Procesul Bologna si sistemul

de învăţământ tehnic superior

Prof.dr.ing. Ioan VIDA - SIMITI

Prof.dr.ing. Viorel Aurel SERBAN
Prof.dr.ing. Romeo SUSAN-RESIGA

Conferinta CREDING – Iasi 2017

 DESPRE PROCESUL BOLOGNA

Un proces de reformă europeană pentru îmbunătățirea Spațiului

European al Învățământului Superior

Obiective:

Îmbunătățirea Spațiului European al Învățământului Superior

(SEIS), bazat pe cooperare internațională și schimb academic
Facilitează mobilitatea studenților, absolvenților și a personalului
din învățământul superior
Oferă acces larg la educație superioară de înaltă calitate, bazată pe
principii democratice și pe libertatea academică
 DESPRE PROCESUL BOLOGNA

Reformele Procesului Bologna

 Diplome comparabile, pentru cele trei cicluri (licenta-master-doctorat).
Țările stabilesc cadrul național de calificări compatibil cu cadrul general
al calificărilor pentru Spațiul European al Învățământului Superior și
definiesc rezultate ale învățării pentru fiecare din cele trei cicluri
 Asigurarea calității în conformitate cu Standardele pentru Asigurarea
Calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG)
 Corecta recunoaștere a diplomelor străine și a altor calificări din
învățământul superior, în conformitate cu Consiliul Europei / Convenţia
privind recunoașterea UNESCO

Declarația de la Bologna
semnată în Bologna, la 19 iunie 1999, de către miniștrii responsabili cu
învățământul superior din 29 de țări europene
astăzi, procesul Bologna se aplică in 47 de țări
 Discipline de
specialitate

Discipline fundamentale
+
Discipline de domeniu

Structura invatamantului tehnic de lunga durata

(inainte de procesul Bologna)
 Doctorat

Masterat

1 2 3 …… n
Discipline de
specialitate

Discipline fundamentale
+
Discipline de domeniu
Licenta

Sistemul de invatamant tip Bologna

Doctorat

..…
1 2 3 4 n

Masterat

Discipline
fundamentale
+
Discipline de
domeniu
+
Discipline de
specialitate
1 2 3 …… n
Licenta

Sistemul de invatamant tehnic in Romania

(aplicat dupa varianta Bologna)
 Nomenclatorul domeniilor si al
specializarilor/programelor de studii universitare

• Efortul continuu de adaptare a nomenclatorului domeniilor,

specializarilor si programelor de studii universitare la dinamica
pietei muncii a condus la o spectaculoasa crestere numerica a
specializarilor de licenta (si nu numai) reflectata in HG
493/2013, HG 580/2014.
• Nomenclatorul din HG 493/2013 si HG 580/2014 este structurat
pe
 Domenii fundamentale de ierarhizare;
 Ramuri de stiinta;
 Domenii de ierarhizare;
 Domenii de studii universitare de doctorat/masterat;
 Domenii de licenta
 Specializari
Domeniul Ramura de stiinta (8) –
fundamental extras inginerie
Matematica si Chimie si inginerie chimica
stiinte ale naturii
Inginerie civila
Inginerie electrica,
electronica si telecomunicatii •Inginerie electronica si telecomunicatii
Inginerie geologica, mine,
petrol si gaze
Ingineria transporturilor
Ingineria resurselor vegetale
si animale
Stiinte
ingineresti Ingineria sistemelor,
calculatoare si tehnologia
informatiei
Inginerie mecanica,
mecatronica, inginerie
industriala si management
Domeniul de ierarhizare (14) – extras inginerie
•Chimie
•Inginerie chimica
•Inginerie civila si instalatii
•Inginerie electrica si energetica
•Inginerie geologica, inginerie geodezica
•Mine, petrol si gaze
•Inginerie aerospatiala, autovehicule, transporturi
•Agronomie, horticultura, silvicultura, inginerie
forestiera
•Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia
informatiei
•Inginerie mecanica
•Inginerie industriala
•Mecatronica si robotica
•Ingineria materialelor
•Ingineria mediului
•Inginerie si management
•Inginerie genistica, armament, rachete, munitii
 HG 493/2013, HG 580/2014: licenta INGINERIE

INGINERIE: 33 domenii de licenta (masterat/doctorat), 180 specializari

Inginerie chimica (14)
Inginerie civila (10)
Ingineria instalatiilor (3)
Inginerie electrica (6)
Inginerie energetica (6)
Inginerie electronica si
telecomunicatii (7)
Inginerie geoleogica (4)
Ingineria transporturilor (3)
Agronomie (5)
Horticultura (2)
Inginerie forestiera (2)
Silvicultura (3)
Inginerie si management in
agricultura si dezv. rurala (2)
Biotehnologii (2)
Inginerie mecanica (15)
Inginerie industriala (14)
Inginerie marina si navigatie (3)
Stiinte ingineresti aplicate (10)
Arhitectura navala (2)
Mecatronica si robotica (2)
Ingineria materialelor (5)

Inginerie geodezica (2)(4) Ingineria produselor alim. (6) Ingineria mediului (8)

Mine, petrol si gaze (5) Zootehnie (2) Inginerie si management (10)

Inginerie aerospatiala (6) Calculatoare si IT (4) Inginerie genistica (2)

Ingineria autovehiculelor (5) Ingineria sistemelor (3) Inginerie de armament, rachete

si munitii (4)
 HG 493/2013; HG 580/2014 – analiza
domenii si specializari licenta inginerie

• Numarul de domenii de licenta in inginerie (33) este excesiv in

conditiile in care 8 domenii au 2 specializari de licenta; este
rationala comasarea unor domenii (e.g. inginerie forestiera si
silvicultura)
• Unele domenii de licenta au un numar mare de specializari (5
domenii au numarul de specializari cu doua cifre, 35% din total
specializari).
• Exista domenii distincte inrudite (“inginerie si management” &
“inginerie si management in agricultura si dezvoltare rurala”)
• Exista denumiri care produc confuzie (e.g. “Stiinte ingineresti
aplicate”)
• Exista fragmentari si suprapuneri nejustificate cel putin la
nivelul denumirilor de specializari (prea multe exemple …hilare)
HG 493/2013; HG 580/2014 – analiza
domenii si specializari licenta inginerie

• Finantarea per student impune ca in interiorul unui

domeniu de licenta 75-80% din curricula sa fie
comuna specializarilor din domeniu; diferentierea
specializarilor trebuie sa fie dinamica pentru a se
adapta evolutiilor (uneori imprevizibile) pietei muncii.
• Desavarsirea specializarii inginerului se realizeaza
practic la ciclul II de studii universitare – master.
Domeniile de studii universitare de doctorat/masterat
sunt in general in directa corespondenta (numeric si
denumire) cu domeniile de licenta.
 Ce trebuie facut si de ce?
• Re-definirea rationala a portofoliului de domenii de licenta
(respectiv master/doctorat), tinand cont de perceptia si interesul
categoriilor de persoane interesate (stakeholder):
 Candidati pentru studii universitare (bacalaureat)
 Studenti (licenta, master, doctorat)
 Cadre didactice universitare si cercetatori
 Absolventi invatamant superior (long-life-learning)
 Angajatori, agenti economici

• Reconfigurarea nomenclatorului doar cu domeniile de studii, si

elaborarea metodologiilor de evaluare (autorizare provizorie si
acreditare) pe domenii.
• Mentinerea posibilitatii de modificare, re-denumire, infiintare si
desfiintare a specializarilor in cadrul unui domeniu acreditat, in
cadrul precizat clar urmare a evaluarii externe (e.g. portofoliu de
competente, abilitati, discipline, etc.) la latitudinea universitatii.
 O posibila abordare: domenii de
educatie si formare profesionala ISCED
2013-F
• ISCED – F – Standard Internaţional de Clasificare în Educaţie
(Domenii ale Educaţiei şi formării)
• Clasificarea Internationala Standard a Educatiei
(ISCED) este un cadru pentru asamblarea,
compilarea si analizarea statisticilor comparabile
privind educatia la nivel transnational.
• Elaborata de UNESCO (1970), ultima revizie 2013,
adoptat oficial de statele membre UNESCO
• Scop: nomenclator comun international
• Utilizat de Institutul National de Statistica
 Domenii de studii şi formare în învăţământul superior
(Conf. ISCED – F/ 2013)

Nivel Categoria domeniului Număr Din care în inginerie

Nivelul 1 Domenii mari 1
Nivelul 2 Domenii specializate 3
(domenii de specializare)
Nivelul 3 Domenii detaliate 12
(domeniu de detaliu)

Clasificarea domeniilor inginereşti

(conf. ISCED – F/ 2013)

Domenii mari Domenii specializate Domenii detaliate

(Mari domenii)
07. Inginerie, Fabricaţie şi
Construcţii
1 Domeniu mare în inginerie
(domenii de specializare)
071. Inginerie şi inginerii înrudite 0711. Inginerie chimică şi de proces
072.Fabricaţie şi procesare
073. Arhitectură şi construcţii
3 domenii de specializare
(domeniu de detaliu)
0712. Tehnologii de protecţia mediului
0713. Electricitate şi energie
0714. Electronică şi automatică
0715. Mecanică şi ingineria materialelor metalice
0716. Vehicule cu motor, vapoare şi aeronautică
0721. Inginerie alimentară
0722. Materiale
0723. Inginerie textilă (inclusiv pielărie)
0724. Inginerie minieră şi extractivă
0731. Arhitectură şi urbanism
0732. Construcţii şi inginerie civilă
12 domenii de detaliu
 Educatia conform ISCED
• Licență:
– Acumularea de experiență și competențe în
domeniul respectiv;
– Programele sunt destinate cunoașterii,
aptitudinilor și competențelor academice și/sau
profesionale prin obținerea primei diplome sau
certificări echivalente;
– 2 categorii de orientare: academica, profesională.
 Educatia conform ISCED
• Master
– Programele sunt destinate cunoașterii, aptitudinilor
și competențelor academice și/sau profesionale prin
obținerea celei de a doua diplome sau certificat
echivalent;
– Programele de master au o componentă importantă
de cercetare conducând la realizarea unui proiect
sau studiu de cercetare mai specializat decat la
nivelul licenței;
– 2 categorii de orientare: academica, profesională
 Educatia conform ISCED
• Doctorat:
– Obținerea unui certificat de cercetător de înaltă
calificare;
– Sunt destinate studiilor aprofundate si proiectelor
de cercetare originale și este aplicabil exclusiv de
către universități sau unități de cercetare de
excelență;
O posibila abordare: domenii de educatie
si formare profesionala ISCED 2013-F
Un exercitiu de incadrare domenii de
studii in ISCED 2013-F
Un exercitiu de incadrare domenii de
studii in ISCED 2013-F
Un exercitiu de incadrare domenii de
studii in ISCED 2013-F
Un exercitiu de incadrare domenii de
studii in ISCED 2013-F
Un exercitiu de incadrare domenii de
studii in ISCED 2013-F
 Analiza SWOT la aplicarea procesului
Bologna
• Puncte tari

– Armonizarea sistemului de învăţământ superior cu

cele din ţările europene;
– Posibilitatea mobilităţii studenţilor, a cadrelor
didactice şi a forţei de muncă cu studii superioare;
– Aplicarea creditelor transferabile;
– Reducerea costurilor bugetare.
 Analiza SWOT la aplicarea procesului
Bologna
• Puncte slabe

– Diversificarea numărului de specializări/programe de studii la nivel de licenţă

şi master (în funcţie de diverse interese, mai puţin cele ale pieţei muncii);
– Proiectarea haotică a planurilor de învăţământ: menţinerea celor vechi (5 ani),
fie cu eliminarea haotică şi sporadică a unor discipline, fie prin comprimarea
nr. de ore;
– Succesiuni incoerente şi nelogice a disciplinelor în conţinutul planurilor de
învăţământ;
– Incoerenţa între programele de licenţă şi cele de master chiar şi în cadrul
aceluiaşi domeniu de studii;
– Incoerenţa între planurile de învăţământ de la licenţă şi master;
– Reducerea importanţei acordate şi a interesului faţă de activităţile de practică
inginerească.
Concluzii
• Cresterea adaptabilitatii nomenclatorului de domenii (si
specializari/programe ?) de studii universitare la cerintele si dinamica
pietei muncii impune definirea rationala a DOMENIILOR (de inginerie)
• Formarea de ingineri cu camp larg al competentelor si cunostintelor
ingineresti
• Propunem retinerea in nomenclator doar a domeniilor de studii
universitare
• Este preferabil ca acelasi portofoliu de domenii sa fie utilizat pentru
toate cele trei cicluri de studii universitare (licenta/master/doctorat)
• Specializarile pot fi definite la nivelul universitatii prin directii
curriculare in cadrul unui domeniu acreditat, cu respectarea
portofoliului educational validat si certificat in urma evaluarii externe
(de catre ARACIS).