Busuioc Elena

4.06.2014
 Arta românească în secolele XIX si XX ne dezvăluie
tranformările apărute datorită diverselor curente
occidentale ce au adus aer modernist în România.
Artiștii încearcă să-și definească propriul stil, îmbinând
elemente ale modernismului cu cele ale
tradiționalismului.
Începutul secolului
• majoritatea pictorilor provin din rândul iconarilor sau
al foștilor pictori de biserici
• datorită influenței occidentale, în pictura română
predomină arta portretului
• majoritatea lucrărilor din această perioadă sunt
anonime, autorii nu-și semnau operele
• Reprezentanți: Constantin Daniel Rosenthal, Ion
Negulici, Eustanie Altini, Nicolae Polcovnicul e.t.c.
România Revoluţionară de Constantin Daniel Rosenthal
1848
 În România pătrunde stilul academic cu elemente de
romantism si realism
 Portretul ramâne o temă actuală
 Reprezentanți: Gheorghe Tattarescu, Carol Popp de
Szathmarypune, Mișu Pop, Constantin Lecca etc.
 Un important pictor academist este român
este Gheorghe Tattarescu ( realizează portrete, picturi
murale bisericești, compoziții mitologice și religioase )
 Carol Popp de Szathmarypune ( accent pe observarea
directă a realității și realizează în picturile sale aspecte
pline de pitoresc surprinse în târguri sau bâlciuri și
oameni)
 Teodor Aman (1831-1891)

 Studiază la București si la Paris

 Intemiază primele scoli românesti
de arte frumoase la Iași și București
 Pictorul deseori aborda tema
istorică in lucrările sale
 Până la vârsta de 23 ani picta icoane și biserici
 Primeste bursă de studii la Paris
 Inițiază un nou mod de a gandi plastic aproape de un
grup de pictori peisagiști de la Barbizon
 Pictează "en plein-air„
 A fost convocat să însoțească armata
română în calitate de "pictor de front"
 La Belle époque

 este o trecere lină de la un secol la altul, cunoscută sub

acest nume în toată Europa.
 în aceasta perioadă urmărim confruntarea
tradiționalismului cu modernismul.
 tendințe primitiviste, foviste, expresioniste si chiar
cubiste
 apare problema “specificului național”
 Pictorul florilor și a oamenilor
 Pictor de excepție care luptă împotriva
academismului și artei oficiale
 Se inspira din pictura grigoresceană
 Aduce un aer de modernism de la
Munchen și Paris
 Datorită lui Luchian pictura
românească va trece treptat de la
impresionism la postimpresionism
 Artistul nu vrea să renunțe la traditionalism și
încearca sa-l combine cu modernismul
În perioada interbelică arta româna are 3 izvoare de
plecare:

 Lirismul grigorescean
 Ecourile curenturilor noi
 Interpretarea modernă a tradiției populare
 interpret al "tristețelor luxuriant colorate”
 preea stilul lui Luchian, însă treptat vine cu cu
influențe din pictura modernă, cu accente decorative,
creându-și propriul său stil
 Tonitza are o operă vastă compusă din peisaje,
portrete, naturi moarte, compoziții, interioare,
sau nuduri ,toate exprimând un subtil lirism
 deseori, pictorul folosește forme aspre,
colțuroase sugerând tragicul
 în naturi moarte, Tonitza înfățișează obiecte de artă
populară și sporește luminozitatea culorilor
 a studiat la București, München și Paris
 membru fondator la înființarea grupării „Tinerimea
artistică”
 Petrașcu abordează în lucrările sale o atmosferă sumbră,
romantică, în care se folosește mult negru de aceea fiind numit
„primul mare poet al nocturnului” din pictura românească
 artistul abordează mai mult tema
peisajul urban, negând elementul
vegetal, iși indreaptă atenția spre
ziduri.
 Petrașcu pictează și naturi moarte și
interioare, însă acestea sunt alcătuite
din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul
 inspirat de curentul expresionist
 linii groase și unghiuri ascuțite
 coloristică luminoasă, cu tentă
exotică
 pictează țărani și tătari
 folosește multă pasta de
culoare, astfel panzele capătă
o textură deosebită
 A studiat la școlile de arte frumoase din București și
Iași, apoi de la München și Paris
 Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând
compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism
 Cromatica lucrărilor este imprumutată din arta
populară
 Camil Ressu abordează și lumea
citadină a intelectualilor și artiștilor
 Corneliu Baba este cel mai mare portretist român
 A fost ucinicul lui Tonitza
 Pictorul redescoperă chipul și universul
țăranului român, conferindu-le simbolul
permanenței
 În portretele sale a acordat o atenție
deosebită mâinilor, ca element cheie
în caracterizarea personalității umane,
exact ca Rembrandt și alți marii portretiști
 un desen concis
 compoziții geometrizate
 contururi negre
 paletă rafinată