CURSUL

5 TEMA: 5

Arta militară în perioada

războiului rece. Dezvoltarea
armatelor şi artei militare în
perioada războiului rece.

Col.conf.univ. dr. Mihai ŞOMORDOLEA

1
 OBIECTIVE DIDACTICE
 Cunoaşterea mutaţiilor produse în arta militară
după al doilea război mondial;
 Cunoaşterea cauzelor şi tipologiei războaielor
locale după al doilea război mondial;
 Formarea capacităţii de a desprinde concluzii şi
învăţăminte de ordin militar rezultate din
războaiele locale şi mutaţiile produse în arta
militară după al doilea război mondial.

2
 AGENDA
I. Războaiele locale şi mutaţiile produse în arta militară după al
doilea război mondial
1. Cauzele războaielor locale
2. Tipologia războaielor locale
3. Mutaţiile produse în arta militară şi reflectarea lor în războaiele locale

II. Concluzii şi învăţăminte pe plan militar rezultate din

războaiele din Vietnam, arabo-israeliene, din Malvine şi din
Golf.
1. Razboiul din Vietnam
2. Razboaiele arabo-israeliene
3. Razboiul din Malvine
4. Razboiul din Golf

III. Consideraţii şi învăţăminte rezultate din războaiele locale.

3
 Bibliografie

 Atanasiu D. – Momente ale artei militare contemporane, Editura Militara,

Bucuresti, 1977;
* * * – Buletin informativ, nr. 3-4/1982; 3-4/1983; 1/1991;
 * * * – Dosarele istoriei, anul II, nr. 10 (95), 1997;
 Ionescu, Craciun, Secretele operatiunii „Furtuna desertului", Bucuresti, 1991;
 Iosipescu V. – Operatia „Scanteia", Bucuresti, 1974;
 Iosipescu V. – Razboaiele locale si panoplia zeului Marte, Editura Militara,
Bucuresti, 1985;
Col. V. Pricop – Unele concluzii si invataminte pe plan militar rezultate din
razboaiele locale desfasurate dupa cel de-al doilea razboi mondial (lectie),
Academia Militara, Bucuresti, 1983;
* * * – Razboiul din Golf, studii politico-militare, Editura Militara, Bucuresti,
1991;
*** – Sceptrul de otel al zeului Marte, Editura A.I.S.M., Bucuresti, 1994
 Salinger P., Laurent E. – Razboiul din golf. Dosarul secret, Editura Tinerama,
Bucuresti, 1991;
Schipor I. – Razboiul din Golf, Editura A.I.S.M., Bucuresti, 1988.

4
I. Războaiele locale şi mutaţiile produse în arta
militară după războiul al doilea mondial

 Al II-lea Război Mondial: - un cataclism care a zdruncinat din

temelii omenirea;
 Epoca postbelică este foarte departe de spiritul pacific
- numai între 1945-1989 în lume au avut loc 138 de
războaie (în care au fost ucişi 23 milioane de oameni)
- în următorii ani, alte şi alte războaie, de mai mică
sau mai mare anvergură
 Raportând aceste războaie la al doilea război mondial
le denumim locale, niciunul dintre ele nedevenind
planetar.

5
I. Războaiele locale şi mutaţiile produse în
arta militară după războiul al doilea mondial
 Războiul local: „un tip de război în care teatrul de acţiuni
militare este limitat din punct de vedere geografic (la o ţară,
zonă sau regiune), iar mijloacele de luptă folosite sunt cele
clasice".

 Istoria artei militare analizează:

- îndeosebi mutaţiile produse în arta militară, reflectate
de războaiele locale,
- precum şi factorii principali care au determinat aceste
mutaţii.
Rezultă concluzii şi învăţăminte pentru:
- gândirea militară, în general
- şi a celei de anticipaţie, în special. 6
 I. 1. Cauzele războaielor locale

 Sunt multiple şi complexe;

 Cauzele fiind de natură: - politică,
- economică,
- socială,
- naţională,
- teritorială,
- religioasă,
- militară etc.,

De cele mai multe ori existând însă,

o împletire a elementelor arătate mai sus.

7
 I. 1. Cauzele războaielor locale

a). Cauzele de ordin politic:

 politica internă, cât şi externă, a statului angajat în război;
 Politica sferelor de influenţă, a hegemonismului politic declanşează intervenţii
militare atunci când interesele unor mari puteri sunt „lezate" în perimetrul lor de
influenţă;

 războaiele civile din Cipru (decembrie 1963 – august 1964) şi din

Yemen (26 decembrie 1961 – mai 1970) - ciocnirile militare determinate de
anumite cauze politice au îmbrăcat un caracter ideologic pe fondul contradicţiilor
dintre cele două sisteme sociale opuse.

8
 I. 1. Cauzele războaielor locale

b). Cauzele de ordin economic:

 tendinţa marilor puteri de a exploata bogăţiile naturale din ţările mai puţin
dezvoltate şi aservite lor;
 iar lupta pentru apărarea şi conservarea acestor bogăţii determină intervenţii
militare care nu se lasă mult aşteptate;
 tendinţa de a controla importante căi de comunicaţie, maritime îndeosebi, spre
zonele de exploatare ale bogăţiilor naturale şi războiul contra unor puncte „cheie"
de pe aceste comunicaţii;

• Un exemplu edificator este intervenţia anglo-franceză în zona Canalului de Suez,

în 1956, după ce Egiptul a declarat naţionalizarea lui.

c). Cauzele de ordin social:

duc de regulă la războaie civile, în care forţele populare, pe baza unui larg front
de acţiune, caută să înlature conducerile reacţionare, dictatoriale şi să instaureze
regimuri de democraţie (Guatemala, Nicaragua, Salvador).
9
 I. 1. Cauzele războaielor locale

d). Cauzele de ordin naţional, etnic:

 determină războaie de eliberare naţională împotriva asupririi străine.
 Aceste războaie au caracterizat perioada de după cel de-al doilea război mondial
şi au dus la prăbuşirea sistemului colonial;
 Războaiele de eliberare naţională s-au bucurat şi se bucură de sprijinul ţărilor şi al
forţelor progresiste şi democratice de pretutindeni;
Ex: Algeria, Vietnam, Angola, Mozambic, Rhodezia (Zimbabwe).
e). Cauzele de ordin teritorial :
 au dus la războaie locale numeroase, la originea lor stând tot sechelele
colonialismului, care a împărţit continente şi a creat diferite state nu pe principiul
etnic-naţional, ci pe principiul colonial.
 Astfel de războaie au avut loc între Etiopia şi Somalia, între Israel şi ţările arabe
vecine, între Irak şi Iran, între Grecia şi Turcia.
 Caracteristic acestor războaie au fost rezultatele nedecise, dovedindu-se odată
mai mult că războaiele nu rezolvă conflictele dintre state, ci mai rău le amplifică.
Singura soluţie – tratativele paşnice şi libera alegere a populaţiei de pe teritoriul
disputat. 10
 I. 1. Cauzele războaielor locale

d). Cauzele de ordin religios-tribal :

 semnifică gradul de înapoiere a ţărilor în care acestea se produc,
 dar în acelaşi timp şi amestecul străin, care se situează de o parte sau de alta a
adversarilor;
Ex: Astfel de războaie au avut loc în Liban, Nigeria, India (până la obţinerea
independenţei), Congo, Ruanda etc.
e). Cauzele de ordin militar :
 se găsesc în concepţiile strategice ale unor state mari de a se menţine sau de a se
instala în zone geografice de mare importanţă strategică, din care să controleze
teritoriul prezumtivului adversar.
Ex: războaiele din Coreea şi Vietnam, unde poziţiile peninsulare ale acestor ţări
au influenţat considerabil opţiunile strategice ale S.U.A. şi U.R.S.S.

CONCLUZIE:
Numai din succinta enumerare a unor cauze ale războaielor locale actuale
rezultă că acestea sunt complexe şi multiple.
11
 I. 2. Tipologia războaielor locale
•CRITERII DE CLASIFICARE:
•criteriul social-politic şi natura scopurilor urmărite de forţele
participante, în raport de care războaiele locale pot fi războaie
drepte sau nedrepte, războaie de eliberare naţională, războaie
de emancipare socială etc.;
amploarea războiului local, când poate fi vorba de războaie între
două state ale unei regiuni geografice, războaie între unul sau
mai multe state ale unei regiuni geografice, războaie între unul
sau mai multe state din regiuni diferite ale globului, războaie în
interiorul aceloraţi ţări, unde se pot încadra unele războaie civile;
gradul de profesionalizare al forţelor care se confruntă, acestea
putând fi războaie duse de armate regulate, războaie cu forţe
neregulate, războaie purtate împreună (adică de unele categorii
de forţe din datele menţionate anterior), războaie duse de forţe
mercenare etc.;
12
 I. 2. Tipologia războaielor locale

nivelul tehnologic al armamentelor şi tehnicii militare

folosite, când războaiele pot fi purtate cu mijloace clasice
cu putere distructivă redusă sau mare, cu mijloace de
luptă perfecţionate sau foarte perfecţionate („armele
inteligente", armele chimice, biologice), precum şi
intenţia, uneori, a utilizării armei nucleare şi, respectiv,
probabilitatea transformării unor războaie locale în
războaie nucleare;
durata de desfaşurare a războaielor locale, când se pot
întâlni războaie de scurtă durată (de ordinul a câtorva zile,
săptămâni sau luni – gen „războaie fulger"), sau războaie
de lungă durată, care se pot întinde pe câţiva ani,
transformandu-se în războaie de uzură. 13
 I. 2. Tipologia războaielor locale
CONCLUZII
 Războaiele locale s-au dus între:
 ţări mici şi mari puteri sau superputeri din aceeaşi zonă geografică sau din
zone diferite,
state încadrate în diferite blocuri politico-militare,
ţări nealiniate,
ţări cu nivel scăzut de dezvoltare economică şi state puternic industrializate,
state cu aceeaşi ideologie, dar şi cu ideologii diferite.
 Au fost, de asemenea, războaie locale care au avut şi caracter de coaliţie cu o
durată relativ mare, depăşind uneori caţiva ani de zile (războaiele din Indochina,
Vietnam, dintre Iran şi Irak (1980-1988), din fosta Iugoslavie).
 În ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea forţelor şi mijloacelor folosite în o
serie de războaie locale:
- ar fi de reţinut ca în Algeria, francezii au folosit circa 500 mii militari,
sprijiniţi de 2/3 din aviaţie şi 1/2 din flota marină militară;
- în Vietnam, în 1969, S.U.A. a utilizat peste 600 mii militari plus trupele
aliaţilor, totalizând circa 1,5 milioane de oameni, aceste efective fiind sprijinite de
60% din forţele aeriene militare de luptă americane, 90% din aviaţia militară14 de
transport şi 60% din forţele maritime militare.
I. 3. Mutaţiile produse în arta militară şi
reflectarea lor în războaiele locale
Principalii factori determinanţi ai mutaţiilor în arta militară ţin de:
- revoluţia ştiintifico-tehnică contemporană
- procesele revoluţionare, politice, sociale şi naţionale.
Marile realizări obţinute în ştiinţă şi tehnică au produs mutaţii în
domeniul militar:
- în producerea şi stocarea armelor de nimicire în masă (nucleară,
termonucleară, cu neutroni, chimică, biologică);
- în perfecţionarea armamentului şi mijloacelor convenţionale, a creşterii
posibilităţilor de lovire la mare distanţă (arma rachetă, aviaţia de toate
tipurile, elicopterele, artileria cu bătaie mare, tehnica blindată).

Arma nucleară a determinat elaborarea de către statele deţinătoare a teoriei

strategiei nucleare. Astfel, în numai trei decenii, S.U.A. au elaborat strategia:
- „represaliilor masive",
- „ripostei flexibile",
- „descurajării realiste“. 15
 I. 3. Mutaţiile produse în arta militară şi
reflectarea lor în războaiele locale
Reflectarea teoriei strategiei nucleare în războaiele locale a
avut un caracter indirect, deoarece arma nucleară nu s-a folosit în
aceste războaie.
Atu-ul nuclear a constituit nu odată, cauza implicării statelor
deţinatoare în războaiele locale.
- Teoria „descurajării nucleare".
- Teoria războiului limitat (işi propune scopuri strategice
limitate, de regulă, urmărind cuceriri teritoriale şi desfiinţarea ca stat
a adversarului),
- Teoria războiului total, aplicată în cele două conflagraţii
mondiale (işi propune scopuri strategice totale, desfiinţarea ca stat a
adversarului şi cucerirea teritoriului său),
- Teoria războiului local (război ce se desfaşoară, de regulă 16

pe teritoriul unui singur stat şi este în opoziţie cu războiul mondial).

 I. 3. Mutaţiile produse în arta militară şi
reflectarea lor în războaiele locale

• Armamentul convenţional (neoclasic) a cunoscut perfecţionări

importante
 Adoptarea aproape în exclusivitate strategia ofensivă - de către
marile puteri.
 Creşterea mobilităţii trupelor - scopurile strategice, operative şi
tactice să fie atinse într-un timp mult mai scurt;
A crescut rolul eşaloanelor mici, în măsură să transforme în timp
scurt succesul tactic în succes operativ şi strategic.
A fost pusă la punct „operaţia aeromobilă"
Au sporit considerabil încordarea şi dinamismul acţiunilor militare
(ascuţirea confruntării dintre mijloacele blindate şi antiblindate, dintre
aviaţie (elicoptere) şi mijloacele antiaeriene). 17
 II.1. Razboiul din Vietnam.
Cauzele războiului:
- politica imperialistă şi colonialistă a unor mari puteri;
Caracterul războiului:
-Sub aspect politico-moral acest razboi a avut un caracter:
 nedrept- din partea agresorilor francezi si americani
drept, de eliberare nationala din partea poporului vietnamez.
Agresorii au avut ca scop transformarea peninsulei intr-o baza navala si aeriana
americana pentru atingerea scopurilor economice, politice si strategice ale S.U.A.
Din punct de vedere al apartenentei nationale a agresorilor, perioadele razboiului
sunt: - perioada antijaponeza (9 martie - septembrie 1945),
- perioada luptei impotriva colonialismului francez (23 septembrie 1945 -
7 mai 1954);
-perioada luptei impotriva administratiei „marioneta" de la Saigon (iulie
1954 - martie 1961);
-perioada luptei impotriva agresiunii S.U.A. (mai 1961-29 aprilie 1973);
- a doua perioada a luptei impotriva administratiei „marioneta" de la
Saigon (13 iunie 1973 - 29 aprilie I975). 18
 II.1. Razboiul din Vietnam.
Perioada mai 1961-aprilie I973, perioada agresiunii
americane, ca fiind cea mai semnificativă din punctul de
vedere al concluziilor şi învăţămintelor ce se desprind pentru
arta militară.
Forţe beligerante:
 forţele populare ale Frontului de Eliberare Natională din
Vietnamul de Sud, precum şi forţele patriotice de eliberare
naţională din Laos şi Cambogdia
 S.U.A, careia i s-au alaturat trupe sud-coreene,
thailandeze, filipineze, australiene, neo-zeelandeze precum şi
trupele regimului de la Saigon
Organizare:
 S.U.A.- utilizarea unor structuri clasice 19

 forţelor populare - structuri mixte şi foarte diversificate

 II.1. Razboiul din Vietnam.
Perioada mai 1961-aprilie I973 - Forţele angajate
Efective in milioane

Populatia Militii populare

Forte Formatiuni
(in milioane) Forte armate de
Total populare de Rezerva
regulate autoapara
autoaparare
re

Vietnamul de Nord 20 4 2,5 0,5 0,8 0,2

Forte de eliberare din
Vietnamul de Sud 3 1,2 0,3 0,2 0,5 0,2

Saigoneze 14 2,1 0,5 0,4 0,2 1,0

S.U.A. si altii - 0,7 0,7 - - -
20
 II.1. Razboiul din Vietnam.
Perioada mai 1961-aprilie I973 - concluzii şi
învăţăminte privind arta militară
La nivel strategic,
 fortele americane, asigurandu-si suprematia aeriana si navala totala au cautat sa-si atinga
scopurile prin actiuni ofensive in toate „punctele de contact" cu fortele patriotice in Vietnamul
de Sud si prin bombardamente asupra Vietnamului de Nord. Scopul strategic final era de a
nimici fortele patriotice din Vietnamul de Sud, a neutraliza si intimida Vietnamul de Nord in
actiunea de sprijinire a confratilor din sud. S.U.A.
-au utilizat forme si procedee de actiune militara, precum: blocade terestra, aeriana si navala;
lovirea din aer sau de pe mare a obiectivelor militare; folosirea armelor chimica si
meteorologica si a razboiului electronic.
Fortele vietnameze au adoptat strategia razboiului popular, avand drept scopuri:
-eliberarea intregului teritoriu de sub dominatia coloniala;
-faurirea statului national unitar independent vietnamez.
Pentru atingerea acestora, intr-o prima etapa au adoptat apararea strategica, apoi au
combinat apararea strategica cu ofensiva strategica (exemplu: ofensiva „Tet" inceputa la 31
ianuarie 1968) pentru a se realiza echilibrul de forte. Ultima etapa este marcata de ofensiva
fortelor vietnameze la inceputul anului 1972, terminata cu cucerirea Saigonului la 30 aprilie
I975 (trupele americane au terminat retragerea din Vietnamul de Sud la 29 aprilie 1973).
21
 II.1. Razboiul din Vietnam.
Perioada mai 1961-aprilie I973 - concluzii şi
învăţăminte privind arta militară
La nivel tactic:
fortele S.U.A si ale aliatilor lor nu au executat nici o actiune ofensiva sau de aparare
de tip clasic, cu esaloanele divizie sau brigada.
Ofensiva acestora a constat in:
- descoperirea concentrarii fortelor vietnameze sau a bazelor acestora;
- neutralizarea cu aviatia, elicopterele de sprijin si artilerie;
-incercuirea fortelor descoperite sau interceptarea cailor de retragere folosind
desantul aerian, de valoare batalion sau brigada.
Apararea a constat in:
- organizarea punctelor de sprijin de companie sau a raioanelor de aparare
batalionare, cu un sistem dezvoltat de baraje genistice,
- observarea si siguranta de lupta bazata pe folosirea mijloacelor electronice.

Fortele vietnameze au adoptat tactica razboiului popular, cu folosirea unor procedee

variate, in functie de adversar, teren si capacitatea combativa proprie.
Pe timpul ofensivei s-au utilizat hartuirea neintrerupta a adversarului si atacuri fulger
asupra obiectivelor sale (garnizoane, baze militare, puncte de sprijin). Unele din atacuri s-au
executat combinat - infiltrare in obiectiv si atacul combinat al luptatorilor din interiorul si 22
exteriorul obiectivului.
 II.1. Războiul din Vietnam.
Perioada mai 1961-aprilie I973 - concluzii şi
învăţăminte privind arta militară
 Rezultatul războiului este cunoscut:, S.U.A. au fost înfrânte
pe plan politic şi constrânse să se retragă din Vietnam.
 Unificarea Vietnamului s-a făcut la doi ani după
încheierea tratativelor de pace, sub egida partidului
comunist din Nord, Saigonul devenind oraşul Ho Si Min.
 Războiul din Vietnam a fost pentru S.U.A. un război inutil,
 Confruntate cu un război de gherilă, care nu le-a permis să-
şi valorifice uriaşul potenţial militar, S.U.A. au încercat
elaborarea unei tactici eficiente de contrainsurecţie, sarcină
ce s-a dovedit imposibilă.
 S.U.A. au inregistrat prima lor înfrangere militară dintr-o
istorie de peste doua secole.
23
III. Consideraţii şi învăţăminte rezultate
din războaiele locale.

Războaiele locale ale epocii actuale au fost determinate de

cauze complexe, economice, politice, sociale, naţionale, militare
pe care şi-au pus amprenta contradicţiile de ordin ideologic.
Războaiele locale au oglindit mutaţiile care s-au produs în arta
militară datorită:
 revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale
şi a proceselor revoluţionare naţionale produse în societatea
omenească.
 Războaiele locale, îndeosebi cele asimetrice, au dovedit că un
popor hotărât să-şi apere soarta este capabil să reziste oricarui
agresor( Ex. fiind războiul din Vietnam şi intervenţia sovietică din
Afganistan) 24
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

25