Forme și modalități de înțelegere a accesului

și integrării copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe

educaționale speciale în școlile incluzive

Popusoi Marilena cas, Anghel

Moraru Andreea
Petraru Alina-Georgiana
 “Toți copiii au dreptul de a fi educaţi împreună, oricare ar fi
dizabilitatea/handicapul sau dificultăţile de învăţare.”

Vă propun o scurtă reflecţie pe marginea unei parabole, care datează încă din
secolul al XIII -lea:

Mă plimbam. Văd la picioarele mele o frunză. Era pe jumătate uscată, dar

răspândea un miros foarte plăcut. O iau de jos şi o miros cu mare plăcere...
– Tu, ce răspândeşti un miros atât de plăcut, o întrebasei, eşti un trandafir?
– Nu, îmi răspunse, nu-s un trandafir, dar am trăit câtva timp lângă un
trandafir. De acolo vine mirosul ce-l răspândesc.
•
După Buna întovărăşire, de Th. Barrau .
 În încercarea de a clasifica formele în care copii cu cerințe speciale pot fi
incluși în programul școlilor de masă , vizăm următoarele criterii de diferențiere :

1. În funcție de durată, avem următoarele perspective :

 includere totală;

 includere parțială;

 includere ocazională.

2. În funcție de numărul copiilor cu cerințe speciale integrați într-o clasă, avem:

 integrare individuală;

 integrare în grupuri mici;

 clase omogene integrate.

 Orice copil cu dizabilitate și/sau cu cerințe educaționale speciale orientat,
acceptat și integrat într-o școală de masă,în funcție de natura cerințelor speciale pe
care le prezintă, va trebui să beneficieze de următoarele servicii educaționale de
sprijin (Gherguț, A., 2016) :

 Activități de învățare individualizată sub îndrumarea unui profesor de sprijin, a

unui profesor/învățător itinerant, în colaborare cu învățătorul/profesorii clasei;

 Activități de evaluare și de adaptare curriculară desfășurate de profesorul de

sprijin, de profesorul/învățătorul itinerant, în colaborare cu învățătorul/profesorii
clasei;

 Activități de intervenție recuperatorie individualizată;

 Servicii pentru părinți;

 Servicii pentru personalul didactic.

 Analizând formele de acces și integrare școlară elevilor cu cerințe
speciale, poate fi prezentată următoarea schemă orientativă(T. Vrăsmaș,
2001) :

 Plasarea în clase obișnuite, corelată cu modalități particulare de pregătire

și activități de sprijin asigurate de specialiști și cadrele didactice;

 Plasarea în clase obișnuite și asigurarea unui serviciu educațional de

sprijin la anumite discipline de către un cadru didactic specializat ;

 Plasarea în clase obișnuite cu extragerea copiilor pentru anumite

activități desfășurate în afara spațiului clasei de cadre didactice specializate, în
raport cu resursele și cerințele individuale ale copiilor integrați ;
 Înscrierea într-o clasă obișnuită, cu frecvență parțială, alternativ cu frecventarea
unei unități speciale, unde copiii beneficiază de educație specială;

 Înscrierea într-o unitate specială, frecventată parțial, alternativ cu activitățile dintr-

o clasă obișnuită;

 Frecventarea exclusivă a unei clase sau unități speciale de învățământ;

 Înscrierea într-o școală specială, frecventată alternativ cu o clasă obișnuită;

 Înscrierea într-o școală specială, cu frecventarea alternativă a unei clase sau

unități speciale dintr-o școală obișnuită.
 Într-o abordare incluzivă toţi elevii trebuie consideraţi la
fel de importanţi, fiecăruia să îi fie valorificate calităţile, pornind de
la premisa că fiecare elev este capabil să realizeze ceva bun.
 Strategii:

 Prezentarea copilului în faţa colegilor trebuie să se desfăşoare normal, să fie

aceeaşi ca şi pentru orice coleg nou venit;

 Pentru a favoriza comunicarea şi receptarea mesajului verbal este necesar ca

mesele să fie aşezate în semicerc sau în grupuri mici (maxim 4 elevi);

 Folosirea, preponderent, a metodelor activ-participative care stimulează

interesul pentru cunoaştere, dezvoltă învăţarea prin cooperare şi dezvoltă
colaborarea şi sprijinul reciproc pentru rezolvarea diferitelor sarcini;
 Reconsiderarea metodelor de predare-învăţare, în sensul adaptării la
cerinţele educaţionale specifice gradului şi tipului de handicap;

 Utilizarea jocului de rol ca modalitate pentru învăţarea

comportamentului social;

 Solicitarea elevului la diferite activităţi practice şi de gospodărire;

 Recompensarea;

 Existenţa unor structuri de sprijin la nivelul şcolilor publice;

 Implicarea autorităţilor locale;

 Implicarea mass-mediei în sensibilizarea comunităţii la problemele

copiilor cu CES;
 BENEFICII PENTRU COPIII TIPICI DIN GRUPELE/CLASELE CU COPII CU CES

Oportunitatea de a-ţi face prieteni – una din funcţiile importante ale prieteniei
este să-i facă pe copii să se simtă iubiţi, să se simtă în siguranţă şi valorizaţi;

Dezvoltarea abilităţilor sociale – devin conştienţi de nevoile celorlalţi, îşi

dezvoltă empatia, abilităţi pentru a înţelege şi a răspunde potrivit la comportamentele
prietenilor cu CES;

Creşterea stimei de sine – devin conştienţi de propriile capacităţi şi abilităţi;

Dezvoltarea toleranţei şi a răbdării - învaţă să fie toleranţi şi să aibă răbdare cu

colegii lor cu un ritm mai lent de învăţare;

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbale şi nonverbale.

Aplicatii
APLICATIA NR.1
Ne vom imparti in 4 grupe , formate din elevi tipici si elevi cu deficiente
diverse. Fiecare grupa v-a avea un capitan , acesta fiind cel care isi va coordona
echipa pentru a duce la bun sfarsit sarcina.
Pe tabla vor fi afisate 4 tablouri care sugereaza anotimpurile. Fiecare echipa
v-a primi cate un dosar cu imagini sugestive pentru fiecare anotimp.
Sarcina echipelor este aceea de a identifica anotimpul si de a lipi imaginea pe
tabla sub tabloul aferent.Dificultatea consta in cooperarea echipei pentru a-si
atinge scopul. Trebuie sa se ajuta intre ei pentru ca fiecare elev sa ajunga sa isi
aseze imaginea acolo unde trebuie, fireste dupa ce ainteles ce reprezinta aceea
imagine.
Aplicatii
APLICATIA NR.2
Pe tabla este afisat “Copacul Diversitatii”. Dupa
finalizarea primei aplicatii echipele trebuie sa
completeze un material care reprezinta frunzele si
fructele copacului cu ceea ce au simtit si cu ce s-au
confruntat in prima aplicatie. Sa faca sugestii sau sa
gaseaca metode pentru incluziune .
 Bibliografie

Bogdănescu, I., Neamțu , M., Rosan, A., Marcu, Învățăm împreună, Editura Alma
Mater, Cluj-Napoca , 2006

Gherguț , A., Educația incluzivă și pedagogia diversității , Editura Polirom , 2016

Vrăsmaș , T., Educația integrata și/sau incluzivă , Editura Aramis , București ,2001

Vrăsmaș, T., Daunt, P., Mușu , I., Integrarea în comunitate a copiilor cu cerințe
educative speciale , Editura Meridiane , Bucuresti , 1996