Dezvoltarea unui

nou medicament
 1. INTRODUCERE
 Cercetarea in domeniul medicamentului
 –obtinerea de noi substante medicamentoase active, noi
forme si formulari farmaceutice , optimizarea celor deja
existente
 Cercetarea fundamentala –descoperirea de noi teme si
directii de cercetare care sa contribuie la o mai buna
cunoastere a unor fenomene fiziopatologice , farmacodinamice
 Cercetarea aplicativa –determinarea unor metode de sinteza
sau de extractie a unui nou principiu activ
 Procesul dezvoltarii: indelungat , costisitor , complex(chimie farmaceutica,
tehnologie farmaceutica, biologie moleculara , bioinformatica, si
chemoinformatica);
 Domeniu multidisciplinar :farmacisti, biologi, biochimisti, microbiologi,
chimisti ,fizicieni,informaticieni) ;
 Cauza: saltul ce a avut loc odata cu noile descoperiri din genomica,
proteomica, dezvoltarea tehnicilor de laborator si a echipamentelor de
prelucrare date ;
 Resurse alocate : timp mediu (10-15 ani), finantare(1 mld. $);
 Statisticile arata ca :
 10 din 10.000 molecule mici, noi sintetizate –piata(dupa testele clinice ) ;
 In cazul biofarmaceuticelor (macromolecule proteice) sansa de succes este de 4
ori mai mare ;
 1.1. Etapele dezvoltarii medicamentului

Trialuri clinice :
protocoale GCP Aplicatii de piata

Descoperire MD:
tinte, receptori,enzime Dezvoltare MD:
-screening molecule , -teste laborator
macromolecule; -metodolog. GLP;
-sinteze, tehnologii -farmacodinamie.
proteomica, ADN -farmacocinetica,
Recombinant; -toxicologia ; Proceduri manufacturare
-sistem cedare -norme GMP;
 Descoperirea MD:
 Gasirea tintelor terapeutice caracteristice bolii;
 Screening (compusi chimici si biologici ) pe
tinte(receptori , enzime)
 Metode :
 Tehnologii proteomice , sinteze chimice, tehnologii
ADN recombinant ;
 tehnologii de automatizare laborator experimental;
 Bioinformatica;
 Dezvoltarea MD:
 Testarea compusilor care au trecut de faza descoperirii
 Teste de laborator,in vitro, in vivo(animale de experienta)-
>testarea raspunsului organismelor vii la medicament ;
 Teste preclinice(farmacodinamia(PD), farmacocinetica(PK)
compusilor;
 Optimizarea sistemului de cedare a MD;
 Compusii sunt optimizati d.p.v . a interactiunii cu tintele;
 Reducerea toxicitatii , imbunatatirea performantelor PK;
 Rezultatul : compus optimizat , posibil candidat la testele
clinice(numai compusul care indeplineste conditiile de
siguranta);
 Toate testele sunt reglementate de normele GLP(Good
Laboratory Practice);
Trialuri clinice
 Realizate pe subiecti umani, respectand norme de siguranta din partea investigatorului
 Normele Good Clinical Protocol(GCP):
 Cuprind responsabilitati din partea investigatorului ;
 Se desfasoara pe baza unui consimtamant din partea subiectilor;
 Atent monitorizate din partea unor agentii de reglemenatre in domeniul medicamentelor ,
fiind raportate toate efectele adverse;
 Exemple de agentii de reglementare : Food Drug Administration (FDA) , European Medicines
Agency(EMEA) , Agentia Nationala a Medicamentului ;

 Manufacturare
 Medicamentul proiectat pentru studiile clinice si pentru productia de serie este realizat conform
normelor de buna practica (cGMP –current Good Manufacturing Practice ;
 Agentiile de reglementare au obligatia respectarii acestor norme;

 Avizare medicament
 Dupa avizare are loc monitorizarea eficientei si conditilor de siguranta ;
 Asigurarea ca MD este prescris corect , fiind raportate eventualele adverse;
 Timpul de dezvoltare al unui medicament a evoluat :
 1960: 8.1 ani, 1970: 11.6 ani, 1980 :14.2 ani , 1990-1995: 15.3 ani ;
 2003: 11.8 ani(solutii pentru micsorarea cheltuielilor alocate );
1.2 Industria farmaceutica
 Initiata in 1800: sinteza unor compusi naturali cu
actiune farmacologica;
 Descoperirea si dezvoltarea MD:companii
farmaceutice, universitati si agentii de cercetare
guvernamentala
 2012 , piata farmaceutica estimata la 943 mld. $;
 Aproximativ 85 % concentrata in SUA, UE si
Japonia ;
 Piata biofarmaceuticelor a crescut considerabil;
 Exemplu :
 Firma Pfizer(cea mai mare firma farmaceutica din lume ) :
 Personal :100000 ; cercetare:12000;
 7.6 mld $ (2006 ) cercetare;

Medicamente aflate in top vanzari:
-Lipitor,Norvasc, Celebrex
 Primele 3 clase ocupa 37% din
totalul de vanzari;
 Biofarmaceuticele aprobate de
FDA au ca tinta terapeutica
aproximativ 400 de proteine;
 Aproximativ 20 de
medicamente noi sunt
aprobate /an , dintre care 6.3
pe tinte terapeutice noi;
 Pentru a recupera investitiile si a-si mentine pozitia, o companie are
nevoie de 4-5 medicamente aprobate anual ;
 Piata farmaceutica este foarte competitiva , fiind necesara recuperarea
rapida a cheltuielilor 1-1.5 mld $;
 Recuperarea cheltuielilor : pana la expirarea patentului (20 ani );
 Daca MD nu este imbunatatit nu exista nici o protectie asupra lui , fiind produs
ca generic de alte companii, ingreunand recuperarea cheltuielilor efectuate de
firma ce a dezvoltat MD original;
Exemplu : cand patentul pentru cimetidina a expirat , GlaxoSmithkline a pierdut
aproximativ 90 % din vanzari in 4 ani ,
1995 , vanzari =2.085 mld $ , 1999 vanzarile =277 mil $;
Patent: drept garantat de un guvern , pentru : dispozitiv, substanta , metoda;
Durata de exploatare a patentului : 20 de ani ;
 1.3 Tendinte in descoperirea si dezvoltarea unui
medicament
 Metode de abordare in dezvolatarea unui MD:
 Abordarea irationala;
 Abordare rationala;
 Abordarea antisens;
 Abordarea ARNi;
 Abordare biologica;
 Terapie genica;
 Terapia cu celule stem(somatice si germinale )
 Abordarea irationala :
 aplicata in perioada de inceput a dezvoltarii MD ; observatii empirice ale unor efecte farmacologice
obtinute printr-un screening al unui numar mare de compusi chimici, obtinuti din compusi naturali;
 Compusii activi sunt:
 izolati, testati,determinata formula chimica care ulterior imbunatatita ;
 Aceasta metoda a determinat descoperirea multor MD aflate astazi pe piata;

 Abordare rationala:
 Necesita cunoasterea structurii 3D a tintei implicata intr-o afectiune ;
 MD este proiectat pentru a interactiona cu tinta si sa obtina efectul farmacologic dorit;
 Acest mod este specific ultimilor 30 de ani;

 Abordare antisens :
 Modificarea unor oligonucleotide care se pot lega astfel de ARN si ADN ;
 Medicamentele antisens sunt utilizate pentru a stopa transcriptia (ADN->ARN ) sau translatia (de la
ARN) , interferand astfel cu procesul bolii;
 Abordarea ARNi
 Utilizarea unui ARN interferential scurt (siARN) care sa interfereze cu procesul de expresie al unor gene
particulare;
 siARN- ARN dublu catenar format din 20-25 de nucleotide;
 In cazul identificarii cai biochimice ce sta la baza etiologiei bolii , siARN poate intervenii pentru a stopa
activitatea genei implicata , obtinandu-se astfel un efect terapeutic;
 Abordarea biologica
 Sta la baza obtinerii biofarmaceuticelor(anticorpi, vaccinuri, citokine );
 Descoperirea lor : incepe cu deslusirea mecanismelor biologice specifice unei anumite boli;
 Producerea lor are la baza utilizarea tehnologiei ADN recombinant ;
 Terapia genica:
 Tratarea unei afectiuni prin inserarea unei gene lipsa sau
a uneia modificata;
 Celulele anormale sunt extrase din organism , fixate in
exterior si apoi reintroduse in organism ;
 In cazul unei gene lipsa o copie a acesteia este
introdusa in celule pacientului;
 Scopul : influentarea mecanismelor implicate in etiologia
bolii (lipsa unei proteine sau enzime)
 Terapia cu celule stem :
 Alternativa la transplantul de organe care ar elimina o
parte din problemele legate de respingerea acestora de
catre organismul gazda ;
 Utilizeaza celule stem germinale recoltate din sange din
cordonul ombilical si implica tehnici de clonare;
2. Descoperirea medicamentului: tinte si
receptori
 2.1 Procesul descoperirii
 Pentru ca un MD sa fie eficient :interactioneze cu tinte terapeutice ;
 Mecanism :analogia interactiune cheie (medicamentul) -lacat (tinta
responsabila de existenta bolii);
 Metoda conventionala(abordarea irationala) testarea a mii de compusi
prin screening –operatie indelungata si cu sanse mici de succes(cu
toate acestea multe din medicamentele de astazi au fost descoperite in
acest mod);
 Abordarea rationala :descoperirea tintei , urmata de gasirea unei
molecule cu care sa interactioneze ;
 Posibil datorita descoperirilor din genomica si proteomica :
 Apriori descoperirii MD se identifica tinta responsabila de afectiune;
 Etapele procesului de descoperire
 Identificarea si definirea necesitatilor medicale;
 Cercetari ale mecanismului afectiunii : identificarea si
validarea tintelor (receptori , enzime ) implicate in
procesul patologic;
 Cautarea unor compusi care sa interactioneze cu tintele;
 Optimizarea proprietatilor compusilor gasiti ca punct de
plecare pentru potentialele molecule medicamentoase;
 Dezvoltarea studiilor preclinice;
2.2 Necesitati medicale
 Companie farmaceutica :
 Inainte de inceperea dezvoltarii unui MD
 Care este afectiunea ce necesita interventie terapeutica sau profilactica ?
 Evaluarea competentelor , avantajele tehnologice,
 Identificarea tintei terapeutice :
 Majoritatea afectiunilor: cauza genetica;
 Structura si variatiile genetice specifice fiecarui individ :
 susceptibilitate spre o anumita afectiune sau agenti patogeni;
 anumit raspuns la medicament;
 Metoda actuala :
 cercetarea cauzelor bolii la nivel celular si molecular pentru a intelege rolul genei si al
proteinei asociate in etiologia bolii ;

 Stabilirea moleculei de MD cea mai specifica(cat mai putine efecte adverse);

 Rezultatele Proiectului Genomului Uman :

 - 3 mild perechi baza –structura ADN ;
 30000 gene ce codifica mii de proteine(posibile tinte terapeutice);
 Doar aprox. 500 de proteine identificate pana in prezent.
 Exemplu :
rolul proteinei p53 in etiologia cancerului
 Gena p 53 -> proteinei p53,
stopeaza formarea unei
tumori;
 Aparitia cancerului : gena
p53 sufera o mutatie :
apoptoza nu poate fi
declansata : crestere si o
diviziune a celulelor
canceroase: formarea unei
tumori;
2.3 Tinte terapeutice
 Metode folosite la identificarea tintelor
terapeutice :
 Marcarea cu ajutorul unor radioliganzi;
 Tehnica microarray;

 2.3.1. Radioliganzi
 Liganzi:molecule care se leaga de o
anumita tinta(endogeni-hormoni,
neurotransmitori; exogeni –molecule
MD)
 Liganzi+ radioizotopi(radiomarcarea) :
amestecati cu celulele din tesutul
investigat si masurarea radioactivitatii;
 Dupa legare:
 Filtrare pentru a elimina liganzii ce nu
au interactionat(filtrare rapida sau
centrifugare );
 Izolarea tintelor ce au interactionat
,determinarea secventei de aminoacizi
, clasificarea lor pe baza unor tinte
cunoscute;
 Clonarea tintelor determinate prin ADN
recombinant si folosirea lor in
dezvoltarea MD;
 Principala sursa de eroare: legarea
nespecifica a liganzilor de membrana
celulara-> dau semnal radioactiv(falsa
interactiune cu receptorii celulei
analizate);
 Solutia :
 1 tub(preparatul +radioligand in
concentratie mica);
 2 tub preparatul +radioligand
+ligand(concentratie mare)=legarea
doar a liganzilor nemarcati de
receptori;
 Se masoara radioactivitatea fiecarui
tub Rad1; Rad2 ; ->(Rad1-Rad2)
 Tehnica microarray

 Utilizarea unor suporturi membranare sau

sliduri din sticla ce contin mii de secvente
scurte(gene ) de ADN monocatenar ;
 Izolarea de mARN de la celule sanatoase si
bolnave;
 Generarea de cADN monocatenar si
marcarea fluorescenta (verde –celule
normale, rosu celule bolnave);
 Incubarea pe suportii ce contin gene;
 Initierea reactiei de hibridizare ,
 Scanarea cu doi laseri si masurarea
intensitatilor emise prin fluorescenta;
 Ex:daca apare o supraexprimare a unei
anumite gene pe suportul respectiv vor
avea loc mai multe hibridizari si va
predomina culoarea rosie
2.4 Validarea tintelor terapeutice

 Dupa identificarea tintelor terapeutice:

 Care este functia tintei?
 Care este mecanismul prin care tinta actioneaza asupra etiologiei bolii;
 Care ar fi valoarea asteptata a indicelui terapeutic la interactiunea
medicament-receptor;
 Testele de validare:
 De laborator , in vitro(culturi celulare sau tesuturi , urmaresc modificarea
unor parametrii biochimici :concentratii ionice, activitati enzimatice, ,
expresia unor proteine);
 Pe modele animale , in vivo(analiza modului in care tinta este implicata in
etiologia bolii);
 Exemplu :modelul soricelului transgenic;soricei ce au o modificare genetica
specifica bolii analizate (se studiaza evolutia bolii si interactiunea
medicament-tinta);
