CURSUL

1
TEMA: 1
ARTA MILITARĂ
Apariţia artei militare. Obiectul şi
conţinutul artei militare.

Col.conf.univ.dr. Mihai ŞOMORDOLEA

1
 SCOPUL cursului de
Istoria artei militare

 Cunoaşterea şi înţelegerea trăsăturilor definitorii

ale artei militare româneşti;
 Cunoaşterea şi înţelegerea trăsăturilor definitorii
ale artei militare universale;
 Înţelegerea trăsăturilor definitorii şi a conţinutului
ştiinţific al Istoriei artei militare;

2
 ROLUL cursului de
Istoria artei militare

 Continuă pe o traptă superioară pregătirea studenţilor;

 Se împleteşte organic cu disciplinele: elemente de artă
militară, doctrina militară, tactica armelor;
 sugereaza soluţii pentru situaţii de luptă operative şi
strategice similare;
 atrage atenţia atât asupra greşelilor ce se pot face, cât şi
a măsurilor ce trebuie luate pentru a le evita în viitor.

3
 STRUCTURA cursului de
Istoria artei militare
 Planul de învăţământ;
 Temele respectă cronologia istorică a evenimentelor
militare;
 Se analizează principalele războaie, campanii şi operaţii
din epoca modernă
 îmbogăţeşte cunoştinţele studenţilor militari cu date şi
elemente din trecutul artei militare autohtone;
 Sugerează soluţii pentru situaţii de luptă operative şi
strategice similare;
 se distinge nu numai ca o ştiinţă descriptivă, dar şi
prospectivă.
4
 AGENDA
I. Locul şi rolul Istoriei artei militare în
ştiinţa militară.
II. Obiectul şi metoda de studiu a Istoriei
artei militare.
III.Elemente de studiu şi analiză rezultate
din obiectul Istoriei artei militare.
1. Apariţia artei militare;
2. Conţinutul artei militare.
IV. Concluzii.

5
 I. Locul şi rolul
Istoriei artei militare
 Istoria militara este o „ramura a istoriei si, in acelasi
timp, a stiintei militare, care studiaza razboaiele si
armatele din diferite perioade istorice, privite ca
fenomene militare...".

 Istoria artei militare se poate defini ca parte componentă

a istoriei militare care studiază apariţia, evoluţia şi
aplicarea în războaiele care au avut loc, a componentelor
artei militare (strategia, arta operativă, tactica), a legilor,
principiilor, formelor şi procedeelor luptei armate şi
sintetizând experienţa razboaielor trecute trage concluzii
şi învăţăminte care îmbogăţesc teoria şi practica pregătirii,
conducerii şi desfăşurării luptei armate.

6
I.1. Locul Istoriei artei militare în sistemul ştiinţelor militare

ISTORIA
MILITARĂ
5
1 3

2 4
GEOGRAFIA ARTA
MILITARĂ MILITARĂ

TEORIA
GENERALĂ INSTRUCŢIA ŞI
EDUCAŢIA
ISTORIA MILITARĂ MILITARĂ
1. Istoria războaielor
2. Istoria artei militare
3. Istoria constr. forţelor ORGANIZAREA
armate MILITARĂ
4. Istoria tehnicii militare
5. Istoria gândirii militare 7
 II. Obiectul şi metoda de studiu a Istoriei artei militare

ISTORIA ARTEI
MILITARE

OBIECTUL DE STUDIU ŞI
ANALIZĂ

LEGIILE ŞI FORMELE ŞI
PRINCIPIILE PROCEDEELE
ARTA MILITARĂ
LUPTEI ARMATE LUPTEI ARMATE

Strategia Arta Tactica

operativă

8
 II. Obiectul şi metoda de studiu a Istoriei artei militare

ISTORIA ARTEI
MILITARE

METODA DE STUDIU ŞI ANALIZĂ

are la bază principiile

filozofice ale dialecticii şi ale
teoriei cunoaşterii

METODA
ISTORICĂ METODA
(Cronologică) LOGICĂ

Istoria artei militare studiază şi analizează obiectul său pe baza materialului

faptic: planurile de operaţii (campanie), ordinele şi rapoartele de operaţii,
jurnalele acţiunilor de luptă, datele privind asigurarea de toate felurile,
memoriile de război.
9
 III. Elemente de studiu şi analiză rezultate din
obiectul Istoriei artei militare
1. Apariţia artei militare
Arta militară - „arta războiului" în epocile veche şi medie.
- arta de a organiza şi conduce lupta în conformitate cu anumite principii,
norme şi reguli elaborate, de cele mai multe ori, pe cale empirică sau desprinse din
experienţa unor lupte anterioare.
Arta militară este denumită ca „domeniu specializat al organizării şi
conducerii luptei armate", incluzând doua laturi principale:
a) latura teoretică (teoria artei militare), care studiază şi generalizează
experienţa luptei armate, în vederea elaborării principiilor, procedeelor, metodelor şi
regulilor de pregătire şi ducere a acţiunilor militare;
b) latura practică, care se referă la pregătirea şi ducerea acţiunilor de
luptă în timp de război.

Cuprindea:- strategia
- tactica.
Ulterior, in cursul primului razboi mondial în unele armate a aparut un nou domeniu:
arta operativă.
10
III. 1. Apariţia artei militare.

a. Strategia militară
• este consemnată apariţia strategiei în războaiele epocii
sclavagiste ca domeniu al artei militare care cuprindea probleme
privind pregătirea şi ducerea războiului;

• În epocile urmatoare - medie, modernă şi contemporană -

problemele strategiei s-au diversificat:
- strategia - atribut al comandantului - şef, arta acestuia în
război;
- strategia - un sistem ce s-a construit în urma activităţii
laborioase a unor comandanţi celebri, dar mai ales a unor
specialişti militari- după primul şi al doilea război mondial;

11
 III. 1. Apariţia artei militare.

a. Strategia militară
• Funcţii:
- definirea caracterului viitorului razboi;
- pregătirea ţării, a populaţiei şi a forţelor armate pentru război;
- conducerea de ansamblu a războiului;
- conducerea campaniilor şi a operaţiilor strategice;
- pregătirea generală a cadrelor de comandă.

• Formele acţiunilor strategice: - ofensiva şi apărarea strategică,

- acoperirea,
- mobilizarea armatei,
- desfăşurarea strategică,
- regruparea unor eşaloane strategice de pe un
teatru de acţiuni militare pe altul etc.

12
 III. 1. Apariţia artei militare.
a. Strategia militară

Întoarcerea Lovitura frontală

Manevra
pe direcţii
FORMELE DE BAZĂ ALE MANEVREI interioare
Învaluirea STRATEGICE (sau din poziţia
centrală)

Manevra
pe direcţii
Manevra
exterioare
pe verticală

13
 III. 1. Apariţia artei militare

a. Strategia militară
Marathon-490 î.Ch

Nicopole - 1396

Lovitura frontală - în bătăliile de la: Şelimbăr - 1599

Mărăşeşti - 1917

Oder - 1945
14
 III. 1. Apariţia artei militare

a. Strategia militară
Rovine - 1395

- în bătăliile de la: Vaslui - 1475

Călugăreni - 1595

Manevra de învaluire

Flămânda - 1916

- în operaţiile de la: Stalingrad - 1942

Debreţin 1944 15
 III. 1. Apariţia artei militare.

a. Strategia militară

Praga - 1945

Manevra de întoarcere
- în operaţiile de la:

Manciuria - 1945

16
III. 1. Apariţia artei militare.

a. Strategia militară

Esenţa studiilor şi analizelor în domeniul strategiei

militare:
- de a descoperi constante care se menţin în
strategie de la începuturile sale şi până în zilele
noastre, indiferent de mutaţiile produse;
- mutaţiile produse în strategie ca urmare a
revoluţiei tehnico-stiintifice mondiale;
- formularea de noi atribute şi principii ale
strategiei.

17
III. 1. Apariţia artei militare.

b. Arta operativă

 reprezintă un domeniu de legatură, care cuprinde

teoria şi practica acţiunilor militare de o anumită
amploare, mai mică decât cele strategice, mai mare
decât cele tactice;

 „tactica mare“ – în unele armate;

 apariţia şi aplicarea domeniului operativ al artei

militare – primul război mondial.

18
III. 1. Apariţia artei militare.

c. Tactica

 Domeniu al artei militare ale carei origini le întâlnim

încă din momentul apariţiei instituţiei militare şi
fenomenului război;
 Vizează eşalonul tactic;
 tactica a fost şi va fi generatoare de principii, reguli,
norme şi metode de organizare şi conducere a luptei;
 tactica este legată şi determinată nemijlocit de
armament şi tehnică.

19
III. 2. Conţinutul artei militare

 istoria artei militare operează cu o serie de legi şi

principii, forme şi procedee, concepte - pot fi luate în
consideraţie în procesul de perfecţionare continuă a
pregătirii cadrelor militare.

Istoria artei militare româneşti demonstrează că în

încleştarea cu invadatorii, poporul nostru nu a fost în
general, mai prejos în înzestrare, dar de foarte multe
ori a fost lipsit de unele mijloace, iar cantităţile nu au
fost întotdeauna suficiente.

20
III. 2. Conţinutul artei militare

 un raport de forţe favorabil constituie, de cele

mai multe ori, un factor de succes;
 pregatirea şi conducerea actiunilor de comandanţi
iscusiţi au dus la obţinerea unor succese răsunatoare
(bătăliile de la Marathon (490 i.Ch.), Thermopyle
(august 480 i.Ch.), Vaslui (ianuarie 1475),
Călugăreni (august 1595) - câştigate de armate în
inferioritate numerică.

21
IV. CONCLUZII

 Istoria artei militare este o componentă a ştiinţei militare;

 Rolul - a studia şi evidenţia elementele distincte care ţin de
lupta armată;
 Obiectul de studiu al istoriei artei militare îl constituie, în fond,
modul de aplicare a cerinţelor legilor şi principiilor luptei armate
în analiza unor războaie, campanii, operaţii militare şi bătălii;
Metodele de studiu folosite de istoria artei militare reprezintă
un instrumentar complex care pe baza legităţilor interne gândirii
permit obţinerea celor mai corespunzătoare informaţii asupra
obiectului studiat

22
 BIBLIOGRAFIE

*** Dictionar militar. Termeni tactici-operativi, Bucuresti,

1972
*** Doctrina Operationala a Fortelor Terestre, Bucuresti,
1999;
*** Istoria artei militare, vol. I, Bucuresti, 1989;
*** Istoria militara a romanilor, vol. I, Bucuresti, 1992;
*** Istoria militara a poporului roman, vol. I, Bucuresti,
1984;
*** Lexicon militar, Bucuresti, 1980;
Dr. Ciobanu Nicolae – Istoria artei militare, Ed. ATM,
Bucureşti, 1998

23
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

24