Sunteți pe pagina 1din 19

CARACTERUL SISTEMATIC

AL TERMINOLOGIEI
a l i z at:
Are
UL
GROS
A
DIAN
În o
r
joa ice d
imp că u ome
o rt n n
ant rol p iu ști
dez realiz ă me rimor ințifc
vol e t d ,
tar ază l odă d ial. C clasif
nec ea ao ec ons car
CLASIFICAREA obi e s șt iinț a n u n oaș t i tuin ea
e it a te u m
e t d
și rorul acesteia noț ctului a ev lor, a ită et ere, e o
i un a t a a
ilor cerce luării unci c pă de se
,a t ș â
dife ărilor, i reev nd ap
rito a a a
r ra ierar luării re
po r h
tur izării
i et
Rolu c.
term l clasif
inolo cării
mod g ie, d este
at f inco
struc p o t in nte
tura f relev d că an stabil și
a
cara logică a te și ar ume în în
a
rapo cterul si domen gumenta cest
rturi s iu
lor d temic, d lui resp te
intre ivers ectiv
elem n ume i t atea ,
ente roase
. le lu
i
la care se adaugă termeni
tolerați sau nerecomandați
(în general, sinonime sau
co de ind lor
an m la
variante ale celor

câ ter cup olel


(re 00 upr eni
m ter ea

de în rtic
ți) i
da en
descriptori)

te m ri or
to 8 5 ti c erm

va en ns
rip 6 eș l t
sc pă ân l a

ze i u ul
de eta rom tota

ci tili
l
ac nic mu

de za
teh volu

ri

Potrivit autorilor
ea i

m ți
ii
Lexiconului
tehnic român
(1957–1966)

Evident, de atunci și până în prezent au fost


înregistrați o mulțime de termeni noi: cunoașterea
științifi că difersifi cându-se continuu, au apărut și
domenii științifi ce noi, cum ar fi sistemele digitale
sau nanotehnologiile.
O Cercetătorul Коcean І. М. subliniază că „prin
sistem, în terminologie se înţelege o totalitate
organizată de obiecte, adică o astfel de totalitate,
care reprezintă o unitate obiectivă dintre obiecte,
fenomene sau acţiuni interdependente. Astfel de
obiecte ale sistemului sunt termenii – unităţi ale
terminologiei”.
Caracterul sistemic al
termenului, după părerea mai
multor savanţi, trebuie să se
realizeze bidirecţional:

în planul
în planul
conţinutul
expresiei
ui

Atunci când vorbim de conţinut, se evidenţiază


esenţa noţiunii, iar prin prisma expresiei caracterul
sistemic se realizează conform modelelor identice
de formare a cuvintelor.
În lingvistică, ca şi în alte ştiinţe, se aplică pe
larg abordarea sistemică.
• văd în caracterul sistemic esenţa
D.S. Lotte, N.K. Suhov, clasifcării termenilor
I.A. Klimoviţki

O.O. Reformatski, • consideră că termenii se caracterizează


T. L. Kandelaki, prin caracter sistemic în formarea
cuvintelor noi
L. A. Şkatova

• consideră că termenul are caracter


R.O. Budagov, sistemic dublu: în calitate de element al
L.L. Kutina sistemului terminologic şi în cea de
element al sistemului lingvistic în
ansamblu
• afrmă „terminologia are caracter
sistemic, deoarece este sistemică
L.O. Simonenco realitatea care ne înconjoară, unele
sectoare şi părţi ale căreia terminologia le
reprezintă şi le deserveşte”
În acest sens, este convingătoare opinia
savantului L. V. Turovska, care susţine că
sistemele terminologice au două tipuri de
caracter sistemic:
În primul rând

este vorba de un sistemele


caracter sistemic terminologice au şi
logic, determinat de un caracter sistemic
sistemul de noţiuni lingvistic, care

În al doilea rând
cu care corelează constă în faptul că
sistemul termenii derivaţi şi
terminologic compuşi se
formează în baza
unităţilor lexicale
care se utilizează
pentru exprimarea
termenilor primari.
Terminologul rus D. S. Lotte, care, încă în anii ’30, a elaborat
principiile de bază ale selectării şi construirii
termenilor tehnico-ştiinţifici .

sensul îngust

corespunderea
semnificaţiei
lexicale a
termenului cu
sensul concret al sensul exact
noţiunii
particularităţile
definitorii ale
ţi
e s t e p
p a
a r
r ttiiccuullaarriittăăţi termenului sunt:
aacceste l
e r m i
i n
n ă
ă ccaarraacctteerruul
ddeetterm eenniilloorr,,
m i c aa ll t
t eerrm
m
ssiisstteemic supuunnee
ccaarree pprreesup culuii ppee
rea llooculu
ddeetteerrm miinnaarea refflleeccttaattee monosemia
unillee re excluderea
ccaarree nnooţţiiunirintrree ttooaattee (în limitele unui
pă pprint sinonimiei
îl ooccuupă noţţiiuunnii aallee
îl subsistem )
cceelleellaallttee no minoollooggiicc..
i terrmin
ssiisstteemmuulluui te
D. S. Lotte consideră, de asemenea, că
termenul trebuie să fie:

pentru ca un
lexem să se
încadreze
lesne în
sistemul
terminologic
(în special pentru
sintagmele
terminologice)

Prezină interes defniţia conform căreia terminologia


reprezintă „un sistem de semne al unui domeniu
specializat de activitate, un sistem izomorf de
noţiuni, care este utilizat în scopuri comunicative”
Ţinând cont de principiile
teoretice generale ale ştiinţei
moderne despre termeni, expuse
în mai multe lucrări de
specialitate, putem defni:

Caracterul sistemic este cauzat de faptul


că terminologia militară este funcţională
în cadrul unui grup profesional omogen,
spre deosebire de lexicul general.
Concomitent, termenul militar
vestimentar face parte dintr-un sistem
de noţiuni ce se deosebesc printr-o
complexitate de relaţii sistemice.
Term
vest inolo
siste i m enta gia mili
m de ră re tară
desc fniti p r ezin
origi hi s , cu v a t tă un
te şi , to
ne, f
orm rmeni d todată,
(term aţi pe iverş
ic
împr eni deri cale lexi a
tran umutaţ vaţi sau cală
(cuv sformăr i), în ur
i il m
care nte ale l or sema a
au o exic ntice
term b ţinut u l u i gen
proc i no o s er
esel logică) emnifc al
or si şi în aţie
nouc n ta c a
reat ctice (s drul
e in
nom cu carac tagme
inati ter
v).
O Dar, după cum se ştie, evoluţia şi funcţionarea
oricărei terminologii depinde nu doar de
factori interni, adică de caracterul intern al
limbii, dar şi de interferenţele externe, care
amplifcă funcţionalitatea anumitor modele de
formare a cuvintelor şi a construcţiilor
sintactice, influenţează modifcările în
semantica lexemelor, generează apariţia unui
număr mare de împrumuturi şi neologisme
pentru noţiunile noi din sfera militară.
si Term
st
e e
co mi nu
nţ c a l m
le in l l il
te xi x ut c exi itar
e
in rm co cl c
flu s ud lar ulu ve
e en ino em e fx i l stim
Si xt ţe log an de at im
m e i i ti z v , f bi en
ge for on rio ace c m ce olt in i ro tar
ne me en r. D st ili în ar d m m , c
ra az co up or tar in ea o ân a e
se l, i ă , „ ă pr , t ter pr no e, le
îm ar în b ter cu oce oto ior oce sem avâ me
bo sis az me m se da ul se a nd nt
gă em t a n m t s
ca ă is lor nti u
s ii
ţe u em şt nţ re fi tem e c, n
şt l s n iin io s nd u
şt e în em ifc ţif nea e p su lui
iin c n a ci z ro pu
ţif orp ifc ţii de ă L du s
ce or aţ lor se . O c î
” ân iilo le or . n
d r xic i s
n o ge u l e
ţiu ne ui
ni ra
le
Unii savanţi consideră terminologia drept parte
componentă a lexicului comun, de care se deosebeşte
prin anumite particularităţi. Alţii afrmă că terminologia
este un grup aparte de cuvinte separat distinct de
lexicul comun.
O Se ştie că industria militară, sub toate aspectele ei,
constituie, în general, un complex întreg şi foarte variat
de termeni militari. Însuşirea lor ar f imposibilă, dacă
nu ar f asigurată o organizare sistemică, adică o
sistemicitate, mai întâi la nivel de microsistem şi apoi la
nivel de macrosistem, făcând, în ambele cazuri, ca
termenii să devină sistemici. Bunăoară, noţiunea de
„tun” în tehnica militară este bine cunoscută şi bine
determinată. Termenul în discuţie apare astăzi în mai
mult de douăzeci de tipuri de tunuri. Dacă aceşti
termeni, prin care sunt denumite tipurile de tunuri, nu
ar f sistemici, adică dacă nu ar f organizaţi în
microsistem, conform principiului sistemicităţii, ei ar
deveni nefuncţionali, inoperabili şi greu de memorat. 
Da

fos pentr
deo t cr u
seb eat feca
car it, c un t re ti
es uu erm p d
f ă n e e
(te ormă difer sem n nou tun a
rm e n
enu gram în m ifcan , tota r f
mo tip de l nou atica od ra t apa l
t c l d r
de ivaţie tun) a e de ă, atu ical c te,
n
res tunur în ra r înce ume nci el a
p i, po t şt
în c ectiv şi, dr rt cu a să a e un
a de ep c ib al
din drul m tun t con elelal ă o t
ce icro ar d sec te t
tipu c auz sist e ven inţă, ipuri
s ri ă e i t
afla intag lor de denu mului asiste ipul
te m t m s m
ele în ra e (îm un s-a irea t ău. Ia ic
me b u t
nte port m inări făcut turor ă
mo d
d in le con orfo- e cuv prin
div s si i
idu tituen ntact nte),
sin al de te d ic, un
tac i
tică relev spun de
.  anţ în
ă
În calitate de determinat al sintagmei se află, în mod obligatoriu, termenul „tun”,
iar calitatea de determinant s-a stabilit în conformitate cu particularităţile, locul şi
funcţia fecărui tip de tun în cadrul operaţiunilor militare:
CONCLUZII
Aşadar, sistemicitatea asigură
caracterul accesibil şi funcţional,
operabil, al terminologiei în discuţie.
Neglijarea sistemicităţii i-ar f lipsit
pe cei ce profesează milităria de
posibilitatea de a utiliza liber şi
coerent aceşti termeni, cu atât mai
mult cu cât terminologia militară
(macrositemul terminologic militar)
dispune, în general, şi de alte
microsisteme, în paralel cu
microsistemul noţiunii „tun”.
Mulțumesc
pentru atenție