Etiologia, patogenia, tabloul clinic si

diagnosticul migrarilor dentare

Studenta :Paladi Mariana,S1403

Profesor : Buta Vladimir
• In literatura de specialitate migrarile dentare sunt cunoscute sub denumirea de :
sindromul Godon, sindromul Popov sau Sindromul Popov- Godon ( 1905 –
teorie a echilibrului ocluzal)
• 1871- Hunter descrie migrarea dentara in lucrarea “ Istoria naturala a dintilor”
• 1880- Popov face cercetari experiementale pe cobai
• 1898- Stiff si Grube in lucrarea “ Indreptar la tratamentul patologiilor
dentare”
• E. Gavrilov sustine ca aceste stari patologice sa fie numite: migrari verticale,
sagitale, transversale si mixte
 Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale

 Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,

obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC
 Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe motiv ca
organismul nu accepta in sine spatii goale
 Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot migra sub
influenta factorilor interni/externi (morfologici, fiziologici,
constitutionali, endocrinici, sociali, de trai s.a.) ceea ce este
absolut fiziologic
 Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat prin
ligamentul interdentar si de forta de masticatie iar migrarea
unui dinte spre spatiul edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti
 V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca compresiunea
tuburilor osoase si deplasarea lichidului intertisular spre zona
apofizei alveolare a dintilor lipsiti de antagonisti ducand la
cresterea apofizei alveolare- egresie
 S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit interdependenta intre
forma fetei, forma radacinilor si mecanismul migrarii dentare
- fata conusoidala- radacini drepte
- fata con-invers- radacinile dintilor superiori-drepte, inferiori-
incovoiate
- fata patrata- radacinile cu configuratii diferite la ambele
maxilare
Radacinile drepte favorizeaza migrari verticale iar cele
incovoiate – migrari M-D, V-O
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2
forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu
suprafata sa ocluzala planul de ocluzie, migreaza impreuna
cu alveola sa, insa raportul intra- si extraalveolar nu se
schimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari
ale apofizei alveolare, insa raportul coroana-radacina este
schimbat
 E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
 M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea spatiului
interalveolar
 II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie:
a) <2,5 mm
b) 2,6- 5 mm
c) 5,1- 10 mm
d) >10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
a) incipienta
b) medie
c) grava
I. Forma compensata:
• In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale:
- migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii mari)
- in edentatii mici – migrarea cuspizilor ( M, D)
- cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii
- planul de ocluzie denivelat
- blocarea ocluziei dinamice
• In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale, intinse
- dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct. triturarii)
- se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar
- dereglarea cinematicii mandibulare
 Migrare verticala cu extruzie

Micsorarea spatiului interalveolar

Dinti in evantai cu formarea diastemei si tremelor

II. Forma decompensata

• La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune,

traumatizare, cresterea mobilitatii dentare, pierderea dintilor
• La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor
mandibulari, zgomote articulare, devierea traiectoriei
mandibulare, durere ( locala/ reflexa, surda/acuta,
uni/bilaterala
• La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre
corticala externa datorita suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in
evantai”, aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea etajului
inferior al fetei
Semne patologice:

1. mezioversiunea M2 si 3 mandibulari

2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la nivelul

dintilor frontali maxilari

3. linguoversiunea M2 si 3 mandibulari

4.migrarea verticala a antagonistilor

-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii D-

Vmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula face
lateralitate de partea opusa
•
– ingrosarea festonului gingival in forma de burelet
- excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
- Simptomul triunghiului
- Devierea liniei interincisivale
- Supraocluzia frontala
- Dintii laterali – raport mezializat/ distalizat
- Ocluzia normala sau cuspid- cuspid
 model de studiu
 fotografia
 mandibulografia
 studiul miscarilor limita si functionale
 cercetarea eficientii masticatorii
 examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM,
radiocinematografia, teleradiografia)
 gnatosonia
 electromiografia
 miotonometria
- Diagnosticul migrarilor dentare se face pe baza examenului
minutios clinic si paraclinic
- Clinic se atrage atentia la – ATM
- muschii mobilizatori si orofaciali
- pozitia fundamentala a mandibulei
- dinamica mandibulara
- arcadele dentare
- ocluzia dentara
- parodontiu