Prof.

Rodica Basarabă
 Temperatura reprezintă principalul element meteorologic care
exprima din punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer
efectuează mişcari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea
termică a volumului de aer.
1. Unitatea de măsură – este gradul de temperatură, corespunzător
unei diviziuni de lungime a scării lineare.

Mărimea temperaturii este dependentă de scara folosită:

scara termometrică Celsius (Cº/centigrade) care este cel mai frecvent

utilizată pe plan mondial (scara universală), aceasta având două valori
importante: t1=0ºC (punctul de îngheţ al apei la o atmosferă) şi t2=100ºC
(punctul de fierbere al apei la o atmosferă);
scara Fahrenheit (ºF) cu un interval de 180 ºF (32ºF-212ºF);
scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15ºC
(zero absolut); temperatura în grade Kelvin poate fi calculată prin
adăugarea cifrei 273,15 temperaturii în grade Celsius;
scara Reaumur (ºR), cu gradaţii cuprinse între 0 (punctul de îngheţ al
apei) şi 80ºR (punctul de fierbere al apei);
scara Rankine (ºRa), cu punctul de fierbere al apei la 671,67ºRa şi punctul
de îngheţ al apei la 491,67 ºRa.
2. Măsurarea temperaturii aerului – se realizează cu ajutorul
termometrului meteorologic sau cu ajutorul unor senzori. Termometrul
funcţionează pe baza proprietăţilor corpurilor lichide sau solide de a-şi
mări sau micşora volumul în raport cu variaţiile termice.

a. Clasificarea termometrelor:

a.1. după scop şi destinaţie:

- meteorologice (normale, de minimă, maximă, de minimă şi maximă);
- medicale;
- industriale;
- pentru întrebuinţări casnice etc.

a.2. după natura elementului sensibil:

- cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen);
- metalice;
- manometrice;
- electrice (cu termoelemente, rezistenţă electrică, termistori).
 măsoară temperatura aerului la un moment dat.
Părţi componente:
 rezervor cu mercur, de formă diferită (ovală, sferică, cilindrică);
 tub capilar, din sticlă, cu diametrul de 0,2 – 0,3 mm;
 scală gradată din porţelan alb şi estegradată în cincimi de grad (fiecare
grad este împărţit în 5);
 redă temperaturile de la -40ºC la + 55 ºC sau chiar + 60 ºC ;
În adăpostul meteorologic, rezervorul său fiind plasat la o distanţă de 2 m
de sol.
Citirea se face mai întâi în zecimi de grad şi apoi se citesc gradele întregi.
- citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaţie climatică
(exact la ora locală).
 1
2 1

2 H
R S

T
1 – ştift
Sc
2 – tubul capilar
R – rezervor
T – tub capilar
S – garnitură de sticlă
Sc – scala gradată
H – garnitură de ebonită
- indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2
observaţii;
- termometrul cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
- limitele scalei sunt cuprinse între -36ºC şi +51ºC;
- tubul capilar prezintă în apropierea rezervorului o îngustrare,
realizată cu ajutorul unui fir de sticlă, care nu permite mercurului să
se retragă înapoi când temperatura scade, indicând valoarea maximă
existentă în intervalul anterior;
- este situat în adăpostul meteorologic pe acelaşi suport cu
termometrul de minimă, respectiv culcat, cu capătul superior mai
ridicat decât rezervorul;
- citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.
 2 3
7 4 5
1

1 – rezervor
2 – tub capilar
3 – garnitură de sticlă
4 – indice
5 – cavitatea superioară
6 – garnitura metalică
7 – scala gradată
8 – tub protector
- indică cea mai scăzută temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
- funcţionează cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puţin 96º) ;
- rezervorul este în formă de furcă, pentru a i se mări suprafaţa de
contact cu aerul atmosferic;

-scala este gradată de la -50ºC la + 55ºC, cu diviziunea cea mai mică de

0,5ºC;
- în interiorul tubului capilar există un index (piesă de sticlă sau porţelan
alungită şi bombată la capete), care se deplasează în jos odată cu
retragerea alcoolului din tub, indicând temperatura minimă dintr-un
interval
fără a se deplasa în sus la creşterea temperaturii;
- în adăpostul meteo este aşezat în poziţie perfect orizontală;
- citirile se fac la orele 7 şi 19.
Maximă

Minimă
- înregistrază continuu temperatura aerului într-un anumit interval
de timp;
- principiul de funcţionare se bazează pe deformările pe care le
suferă un corp metalic sub influenţa temperaturii:
Părţi componente :
 receptor (lamă bimetalică formată prin sudarea a două
lame de metal)
 sistem de transmitere şi amplificare a deformării
 mecanismul de înregistrare (tambur cu mecanism de ceasornic în
interior).
termograf
- sunt termometre cu mercur şi cu rezervorul cilindric;
- la distanţa de circa 1 cm de la rezervor, tubul capilar şi tubul
protector sunt îndoite sub un unghi de 135 º faţă de rezervor;
- scala termometrului este gradată în jumătăţi de grad sau din două
în două zecimi de grad.
- citirile se fac de patru ori pe zi, după ce s-au citit termometrele de la
suprafaţă.

- se foloseşte pentru adâncimi de 20-320 cm;

- rezervorul cu mercur este mult mărit, iar scala este gradată
din 0,2 în 0,2 ºC;
- se foloseşte pentru măsurarea temperaturii solului în stratul arabil, în
scopul stabilirii momentului optim pentru efectuarea însămânţărilor;
- este introdus într-o armătură metalică ascuţită la partea inferioară
unde se află rezervorul termometrului;
- prezintă pe armătura metalică diviziuni din cm în cm cu diviziunea zero
la vârful termometrului iar la partea superioară o deschindere
longitudinală pentru citirea temperaturii;
- observaţiile se efectuează din 2 în 2 zile.
 5
3

2
3

2 5

450
4
1350

4
1 6
1
1 - rezervor
2 - tub capilar 1 – rezervor
3 - scală gradată 2 – tub capilar
4 - vată 3 – scală gradată
5 - tub protector 4 - vată
5 – suport din lemn
6 – şanţul de instalare
 C. Marinescu şi colab.- Agrofitotehnie,Editura
Ceres, Bucureşti, 1971;
Elena Dragomirescu şi colab.- Îndrumar pentru
lucrări practice de Agrometeorologie, IANB Bucureşti,
1978;
internet