PREGATIREA PENTRU

CUTREMUR A
SOCIETATILOR DE
ASIGURARI:
intre cadrul legislativ
general
si abordarile practice
PIATA ASIGURARILOR, Editia a II-a, 5 noiembrie 2002
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE
Bucuresti
 Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU
Cercetator stiintific principal

Sef Laborator
Evaluarea Riscului Seismic
si Prevenirea Dezastrelor
INCERC
Sos. Pantelimon 266, Bucuresti
San Giuliano, Italia,
31 octombrie 2002
“Desastrele se produc
atunci cand ai uitat de ele…”
Un savant japonez
Niigata, Japonia, 1963
4 martie 1977, M= 7,2
 1. INTRODUCERE

 Principalele intrebari care se pot pune in

acest domeniu sunt:
- directiile in care asiguratorii trebuie sa se
pregateasca de cutremur;
- surse de hazard si riscuri in teritoriu,
daca pot fi asigurabile si in ce conditii;
- piata asiguratorilor, elementele expuse,
riscuri, hazard;
- produse de asigurari adecvate;
- experienta locala si externa in zone
seismice.
2. RISCUL SEISMIC SI ASIGURARILE
PENTRU CUTREMUR
 Cutremurele, ca si alte hazarduri naturale, nu au
toate caracteristicile riscurilor asigurabile
 Pierderile ce se pot produce in viitor nu pot fi
anticipate suficient de acoperitor
 ”Selectia adversa“- distribuire "neavantajoasa" a
riscului, prime de asigurare necorespunzatoare,
cu rate inaccesibile
 Pentru cutremure potentialul de pierderi
catastrofice este principala problema, in
timp ce selectia adversa constituie
principala dificultate in asigurari la inundatii,
alunecari de teren etc.
Cutremurele pot fi de asemenea supuse
selectiei adverse, dar o mai buna
cunoastere a zonelor, legilor de producere
a cutremurelor, a vulnerabilitatii, poate
duce la o identificare mai precisa a
cladirilor la risc.
Distributia riscului - mai dificila in Romania.
Obtinand informatii mai bogate privind
hazardul si vulnerabilitatea, companiile de
asigurare pot sa fixeze ratele in functie de
avarierea anticipata a cladirilor.
Consecinte ideale:
 Asigurarile pentru cladiri vulnerabile
seismic costa mai mult
 Asigurarea cladirilor rezistente seismic
costa mai putin
 Stimulent pentru o mai buna intretinere a
cladirilor si inlocuirea celor vulnerabile.
 Identificarea cladirilor vulnerabile in sine nu
poate face cladirile imposibil de asigurat,
deoarece probabilitatea de producere a unui
cutremur in orice an este probabil suficient
de mica pentru a permite incasarea unor
rate rezonabile.

 Eventuala combinare a predictiei unui

cutremur cu identificarea cladirilor
vulnerabile ar face, probabil, sa nu mai
poata fi asigurate cladirile vulnerabile,
deoarece riscul de pierdere ar deveni
aproape o certitudine.
Evaluarile clasice de asigurare din alte
domenii nu pot fi riguros aplicate in
domeniul pierderilor seismice datorita lipsei
sau imprastierii statistice a datelor de
observatie.
 Pentru calculul primelor de asigurare fata
de nivelele de risc reale se utilizeaza date
teoretice si de observatie:
- frecventa evenimentelor seismice ·
-intensitatea efectelor (avarii, pierderi)
-riscul de avariere: frecventa reala a
pierderilor
Prima anuala: suma totala a procentelor de
pierdere pe clase de intensitate raportate la
perioadele de revenire (in ani) ale intensitatii
respective.

 Cheltuieli administrative,
deductibilele/fransizele si coasigurarea.
 Obligatiile cumulate ale companiilor de
asigurari ca urmare a unui cutremur.
 Calculele model: pierderea asociata
intensitatii maxime cu perioada de
revenire de 50 de ani - etalon acceptabil
pentru valorile medii asteptate anual.
Pentru a-si proteja investitiile si efectua corect
aceste calcule, societatile de asigurari din tarile
avansate sunt cele care:
solicita si angajeaza pe posturi foarte
bine platite pe cei mai buni specialisti
in risc seismic (de regula ingineri cu
pregatirea de baza in inginerie civila)
 ofera granturi de studii pentru evaluari de pierderi
si risc, pentru a asigura baza probabilistica
adecvata, stimuleaza noile metode de protectie
antiseismica si preocuparile populatiei de a
reabilita cladirile existente
3. ASIGURARILE PENTRU PAGUBE
SEISMICE IN ROMANIA
Nu exista o practica unica in asigurarile de
proprietate; de regula, riscul de catastrofa
naturala este inclus in conditiile de asigurare
obisnuite.
 ASIROM Polita A.R. in care este inclus si riscul de cutremur
 Polita tip FLEXA cu extensie pentru riscul de cutremur (Asigurarea
Ion Tiriac)
 ASTRA - riscul de cutremur inclus in conditiile de asigurare de
incendiu
 GENERALA - singura societate de asigurare care tine seama de
zonarea seismica- 4 zone-, in functie de care, despagubirile se
platesc in limita a 80% din suma asigurata pentru zona A, 75%
pentru B, 70% pentru C si 60% pentru D;
 Societatea de asigurare Anglo-Romana include cutremurul ca o
clauza aditionala la polita incendiu si riscuri speciale.
Pregatirea de cutremur a asiguratorilor
 La risc: cladire, personal, portofoliu
 Dorinta de avea cat mai multi clienti
predomina
 Putine firme de asigurari au date asupra

vulnerabilitatii portofoliilor asigurate si,

uneori chiar asupra propriilor cladiri,
personal si dotari.
 Desi Legea nr. 32/2000 impune rezervele

de catastrofa, putine firme pot sa faca

fata unei pierderi concentrate,
neeevaluate
Asigurarile prin INTERNET….???
Liste de cladiri cu „bulina rosie”
Se efectueaza intotdeauna inspectia de risc…?
Pericole dupa un seism: cladiri, personal
firma, evaluatori de teren in cladiri avariate…
 Multi asiguratori preiau cunostinte despre
seismele din teritoriul nostru si efectele lor din
mass-media, in timp ce la firma sunt pregatiti pe
baza datelor din alte tari, pur teoretic, sau de
multe ori prin interpretarea insuficient de
argumentata a unor date despre conditiile din
Romania, fara participarea specialistilor locali
 Cati inspectori, sau instructori stiu, de
exemplu, ca putem avea la cutremurele
vrancene cu continut spectral specific
distrugeri de masa la elemente nestructurale,
bunurile si mobilierul asigurat, chiar daca
structura rezista si nu se prabuseste, numai ca
urmare a flexibilitatii unor structuri moderne
si oscilatiilor la rezonanta ?
Deficientele sistemului de asigurare clasic
(facultativ)
-Cladiri individuale
-Blocuri cu proprietari multipli.
-Posibilitati financiare reduse - lipsa asigurari
facultative
 Utilizarea despagubirilor de la asigurari ???
….daca nu sunt asigurati toti locatarii nu se poate consolida
cladirea…
O oferta de succes este asigurarea pe tronsoane de bloc.
 Pentru firmele comerciale, si chiar pentru persoane fizice
deductibiltatea cheltuielilor de asigurari sau consolidari ar fi un
sprijin dat vietii economice a tarii.
 Din analizele specialistilor din asigurari
rezulta ca:
-locuitorii proprietari - nu au inca
perceptia riscului si nici posibilitati
financiare pentru a incheia asigurari;
-piata romaneasca a asigurarilor are o
capacitate financiara insuficienta pentru
a sustine riscul de catastrofa, cca. 10%
fata de nevoile pietei, cauzata de
subcapitalizarea societatilor si
posibilitatile limitate de investire a
fondurilor.
Legea asigurarilor si a reasigurarilor,
nr.136/1995 a desfiintat caracterul
obligatoriu al asigurarii cladirilor si altor
constructii apartinand persoanelor fizice.

 Aceasta situatie are implicatii majore

asupra capacitatii persoanelor fizice de a
recupera cel putin o parte din pierderile
produse de seisme
Proiectul de lege a asigurarilor obligatorii pentru
cutremur la locuinte, recent finalizat, a condus
la multe opinii negative ale populatiei, presei si
asiguratorilor

 Obligativitatea asigurarii locuintei va

genera asteptari deosebite.
 Cetatenii trebuie sa stie clar ce anume
este asigurat si ce nu este, cine si cat
de corect va evalua paguba, in ce mod
si in cat timp va ajunge sa isi refaca
siguranta cladirii, cine controleaza
acest proces, etc.
In contextul din Ordonanta Guvernului nr.
20/1994 privind reducerea riscului seismic al
constructiilor existente, ar fi necesar un cadru
legislativ, fiscal, conex, care sa precizeze
evidenta publica a fondurilor, fructificarea lor
pana la consolidarea cladirii si efectuarea
tranzactiilor cu cladirile aflate in aceasta
situatie.

 exista riscul ca unii locatari sa cheltuie sumele

pana la inceperea lucrarilor propriu-zise, ori sa
nu contracteze creditele din lipsa de resurse
pentru rambursare, iar cladirea sa ramana
avariata, ceea ce in cazul blocurilor de locuinte
ar mari potentialul de pierderi viitoare.
4. SPECIFICUL RISCULUI SEISMIC IN
ROMANIA
- Seisme de Vrancea, de adancime
intermediara, care la magnitudini ridicate,
afecteaza puternic, direct, pana la 50% din arie
si indirect, restul tarii.
- Cutremure de suprafata (crustale),
care pot produce local avarii si pierderi
concentrate.
 Hazardul seismic.
 Legile de atenuare din alte tari nu sunt
valide in conditiile de focar ale sursei
Vrancea si de stratificatie din teritoriu
Legi de recurenta, perioade de revenire:
studii specifice de hazard seismic pentru
sursa Vrancea, efectuate in INCERC pentru
mai multe localitati, utilizand convolutia
dintre legea de recurenta a magnitudinilor si
legea de atenuare aleatoare, abordarea
Cornell
 Referitor la magnitudini sau intensitati
 Perioadele de revenire intre 200 si 500…600 de ani
sunt de fapt echivalente cu alegerea unui seism de
referinta de Vrancea de tipul celui din 1802, cu
M=7.6-7.7…7.8.
 14 / 26 octombrie 1802
M = 7.5…(7.8 ?)
Turnul Coltei,
dupa prabusirea partii superioare
la 1802

fotografie
de la 1869
 Turnul si Biserica Coltei la 1715
Evenimentele seismice considerate in evaluari
trebuie corelate cu notiunile tipice:

- Cutremurul Maxim Probabil - MPE (Maximum

Probable Earthquake), cu 50% probabilitate de
aparitie in 50 de ani;
- Cutremurul Maxim Credibil - MCE (Maximum
Credible Earthquake), cu 10% probabilitate de
aparitie in 50 de ani.
Cutremure de scenariu asteptabile:

 -pentru evenimentul moderat (minor, foarte

frecvent”, in termeni internationali):

-un seism intermediar de Vrancea, cu

magnitudini de ordinul 6,8 – 7,0, perioade
de revenire de 25 – 30 ani.

-seisme superficiale si crustale, de ex.

magnitudini de ordinul 5,6 – 5,8 , cu
perioade similare de revenire, in cazul
cutremurelor din Banat;
-pentru evenimentul sever (“maxim istoric”, cu
potential de dezastru major, de interes
national):

-un seism intermediar de Vrancea,

cu magnitudini de ordinul 7,2 – 7,4;

 -seisme superficiale si crustale,

 de ex. magnitudini de ordinul 6,0,
 in cazul cutremurelor din Banat;
-pentru evenimentul extrem (“maxim
posibil/credibil”, cu potential de catastrofa,
depasind capacitatea nationala de interventie):

-un seism intermediar de Vrancea, cu

magnitudini de ordinul 7,6, si perioade de
revenire de peste 200 ani, similar cu cel
din 1802.

Pentru Bucuresti, cutremur de scenariu cu

intensitati MSK alternative VIII sau IX, poate
chiar VIII1/2.
 Particularitati ale vulnerabilitatii si expunerii
la risc in teritoriu
.
 In 1992 exista un numar de 4.478.655

cladiri, incluzand 7.659.003 locuinte sau

apartamente
 Vulnerabilitatea specifica nu
corespunde tipologiei de structuri din
alte tari, mediu rural fiind relativ mai
putin vulnerabil, dar existand potentiale
de concentrare a pierderilor, cel putin in
Bucuresti si cateva mari orase.
Populatia din mediul urban cca. 55 % din
populatia tarii. In zonele cu seismicitate ridicata
(peste VII MSK) sunt amplasate cca. 40 orase
dens populate.
In zona predispusa la cutremure de Vrancea
este expusa cca. 35% din totalul populatiei tarii,
respectiv peste 66% din populatia urbana a
tarii.
In zonele expuse la cutremure crustale si
superficiale este expusa peste 10% din
populatia urbana a tarii.
 Asiguratorii nu se pot baza pe „solutii
de manual” general valabile, vezi
experienta din Mexic (1985), Kobe
(1995), Izmit-Kocaeli (1999)
 Trei categorii de scenarii :

 scenarii de cutremur la nivel de localitati;

 scenarii de cutremur la nivel de sector

social-economic sau retea/sistem;

 scenarii de cutremur la nivel regional

(judetean), national, macrosocial si
macroeconomic.
 Scenariul de cutremur condensat, la nivel
national (Georgescu et al. , INCERC, 1995)

-Cutremurul - combinatie a izoseistelor din 1940

si 1977, cu intensitati intre VI si IX MSK,
eveniment cu o perioada de revenire de 100 de
ani.
-Evaluarile s-au referit numai la locuinte. -
Pierderile estimate - intre 7.45 si 17.0 mld US$)
- Au predominat efectele la cladirile de zidarie.
 nivel urban: 2.855 morti si 5.858 raniti;
nivel rural: 350 morti si 2. 000 raniti.
Scenariul condensat la nivel urban –
Municipiul Bucuresti (Georgescu et al.,
INCERC, 1998-2001),

Cutremurul de scenariu cu I = VIII MSK si

perioada medie de revenire de 50 de ani,
corespunzand nivelului actual al Normativului
P 100-92.
 numarul de cladiri de locuit care ar suferi avarii
semnificative (peste gradul 3 de avariere), este de
ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt de
inaltime P…P+1, din materiale de slaba calitate,
peste 40 % sunt P…P+4, cladiri din zidarie cu
elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10%
sunt cladiri inalte, din beton armat si zidarie ;
-dintre
 cele 23.000 cladiri, pot suferi avarii
grave – nivel de colaps partial sau total
(gradul de avariere 5) cca. 1.000 cladiri,
dintre care peste 10% sunt inalte, cca. 4.100
cladiri pot suferi avarii la nivel de
condamnare, dintre care 9% sunt inalte;

- in scenariul de cutremur pe timp de noapte

(ora 2100), peste 450.000 locuitori se pot afla in
cladiri care pot depasi gradul 3 de avariere (in
cladiri construite pana in 1977).
 - dintre acestia, pot fi considerati captivi in
cladiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre
care cca. 54% in cladiri inalte;
- peste 6.500 pierderi de vieti si peste 16.000
raniti grav, cca. 10.500 spitalizati si cca. 13.000
raniti usor, concentrati in cladirile inalte realizate
pana in 1977. -
 - cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 1300) a
condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54%
fata de cele care corespund cutremurului pe timp de
noapte.
5. EVALUAREA PAGUBELOR DUPA
DEZASTRE
Daca se vor institui asigurari obligatorii, un
seism puternic de Vrancea va genera cereri de
despagubire in aproape 50% din teritoriu, in
fiecare apartament sau casa din cca. 22 judete
(peste 2.500.000 cladiri).
 Efortul asiguratorilor de a face fata acestui val de
cereri va fi deosebit, comparabil cu cel de la
recensamantul locuintelor, personalul societatilor
va fi, probabil, insuficient,
 In aceeasi perioada inginerii constructori in
activitate, verificatorii si expertii atestati, vor fi
foarte solicitati de prefecturi si primarii.
6. PROPUNERI PRIVIND UN SISTEM
INTEGRAT DE PROTECTIE ANTISEISMICA,
APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR SI
ASIGURARE PENTRU PAGUBE SEISMICE

 Sistemul propus de autor include:

· instituirea unor norme de proiectare
antiseismica si calitate, certificare, clasificare a
vulnerabilitatii structurilor, ca baza pentru un
catalog de tarife necesar in stabilirea primelor
de asigurare pe baza riscului;
· analiza de nivel avansat privind hazardul
seismic si alte hazarduri locale;
 · asigurari avantajoase pentru constructiile cu
calitate certificata, reduceri de prime pentru clientii
care aplica masuri preventive de reabilitare;
· promovarea de asigurari pentru riscuri
combinate cu o baza extinsa de colectare a
primelor;
· implicarea responsabilitatii publice, punand la
dispozitia cetatenilor atat un sistem oficial de
stimulare, protectie si asistenta la dezastre cat si
modalitati care sa depinda de propriile decizii;
 In acest sens, pot fi analizate asigurari cu doua trepte de despagubire:
· asigurari obligatorii ieftine cu limita redusa de despagubire,
pentru pierderi minore, care sa reprezinte o conditie pentru asistenta
din bugetul public;
 · asigurari facultative pentru pierderi mai mari, pe baza unor
cataloage de tarife adecvate conditiilor din tara noastra.
· Instituirea unui parteneriat intre institutiile
administratiei publice, societatile de asigurari,
agentii economici si populatie .

 Ca modele de organizare, sistemul ar

putea fi corelat cu cele mai bune si
recente sisteme din SUA, Noua Zeelanda,
Japonia, Turcia si tari din Europa de vest:
Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie,
Norvegia.
Reasigurarea pentru pierderi de nivel catastrofal
poate fi din surse publice, garantata guvernamental
sau din surse private nationale si internationale.

 Ca modele de organizare, sistemul ar putea fi

corelat cu cele mai bune si recente sisteme din
SUA, Noua Zeelanda, Japonia, Turcia si tari din
Europa de vest: Franta, Italia, Belgia, Marea
Britanie, Norvegia.
 Sistemul integrat de asigurare pentru
pagube seismice va include:

 · un program de asigurare primara;

· un program de reasigurare in exces
pentru societatile de asigurare si
reasigurare.
· Societatea Centrala de Asigurare
pentru Pagube Seismice si Fondul Central
de Asigurare pentru Pagube Seismice.
Societatea Centrala - organizate si
conduse dupa principiile societatilor
comerciale de asigurari.
 Studii proprii privind nivelul PML, cataloagele de
tarife pe tipuri de structuri si zone, adaptand
principiile CRESTA la realitati si date concrete.

 ‘Studiu privind pierderile economice

maxime si politicile publice integrate de
asigurari’ in urma declansarii unui posibil
cutremur major
7. OFERTA DE PARTENERIAT SI SERVICII
CONSULTANTA PENTRU ASIGURARI

Colaborare la cursurile de instruire pentru

formarea/reciclarea personalului si prezentarea
de date corecte despre seismicitatea Romaniei.
 8. CONCLUZII
1. Marimea si ponderea zonelor seismice,
vulnerabilitatea constructiilor si altor elemente
expuse din Romania, creeaza conditii pentru
pierderi potentiale extinse, atat pentru asigurati
cat si pentru asiguratori.
2. Din punctul de vedere al locuitorilor, nici
asigurarea facultativa, nici cea obligatorie nu par
in prezent accesibile sau atractive, dar in
interesul public national, asigurarile pentru
pagube seismice, pot si trebuie sa fie combinate
cu masurile de aparare impotriva dezastrelor si
asigurarile pentru alte hazarduri naturale.
3. Din punctul de vedere al autoritatilor,
asigurarile pot reprezenta o solutie adecvata
pentru ca populatia sa recupereze o parte din
pierderile tangibile, cu conditia adoptarii in timp
util a unui sistem corespunzator in cadrul
strategiei nationale de protectie antiseismica.
Daca se doreste ca acest sistem sa includa si
asigurari obligatorii, totul ar trebui mai bine gandit.

 4. Din punctul de vedere al asiguratorilor, piata

disponibila in prezent, desi prezinta un
potential extins, include multe elemente
neasigurabile, asigurarile facultative la
constructii nu reprezinta un segment de piata
important.
5. Pentru a evita un impact economic si
social major al unui viitor cutremur puternic de
Vrancea, in primul deceniu al sec. XXI, in
Romania este necesar un sistem integrat
de protectie antiseismica, control
si certificare a calitatii, evaluare a
pierderilor potentiale si asigurari,
cu sprijinul institutiilor publice, potrivit
experientei celor mai avansate tari din zone
seismice, dar tinand seama de conditiile locale.
Va multumesc !