID)
• scăderea puterii de cumpărare
• ecartul dintre masa monetară ce există efectiv în
circulaţie şi cantitatea de bani care se justifică din
punct de vedere al activităţii economice (ecartul
inflaţionist).
inflatia are o dimensiune absoluta
si una relativa.
 In marime absoluta, inflatia ne arata
diferenta (ecartul) dintre cererea nominala
solvabila si oferta reala de bunuri materiale
si servicii, aceste marimi fiind agregate la
scara economiei nationale. Aceasta
diferenta ne arata excedentul, surplusul de
masa monetara in raport cu oferta reala
corespunzatoare.
Marime relativă.
 In marime relativa, se calculeaza un raport
procentual intre marimea absoluta aratata si
masa ofertei reale de bunuri. Ea se exprima
cu ajutorul indicilor statistici cu baza fixa si
cu baza in lant. Indicii ne arata sensul
evolutiei procesului inflationist (crescator,
descrescator, constant).
 Cei mai utilizati indici si coeficienti
pentru masurarea inflatiei sunt:
 Cei mai utilizati indici si coeficienti pentru
masurarea inflatiei sunt: indicele general al
preturilor sau deflatorul PIB (PNB),
 indicele preturilor de consum,
 indicele preturilor de productie,
 indicele costului vietii,
 modificarea puterii de cumparare a banilor,
s.a.
Indicatori .
 Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara
evolutia preturilor unui cos de produse, considerat relevant
din perspectiva cheltuielilor efectuate de o gospodarie
tipica.
 Indicele preturilor de productie (IPP) masoara
evolutia preturilor in etapele care preced consumul final,
inclusiv a pretului materiilor prime, semifabricatelor si
produselor care n-au fost trimise spre desfacere.
 Indicele general al preturilor (IGP) masoara
evolutia tuturor tipurilor de pret care functioneaza intr-o
economie: atat in cazul bunurilor regasite in consumul
gospodariilor, cat si in cel al bunurilor care intra in
fluxurile de productie. Este cel mai relevant indicator al
inflatiei.
 .
Rata inflatiei.
 Rata inflatiei ne arata modificarea relativa
a nivelului preturilor in decursul unui
interval de timp, putand fi determinata cu
ajutorul IPC si al IGP:
 Ri = IPC (IGP) – 100%
Indicele preţurilor
p1
A uni produs: ip  * 100
p0
Indice sintetic (general):
 q0 p1
Ip    s0i p
 q0 p0

• indice Laspeyres (cu structura producţiei fixată în perioada de

bază)

Rata inflatiei: i’=(Ip-1)*100

Indicele deflator
PIBnom.
• un produs: IDPIB 
PIBreal

 q1 p1
• sintetic (general): ID    s1i p
 q1 p0
• indice tip Paasche (cu baza în structura curentă a producţiei)
2Forme cauzale ale inflaţiei .

 inflatie moderata, exprimata printr-un ritm mediu

anual de crestere a preturilor de consum intre 3-5%
pe an, insotita, de regula, de o crestere economica
intr-o masura mai mare;
 - inflatie rapida, care poate atinge un ritm de
crestere a preturilor de 10%, fiind insotita de cresteri
economice mai lente si de stagnari, uneori chiar de
scaderi ale productiei nationale;
 - inflatie galopanta
(hiperinflatia),caracterizata printr-o crestere anuala a
preturilor ce depaseste 10%, ajungand uneori la
procentaje de peste 100%.

 Hiperinflaţie 200%
Corelatiile dintre inflatie si dinamica economica.
 crestere economica neinflationista – care are loc in
conditiile unei inflatii moderate (controlata de guverne si
alti factori de decizie macroeconomica), rata cresterii
economice depasind-o pe cea a inflatiei.
 - crestere economica inflationista – unde rata
inflatiei este mai mare decat ritmul mediu anual de crestere
a productiei nationale. .
 - stagflatie – caracterizeaza economia unei tari cu
inflatie rapida si lipsa de crestere notabila a productiei
nationale, adesea prin „crestere zero” si recesiune
economica.
 - slumpflatia – exprima un regres economic, o
scadere a productiei nationale, in conditiile unei inflatii
rapide sau chiar galopante.
Cauzele inflatiei contemporane .
 emisiune excesiva de semne banesti (bani de hartie);
 - excesul de cerere solvabila care genereaza
dezechilibru pe piata, intretine urcarea preturilor
accentuand tensiunea inflationista in concordanta cu
marirea diferentei dintre cerere si oferta;
 - insuficienta productiei de marfuri (ofertei).
Cresterea veniturilor, mai ales a salariilor, nu este insotita
de o crestere corespunzatoare a productiei si
productivitatii, aparand o penurie de bunuri, care genereaza
dezechilibru pe piata, inegalitate intre cerere si oferta,
cresterea preturilor. Specialistii numesc un asemenea
dezechilibru inflatie reala. Deoarece salariul este o
componenta a costului de productie, augmentarea lui va
duce la cresterea pretului de vanzare, creandu-se premisele
unei spirale inflationiste a salariilor si a preturilor;
Cauzele inflatiei contemporane .
 cresterea excesiva a creditului, care „creeaza” bani
suplimentari fata de nevoile circulatiei, ducand la cresterea
accelerata a cererii de marfuri in comparatie cu oferta;
 - deteriorarea productiei de bunuri economice fara
o reducere corespunzatoare a masei monetare aflate in
circulatie;
 - cresterea preturilor internationale la materii prime,
combustibil si energie, odata cu importarea unor asemenea
marfuri, importandu-se si inflatie.
Cauze şi efecte economico-sociale

 inflaţia prin bani: M*V = P*Y (emisiune necontrolată de monedă;

creşterea vitezei de circulaţie a banilor…)
 inflaţia prin cerere (scăderea bruscă a înclinaţiei spre economisire;
mutaţii neanticipate în structura cererii,…)
 deficitul bugetar (cheltuieli neproductive; împrumuturi de la banca de
emisiune,…)
 inflaţia prin costuri (scumpirea anumitor resurse materiale; majorări
salariale necorelate cu productivitatea,…)
 inflaţia externă/importată (preţuri externe şi/sau curs de schimb;
excedent extrem…)
 inflaţie prin structuri (monopolizare…)
 Cererea şi oferta de bani şi nivelul preţurilor de echilibru

Puterea de cumpărare
Nivelul
valoarea banilor (1/P)
preţurilor (P)
M
(Ridicată) 1 1 (Scăzută)

1.33
Puterea de cumparare a

3/4
(valoarea) banilor

echilibru
preţurilor de
Nivelul
1/2 2

1/4 4
L
(Scăzută) 0 Oferta băncii Cantitatea
(Ridicată)

centrale de bani
 Efectele unei creşteri a ofertei de bani (unei mase băneşti
suplimentare)
Puterea de cumpărare
Nivelul
valoarea banilor (1/P)
MS1 MS2 preţurilor (P)

(Ridicată) 1 1 (Scăzută)
1. O sporire a
ofertei de
monedă...
3/4 1.33

A
1/2 2

B
1/4 4
L
(Scăzută) 0 Cantitatea
(Ridicată)
M1 M2
de bani
Efecte economico-sociale
 primele faze ("şocul iniţial" şi "eroziunea monetară") → stimulează
producţia (Expansiunea monetară lentă duce la expansiunea producţiei)
 în fazele următoare inflaţia începe să "intoxice" sistemul economic şi
social:
• scăderea puterii de cumpărare a celor cu venituri nominale fixe sau cu un grad
ridicat de rigiditate (reduceri a cererii de consum)
• scăderea vânzărilor (consecinţă aşteptată cel puţin după lichidarea efectului de
consum al economiilor)
• diminuarea economisirii (cu efecte asupra investiţiilor viitoare şi creşterii
economice – vezi modelul Solow)
• distorsionarea sistemului de preţuri cu consecinţe asupra optimalităţii deciziilor
şi alocării resurselor
• costuri de informare mai mari şi/sau accentuarea lipsei de informare completă
• redistribuire arbitrară de bunăstare
 stagflaţie (stagnarea economică şi inflaţie)
 slumflaţie (recesiune economică, inflaţie şi şomaj cronic de masă).
 Evolutia preturilor ca urmare a cresterii ofertei de moneda
Explicati graficul de mai jos si stabiliti modificarile
inregistrate de AD & AS
AS3

AS2

AS1
P3

P2
AD3

P1 AD2
AD1
Yn Y’ Y
3. Efectele economico-sociale ale inflatiei

 In cazul inflatiei galopante (hiperinflatiei) efectele asupra vietii

economico-sociale pot fi devastatoare, dintre acestea noi amintind cele
mai importante:
 - sunt afectate corectiile dintre preturile diferitelor bunuri,
dintre variabilele activitatii economice, se anuleaza posibilitatea
efectuarii calculelor de eficienta si rentabilitate, fiind denaturate
rezultatele compararii acestora in timp si spatiu;
 - sunt descurajate investitiile productive, resursele banesti
fiind orientate spre actiuni speculative si/sau spre risipa si consum
nerational;
 - sunt afectate cursurile valutare, moneda nationala
pierzandu-si aproape intreaga valoare in raport cu monedele straine;
 - contribuie la decaderea societatii civile, in general, prin
saracirea clasei de mijloc, subminarea sistemului de impunere fiscala,
generarea coruptiei si degradarii morale in sanul institutiilor sociale;
 - deficitul bugetului de stat atinge cifre foarte mari,
finantarea acestuia devenind tot mai dificila.
Efectele economico-sociale ale
inflatiei.
 Pentru inflatia moderata si controlata, ce caracterizeaza tarile
avansate economic, teoria economica consemneaza urmatoarele efecte
(costuri):
 - pierderi sociale legate deprecierea banilor aflati in
circulatie. ;
 - necesitatea deselor calculari si recalculari de preturi, de
operatiunile de afisare a acestora. Aceste costuri sunt numite costuri
meniu;
 - inflatia antreneaza redistribuiri arbitrare ale avutiei si veniturilor intre
gospodarii, firme si stat, afectand in special persoanele care dispun de
venituri fixe. Sunt avantajati debitorii, care-si achita datoriile in bani
depreciati;
 - costuri psihologice si chiar politice, datorita perturbarii
ordinii sociale existente.
 Monetarism vs Keynesism

 Concluzie unanima:
•cresterea continua in oferta
de moneda → cresterea
continua a nivelului
preturilor → inflatie
4.Politici de combatere a inflaţiei şi consecinţelor acesteia :

Politica monetară (şi de credit)

 reducerea masei monetare în circulaţie (majorarea dobânzii de
referinţă/taxei scontului; limitarea directă a creditelor; creşterea
rezervelor minime obligatorii; politica de open-market)
 reforma monetară
Politici de combatere a inflaţiei şi consecinţelor acesteia :

Politici financiare (bugetare)

 politica fiscală
 politica cheltuielilor publice
 reducerea cheltuielilor publice
 creşterea veniturilor bugetare (prin creşterea gradului de colectare a
veniturilor şi/sau creşterea fiscalităţii)
 contractarea unor împrumuturi publice pentru acoperirea deficitelor
poate asigura diminuarea masei monetare şi un control mai mare a
cererii solvabile
Politici de combatere a inflaţiei şi consecinţelor acesteia :

Politica veniturilor
 indexarea Evoluţia creşterii preţurilor şi indexării.
Derulare şi efecte

Creşterea
preţurilor

Evoluţia
salariilor
prin
indexare

timp
Politici de combatere a inflaţiei şi consecinţelor acesteia :

alte măsuri
 îngheţarea preţurilor şi a salariilor
 controlul preţurilor prin măsuri administrative
