TA M A Ș C R I S T I N A A M A L I A

S T U D I U L PAT R I M O N I U L U I
ANUL III
 Cuprins
1. Amplasarea geografică a fortificatiei
2. Istoricul cercetărilor arheologice a fortificației Dăbâca
3. Cetatea de la Dăbâca
4. Cercetările necropolei de la Dăbâca din Grădina lui Alexandru Tămaş:
Analiza cimitirului
Biserica I
5. Concluzii
6. Bibliografie
 1. Amplasarea geografică a fortificației
Fortificația medievală se află în satul Dăbâca, la 30 de km nord vest de cluj,
pe malul pârâului Lona, iar la sud-vest de sat, la o altitudine de 529 m se
aflămuntele Nagyhegy.
 2. Istoricul cercetărilor de la Dăbâca

 Constantin Daicoviciu în
1964

Károly Crettier în 1942

Károly Hodor în 1837

 3. Cetatea Dăbâca

 Fazele de locuire ale cetății:

I. Prima fază a folosirii cetăţii este la sfârșitul secolului IX,

distrugerea acesteia legând-o de luptele lui Gelou cu
Tuhutum
II. A doua fază începe în a doua jumătate a secolului XI, și este
distrusă la sfârșitul secolului XI – prima parte a secolului
XII.
III. A treia fază începe la începutul secolului XII, iar decăderea
acesteia se întâmplă în secolul XIII.
Pandantiv tip lunulă
 Zidul din piatră a cetăți

Reconstituirea cetății de către Radu Oltean

Ceramica
 Pinteni din fier placați cu aur

Pandantive
 Reconstituirea
Locuinței cu două camere și pridvor,
realizată de către :
H. Albrecht-A. Ruttkay
 4. Cercetările necropolei de la Dăbâca din Grădina lui
Alexandru Tămaş

Necropola de 677 de morminte

din incinta a IV-a, pe baza
inventarului de monedelor se
datează la începutul secolului al
XII-lea până la începutul
secolului al XIII-lea.
 Analiza cimitirul

Planul secțiunii cercetate în 1966-1967

Mormintele sunt
orientate V-E,
doar mormntul 44
a fost orientat în
direcția S-N.
Pe baza monedelor
înregistrate, se crede că
necropola în jurul bisericii
de la Dăbâca, a început să
funcționeze din secoll XII.
Inventarul arheologic a
mormintelor este sărăcăcios
în obiecte de podoabe, fiind
costituit din:
 inele de buclă
 inelul digital cu sârmă
împletită
 un șirag de mărgele
 Biserica I
Biserica I, cum a fost numită în literatura de specialitate, este o construcție
de proporții modeste, compusă dintr-o navă și un altar dreptunghiular
Structura bisericii reprezintă o formă clasică a bisericilor din timpul epocii
arpadiene.
 5.Concluzii

Fortificația Dăbâca indică prezența unor elite sociale și politice, acest fapt fiindu-ne dovedit prin
descoperirile artefactelor și situațiilor arheologice deosebite.
Problema studierii acestui sit, caracterizat printr-o mare complexitate stratigrafică și cronologică,
vor rămâne deschise până la publicarea tuturor descoperirilor de la Dăbâca.
Sigurele informații cu care se pot opera sunt cele din raportul arheologic publicat în anul 1968.
 6.Bibliografie

Articolul „ARCHAEOLOGY AND NATIONALISM. THE ENDLESS STRUGGLE FOR DĂBÂCA( G.:
DOBESCHDORF; H. DOBOKA) THOUGHTS ON RESEARCH DEVELOPMENT AND ARCHAEOLOGICAL
REALITIES” de Erwin Gall, apărut în Comunicationes archaelogicae Hungariae, 2015-2016
Articolul „From the fortress of Stephen I (997–1038) to the centre of ‘lord Gelou’. Dăbâca (germ.: Dobeschdorf;
hung.: Doboka) in the nationalist myths in the 20th Century” de Erwin Gall, apărut în Ziridava Studia Archaeologica,
seria 27, Editura Mega, Cluj-Napoca,2013
Articolul „DĂBÂCA: NECROPOLA DIN JURUL BISERICII DIN GRĂDINA LUI A. TĂMAŞ. CÂTEVA IDEI
PRIVIND EVOLUŢIA HABITATULUI MEDIEVAL DE LA DĂBÂCA” de Erwin Gall, apărut în Analele Bantului
Arheologie. Istorie, seria XXI, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013
Articolul „DESPRE LOCUINŢA CU DOUĂ CAMERE DIN INCINTA IV A FORTIFICAŢIEI MEDIEVALE
TIMPURII DE LA DĂBÂCA (JUD. CLUJ) ŞI CRONOLOGIA PRIMEI FAZE DE FORTIFICARE” de Dan Băcueț-
Crișan, apărut în Acta Musei Porolissensis Arheologie-Restaurare-Conservare, seria XXXV, Editura Porolissensis a
Muzeului Județean ISSN, Zalău, 2013