Școala Gimnazială „Dumitru

Almaș“
Comuna Negrești
 Despre școală

• În anul 1878, la 1 octombrie, a luat fiinţă şcoala din Negreşti ca şcoală de stat şi a început anul
şcolar 1878-1879 cu clasele I, a II-a şi a III-a, ceea ce dovedeşte că şi până la această dată a existat
şcoală în sat, chiar dacă a fost o şcoală pe lângă biserică.
• Primul învăţător numit la această şcoală a fost Boroianu şi avea în
luna octombrie 1878 zece elevi, din care opt în clasa I şi doi în clasa a II-a, apoi în luna ianuarie
1879 erau înscrişi 16 elevi în clasa I, trei în clasa a II-a şi un elev în clasa a III-a, elevi care au
terminat anul şcolar 1878-1879.
• În anul şcolar 1884-1885 învăţător era Mironescu şi existau 67 elevi înscrişi în clasele I-IV, din
care 39 în clasa I.
• Iniţial şcoala a funcţionat prin diferite case ale cetăţenilor iar în 1894 funcţiona într-un local
cu două săli de clasă, proprietatea comunei, fiind înscrişi 102 copii în clasele I-IV. În anul 1922 s-a
format un comitet pentru construirea unui nou local cu 4 săli de clasă, proiect finalizat abia în
anul 1933.
 Despre Dumitru Almaș

• Dumitru Almaş (pseudonimul literar al lui Dumitru Ailincăi) (19

octombrie 1908, Negreşti-Dobreni, judeţul Neamţ - 12 martie 1995,
Bucureşti) - prozator, publicist, istoric, autor de romane istorice şi
biografii romanţate. Era fiul Mariei (născută Cojocariu) şi al lui Ion
Ailincăi, ţărani. După şcoala primară în satul natal, urmează Liceul
„Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1921-1928) şi Facultatea de Litere şi
Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea istorie-geografie
(1928-1933).
• Prorector al Universităţii Populare din Bucureşti (1985-1993), este
profesor şi la Facultatea de Istorie a Universităţii „Spiru Haret” din
acelaşi oraş (1990-1995). Membru în comitetul de conducere al
Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, iniţiază şi conduce, ca
redactor-şef, revista „Magazin istoric” (1967-1969). Colaborează
susţinut la reviste istorice şi literare, alcătuieşte manuale de istorie
pentru diferite trepte de învăţământ.
• Debutează în 1938, cu nuvela Moartea colecţionarului de fluturi, în
„Azi”, iar în 1939 publică o biografie romanţată,Miron Costin. Ambiţia
scriitorului a fost să armonizeze rigoarea metodelor excursului istoric
cu arta literară, lângă lucrările sale de istorie universală şi românească
figurând o serie consistentă de biografii romanţate sau de romane pe
teme mitico-eroice.
 Comuna Negrești - Istoric

• Pe întrega vale a pârâului Horaiţa, aşa cum demonstrează descoperirile arheologice,

a existat din timpuri străvechi o întreagă reţea de aşezări care aveau denumiri precum
Dolheşti, Bolojeşti, Oţel, Prohal, Călugăriţa, Boţolia, Coşeri, Boloşca. Toate aceste
colectivităţi s-au unit la data de 17 ianuarie 1403 iar boierul Negrea a numit noua
aşezare Negreşti (vezi M. Costăchescu - "Moldova înainte de Ştefan cel Mare", vol I,
pag.273). Satul Negreşti este pomenit documentar la 11.07.1428 (C. Matase) când
face referire la faptul că a fost întemeiat de boierul Negrea.
• Satul Poiana îşi trage numele de la o poieniţă care se afla în apropierea Mănăstirii
Horaiţa, în care s-au aşezat primii locuitori din Almaş şi care a devenit Poiana Almaş,
denumire de la ilustrul nostru consătăţean Dumitru Almaş, renumit scriitor, istoric şi
profesor.
 Date geografice

• Comuna Negreşti are în componenţă satele Negeşti şi Poiana.

• Geografic, comuna Negreşti se află în Subcarpaţii Moldovei, ocupând partea central-nordică a Depresiunii Cracău-
Bistriţa, în Bazinul Almăşelului şi Horaiţei, sub Culmea Stânişoarei din Podişul Moldovei.
• Comuna este străbătută 28 24' şi de paralele 45 30'.
• Vecini:
• la nord comuna Crăcăuani
• la est cu comuna Bodeşti
• la sud cu comuna Dobreni
• la vest cu Almăşelul, comuna Gârcina
• Satul Poiana se întinde pe o distanţă de 1,5km pe albia râului Horaiţa şi 600m pe
pârâul Mangalaru.
• Satul Negreşti se întinde pe o distanţă de 7 km pe albia pârâului Horaiţa, 1,2 km pe
pârâul Boţolia (Dealul Portii), 1km pe pârâul Călugăriţa (Coşeri), 1km pe Dealul
Tomeşti, 900m pe Dealul Humeni şi pe Dealul Tăpălăgeni (Boloşca).
• Privind formele de relief, acestea sunt specifice zonei de deal, de la marginea de est
a Culmei Stânişoarei, fiind o zonă submontană, de categoria a IV-a de fertilizare.
• Suprafaţa totală a comunei este de 3500ha.
• Resursele subsolului: săruri de potasiu
• Fauna: cerbi, căprioare,urşi, lupi, vulpi, veveriţe, cocoşi de munte, păstrăv, lipan,
morun etc.
 Populație

• Numărul de locuitori: 1974

• Gospodării: 1428
• Număr locuinţe: 795
• Activitatea de bază a populaţiei
este agricultura şi creşterea animalelor.
• Bichiu Eugen Ioan