CURS

SUDURA SI PROCEDEE CONEXE

BODEA MARIUS
 SCURT ISTORIC AL EVENIMENTELOR
1800 realizarea arcului electric între doi electrozi de carbon, Sir Humphry Davy
1836 descoperirea acetilenei de către Edmund Davy of England
1881 sudarea plăcilor de Pb pentru acumulatori utilizând arcul electric ca şi sursă termică, Auguste De Meritens
1885 brevetarea proc. de sudare cu electrozi de carbon, Nikolai Bernados şi Stanislaus Olszewski in Anglia şi în 1887 în America
1890 brevetarea procedeului de sudare cu electrod metalic, Coffin şi N.G. Slavianoff
1885-1900 brevetarea sudării prin presiune şi rezistenţă electrică, Elihu Thompson
1903 inventarea sudării cu termit a şinelor de cale ferată, Goldschmidt
1907 inventarea electrodului învelit, Oscar Kjellberg din Suedia
1919 descoperirea curentului alternativ C.J. Holslag
1920 introducerea sudării automatizate, P.O. Nobel
1920 cercetări pentru protejarea arcului şi a băii metalice cu gaze de protecţie, Langmuir şi Alexander
1926 brevetarea procedeului de sudare cu arc electric cu electrod de W în atmosferă controlată, H.M. Hobart şi P.K. Devers
1920-1930 perfecţionarea tehnologiei de sudare cu arc electric, elaborarea de electrozi înveliţi prin extrudare, Langstroth şi Wunder
1930 brevetarea procedeului de sudare sub strat de flux, Robinoff (Unionmelt®)
1941 brevetarea procedeului Heliarc®, precursor al procedeului WIG pentru sudarea Al, Mg şi oţelurilor inoxidabile, R. Meredith.
Ulterior s-a acordat licenţa în favoarea Linde Air Products, care a inventat pistoletele răcite cu apă
1953 sudarea în mediu CO2, Lyubavskii şi Novoshilov

1957 brevetarea arcului de plasmă în sudare, Robert F. Gage

1957 dezvoltarea sudării cu fascicol de electroni, J.A. Stohr
1958 prezentarea sudării în baie de zgură la Târgul Internaţional de la Bruxelles de către Uniunea Sovietică
1958-1960 dezvoltarea procedeului de sudare MIG/MAG, perfecţionarea mecanismelor de transfer: short-arc, spray-arc
1965 dezvoltarea procedeului de sudare TIG, Ucraina
1970 dezvoltarea procedeului de sudare în stare solidă prin frecare, Uniunea Sovietică
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.

??!....
ANGAJĂM PERSONAL CALIFICAT
PENTRU SUDARE
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.
Scurt istoric al procedeelor de sudare. Impactul tehnologiilor de sudare asupra dezvoltării economice.
Aliaje din sistemul Fe-Fe3C
Procese metalurgice care au loc la sudarea oţelurilor.

De ce ne interesează aspectele
metalurgice la sudarea oţelurilor?
Oboseală, coroziune…

A $52.4 million settlement has been reached

between victims of a 2007 bridge collapse in
Minneapolis, Minnesota, and the engineering firm
responsible for the bridge's inspection, the victims'
attorneys said Monday. Thirteen people were killed
in the collapse, which occurred at rush hour.
Aliaje din sistemul Fe-Fe3C
Procese metalurgice care au loc la sudarea oţelurilor.
Aliaje din sistemul Fe-Fe3C
Procese metalurgice care au loc la sudarea oţelurilor.
According to a Transportation Research Board Special Report on the 
Potential Impacts of Climate Change on U.S. Transportation, many bridges are often
designed to withstand storms that have a probability of occurring only once or twice every
100 years.
Many ship yards forget that oversized weld joints require many more weld passes
producing extra weld heat (larger HAZ) and more internal weld defects. An increase in
weld defects with a weaker plate HAZ is not a combination any organization should
accept.
In the 1940's, poor quality stick (SMAW) welds
were the norm. The weld quality was further
influenced by electrode issues combined with
poor quality steels and poor weld practices. The
end result was numerous Liberty ships suffered
from catastrophic weld & steel failures.

Navele LIBERTY
Tenacitatea↘
Calitatea oţelului
Compoziție chimică și impurități

Incluziuni nemetalice în ferită sub formă de benzi alungite în direcţia de laminare.

După normalizare grăunţii de ferită au căpătat o formă echiaxială, în vreme ce
incluziunile nemetalice au rămas alungite.
 Compoziție chimică și impurități
Carbon steels are well known for
their susceptibility to hydrogen
embrittlement, and it has been
demonstrated that MnS
inclusions are responsible for
the hydrogen embrittlement.

The inclusions are thought to act

as trapping sites of hydrogen
and accumulated hydrogen
atoms cause crack initiation. The
main diffusion path in mild
steels is ferrite (α-Fe), and the
boundaries of MnS inclusions/
matrix are hydrogen trapping
sites in low carbon resulfurized
steels at 25 ºC.

Frontiera dintre incluziunile de MnS şi grăunţii de α-Fe

Microelectrochemical Invest
reprezintă o zonă de difuzie ridicată, acţionând ca şi capcane igation of Hydrogen Absorption and
de hidrogen. Acumularea de hidrogen + stare de tensiuni Dissolution
Behavior
ridicată, măresc riscul de fisurare la rece datorat H2. of MnS Inclusions in Carbon Steel
APLICATII
Fehmarn Belt Bridge: Germany and Denmark have agreed upon building a 19km long
bridge in between the two countries in the Fehmarn Belt region, and in that way shorten the trip
between Scandinavia and central Europe. The construction of the bridge will be financed mostly by
Denmark, with 4.8 billion euros, and Germany with 800 million Euros. The bridge will have two
levels, one for road traffic, and one for rail. The start of construction is expected in 2011, and its
opening in 2018
 APLICAŢII:
care necesită performanţe superioare
apariţia unor noi domenii (era spaţială)
megastructuri (poduri, zgârie-nori etc.)

NECESITATE: CERCETARE:
calitate superioară Automatizare
productivitate ridicată noi procedee de sudare
reducerea preţului de fabricaţie îmbunătăţire randamente
După 11 sept. 2001
După 11 sept. 2001
The Petrobras P-36 Rig sank after exploding in 2001
The bridge was built in
1958 and collapsed in
1983, after 25 years of
use.  The Mianus
River bridge used a
"pin and hanger"
design common to
1950's era bridges
(2).  Pin and hanger
designs had cheaper
construction costs
compared to other
design options (2)
A $52.4 million settlement has been reached between victims of a 2007 bridge
collapse in Minneapolis, Minnesota, and the engineering firm responsible for
the bridge's inspection, the victims' attorneys said Monday. Thirteen people
were killed in the collapse, which occurred at rush hour.
Avantajele tehnologiilor de sudare
• reducerea consumului de metal (30-50%)
• creşterea productivităţii (2-20x)
• obţinerea unor proprietăţi mecanice superioare faţă de piesele turnate
sau nituite
• realizarea unor structuri de complexitate nelimitată
• realizarea unor forme raţionale adaptate solicitărilor mecanice
• se obţin îmbinări etanşe
• se utilizează semifabricate şi elemente tipizate pentru realizarea
construcţiilor sudate
• posibilitate de mecanizare, automatizare, robotizare
• utilizarea unor echipamente relativ ieftine pentru procedeele uzuale de
sudare
• reducerea preţului de cost
• flexibilitate şi mobilitate ridicată
• poluare redusă şi consumuri energetice reduse
• lucrul în condiţii deosebit de dificile: în spaţiu, în apă la adâncime
Dezavantajele tehnologiilor de sudare :
• pot să apară defecte greu identificabile
• generează tensiuni şi deformaţii după sudare
• modificarea locală a proprietăţilor metalului de bază (rezistenţă mecanică, la coroziune etc)
• calitatea construcţiilor sudate depinde de calificarea şi conştiinciozitatea personalului de
execuţie şi proiectare
Elementele îmbinărilor sudate
Îmbinarea sudată reprezintă legătura metalică, nedemontabilă între două sau mai multe
elemente metalice, realizată printr-un procedeu de sudare şi care prezintă rezistenţă
mecanică şi siguranţă în exploatare.
Definiţii
Metalul de bază – reprezintă partea metalică a elementelor care se îmbină prin sudare şi care nu este afectată
de modificări structurale şi chimice datorită sudurii.
Cusătura sudată – este zona din îmbinarea sudată care rezultă prin cristalizarea băii de sudură. Este delimitată
de restul materialului prin liniile de topire.
Baia de sudură – este topitura metalică formată prin topirea suprafeţelor rostului de sudare şi a materialului
adaos.
Material adaos – metalul sau aliajul sub formă de sârmă, vergea cu sau fără înveliş, bară sau pulberi, care se
topeşte şi completează baia de sudură.
Metalul depus – fracţia din materialul adaos care participă efectiv la formarea cusăturii sudate, o parte din
materialul adaos trece în zgură, o parte se pierde prin stropire şi o mică cantitate de metal se pierde prin
vaporizare.
Rostul de sudare – spaţiul geometric lăsat liber între elementele
metalice care se îmbină prin sudare.
Pătrunderea sudurii – profunzimea de pătrundere a cusăturii sudate
în metalul de bază.
Linia de topire – linia de delimitare dintre cusătura sudată şi
elementele îmbinate.
Rădăcina cusăturii – primul rând de sudură depus sau zona
inferioară a cusăturii sudate la sudarea dintr-o singură trecere.
Suprafaţa cusăturii – suprafaţa superioară vizibilă a cusăturii
sudate.
Zona influenţată chimic – zona de trecere între cusătura sudată şi metalul de bază în care s-au produs
modificări ale compoziţiei chimice datorate procesului de sudare.
Zona influenţată termic – zona adiacentă zonei influenţate chimic sau liniei de topire care a fost afectată de
modificări structurale.
Grosimea s – reprezintă grosimea îmbinării sudate măsurată în axa cusăturii sudate din secţiunea transversală
a cusăturii.
Supraînălţarea s’ – supraînălţarea cusăturii sudate măsurată în raport cu metalul de bază.
Lăţimea cusăturii – lăţimea măsurată la suprafaţa cusăturii, perpendicular pe direcţia de sudare.
Lungimea cusăturii – lungimea măsurată la suprafaţa cusăturii în direcţia de sudare.
Unghiul cusăturii αc – unghiul măsurat între liniile de topire a cusăturii sudate.
Zona Zona de recristalizare Zona de normalizare Zona de topire parţială
fragilităţii la apare la oţelurile deformate structura formată din structură ferito-perlitică
albastru la rece, structură cu grăunţi grăunţi fini, echiaxiali ferito- aciculară (ptr. ↓ %C) sau
microscopic feritici recristalizaţi, echiaxiali perlitici, are caracteristicile martensito-perlito-feritică
nu diferă de pe lângă perlită deformată mecanice cele mai bune (ptr. ↑ %C)
structura
metalului de
bază, Linia de topire
formaţiuni
mici de
nitruri se
separă la Zona transformărilor parţiale Zona de supraîncălzire
limitele de structură feritico-perlitică, o structură grosolană ferito-
grăunţi parte din ferită este perlitică (tip
(la măriri netransformată (aspectul feritei Wiedmannstatten) în care
obişnuite nu rămâne orientat în şiruri după pot apărea constituienţi de
sunt vizibili) direcţia de laminare) călire (ptr. ↑ %C)
 dintr-o
parte dintr-o trecere
După Numărul
părţile sudate de treceri
din ambele
părţi mai multe treceri

cap la cap
interior
frontale în colţ
Direcţia Îmbinări Poziţia exterior
laterale cusăturii relativă a în T
sudate pieselor
înclinate în muchie

prin suprapunere
continue
După Poziţia de
continuitate sudare
discontinue

la îmbinări la îmbinări
cap la cap în colţ

orizontală orizontală cu perete vertical

orizontală pe perete vertical orizontală în jgheab

peste cap (de plafon) peste cap (de plafon)

verticală ( sau ) verticală ( sau )

Poziţiile de sudare conform SR-ISO 6947
în funcţie de orientarea axei mediane a cusăturii sudate
 Poziţii de sudare la sudarea ţevilor, virole
PA) orizontală prin rotirea piesei, PC) orizontală în cornişe,
PF) verticală ascendentă,
PG) verticală descendentă şi HL-045) piesă înclinată 45º înainte
Rostul de sudare
Este spaţiul liber de o anumită formă geometrică,
care se lasă între piesele de îmbinat în vederea
asigurării pătrunderii sudurii pe toată grosimea
metalului de bază.
Forma şi dimensiunile rosturilor de sudare depind de
o serie de factori, dintre cei mai importanţi amintim:
•calitatea şi grosimea metalului de bază
•calitatea materialului adaos
•proprietăţile de rezistenţă mecanică impuse îmbinării sudate
•metoda de sudare
•poziţia de sudare şi accesibilitatea locului de îmbinare

MB
Dilutie   100
MB  MA

suprafaţa proporţională cu suprafaţa proporţională cu

participarea MB la participarea MA la
formarea cusăturii sudate formarea cusăturii sudate
suprafaţa totală a cusăturii (S)

Determinarea gradului de diluţie

Rosturile îmbinărilor sudate
cap la cap

Rosturile cu secţiune minimă

reprezintă soluţia economică de
pregătire şi realizare a unei
îmbinări sudate.

Din punct de vedere al distribuţiei

tensiunilor interne şi al
deformaţiilor după sudare, sunt
preferate rosturile simetrice.

Îmbinările sudate din ambele părţi

(rosturi X, 2U etc.) se realizează
din mai multe treceri, la fiecare
trecere construcţia trebuie rotită cu
180º.

Rosturile asimetrice (½V, ½Y, ½U

etc.) sunt utilizate mai rar, în
general în cazul unor îmbinări
sudate cu acces dificil din punct de
vedere al poziţiei de sudare.
Rosturile îmbinărilor sudate în colţ
Mărimea teoretică a cusăturilor sudate în colţ este definită prin mărimea z, ce reprezintă cateta
unui triunghi delimitat de muchiile elementelor sudate şi înscris în profilul cusăturii. În funcţie de
tipul suprafeţei cusăturii sudate (concave sau convexe), precum şi de mărimea pătrunderii cusăturii
sudate în metalul de bază se disting următoarele elemente geometrice ce definesc profilul secţiunii
cusăturii:
• grosimea teoretică a îmbinării sudate – egală cu înălţimea triunghiului înscris în cusătură (Δ). Nu
ia în considerare pătrunderea cusăturii în metalul de bază.
• concavitatea sau convexitatea suprafeţei sudurii – abaterea profilului suprafeţei cusăturii în
secţiune transversală în raport cu ipotenuza triunghiului Δ.
• pătrunderea - distanţa măsurată între rădăcina cusăturii şi punctul de convergenţă al liniilor
(curbelor) de topire situat teoretic pe axa mediană a cusăturii sudate.
• grosimea efectivă (Lu) se măsoară între ipotenuza triunghiului Δ înscris în cusătură şi punctul
determinat de intersecţia liniei de topire a cusăturii cu muchia piesei sudate. Această dimensiune
reprezintă un element geometric important a cusăturii sudate, deoarece ia în considerare şi
pătrunderea cusăturii în materialul de bază.
Rezistenţa mecanică a îmbinărilor sudate în
colţ interior (fig. 1.17) este relativ scăzută
datorită faptului că piesa aflată în poziţie
orizontală nu participă pe întreaga grosime
la formarea cusăturii sudate. Sunt prinse
doar straturile superficiale ale materialului, în
special la pătrunderi mai mici, apar uşor
defecte de structură şi fisuri localizate la
rădăcina îmbinării. Aceste aspecte sunt mai
evidente în special la rosturile în colţ neteşite şi
deşi sunt cele mai ieftine, operaţiile de
pregătire şi sudare sunt simple, se recomandă
evitarea lor în special pentru îmbinările sudate
puternic solicitate.

Convexitatea este considerată de multă lume ca si o

ranforsare a îmbinării sudate. Totuşi, o convexitate
excesivă acţionează în mod negativ asupra rezistenţei
mecanice a îmbinării sudate.

Creşterea convexităţii suprafeţei cusăturii conduce

la mărirea periculoasă a tensiunilor interne în zona
muchiilor cusăturii şi astfel la apariţia fisurilor,
acţionând ca şi un concentrator de tensiuni.

Mărimea optimă a cusăturii pentru îmbinările sudate în colţ se

obţine în situaţia în care dimensiunea Lp este egală cu
grosimea metalului de bază.

Dacă piesele îmbinate au grosimi diferite, atunci dimensiunea

Lp va fi diferită pentru fiecare element în parte şi egală cu
grosimea lui.
 CRITERII DE ANALIZĂ ŞI SELECŢIE A
ROSTURILOR DE SUDARE

Grosimea materialului de bază reprezintă factorul

principal în alegerea tipului şi dimensiunilor
rosturilor de sudare.

Creşterea grosimii materialului impune alegerea

unor rosturi cu deschidere mai mare pentru
asigurarea unei bune pătrunderi, în special la
rădăcina cusăturii unde accesul este redus prin
geometria rostului de sudare.

Din punct de vedere al deschiderii rostului, acestea

pot fi ordonate în sens crescător după cum
urmează: I, Y, V, U, X, 2U.

Complexitatea şi rigiditatea construcţiei sudate

reprezintă un factor de risc în ceea ce priveşte
pericolul fisurării îmbinărilor sudate. Elementele
metalice de diferite mărimi şi secţiuni orientate sub
diferite unghiuri favorizează apariţia concentratorilor
de tensiuni în cusăturile sudate care sunt supuse la
solicitări complexe.
The Beijing Olympic Stadium (better known as the ‘Birdsnest’) is a carefully composed
network of connections and features a very atypical structural framework - which
functions as both structure and facade all in one. All 110,000 tons of steel were made
in China. The skeleton can now bear a load of 11,200 tones of its roof and hanging
parts.
 CRITERII DE ANALIZĂ ŞI SELECŢIE A ROSTURILOR DE SUDARE
Accesibilitatea îmbinărilor sudate caracterizează posibilitatea realizării operaţiilor de sudare prin prisma
îndeplinirii sau nu a condiţiilor corecte de lucru:
• accesul corect al electrodului sau capului de sudare pe toată lungimea cusăturii
• repartizarea fluxului termic în mod egal între suprafeţele rostului de sudare
• îndeplinirea unor condiţii specifice de sudare, dirijarea fluxului, ventilarea spaţiului de lucru, susţinerea băii de
sudură etc.
• urmărirea procesului de sudare, a băii de sudură etc.
Criteriul metalurgic
Proprietăţile fizico-chimice ale materialului de bază influenţează în mod direct calitatea îmbinărilor
sudate, caracterizată prin:
• proprietăţi mecanice de rezistenţă (la solicitările mecanice preluate de îmbinare)
• plasticitatea, tenacitatea şi duritatea materialului depus
• transformările structurale din cusătura sudată şi z.i.t. (zona influenţată termic)

• tensiunile interne acumulate

datorită tensiunilor de
contracţie sau a coeficienţilor
de dilatare termică mari sau
diferiţi (în cazul sudării a
două materiale diferite)
• coeficientul de
conductivitate termică
influenţează pătrunderea
cusăturii în MB şi determină
puterea sursei termice de
sudare
• conţinutul de incluziuni
nemetalice din cusătura
sudată si metalul de bază
 CRITERII DE ANALIZĂ ŞI SELECŢIE A ROSTURILOR DE SUDARE

Criteriul tehnologic
Procedeul de sudare ales pentru realizarea unei îmbinări sudate
influenţează alegerea rostului de sudare, pe baza următoarelor
considerente:
• puterea sursei termice
• concentrarea fluxului termic
• protecţia şi susţinerea băii de sudură
• poziţia de sudare

Criteriul de exploatare
Condiţiile de exploatare a îmbinării
sudate (mărimea şi natura
sarcinilor preluate de construcţia
sudată, temperatura şi mediul de
exploatare – medii corozive, radiaţii
nucleare, vibraţii etc.)
 CRITERII DE ANALIZĂ ŞI SELECŢIE A ROSTURILOR DE SUDARE
Criteriul economic
Întotdeauna a existat dorinţa societăţilor
comerciale de a reduce cheltuielile de
fabricaţie şi de a deveni mai competitive.

Deşi este un criteriu important de alegere a

rosturilor de sudare prin prisma reducerii
costurilor determinate de volumul
operaţiilor de pregătire-asamblare-sudare,
acest lucru este posibil decat doar după
îndeplinirea criteriilor de importanţă
majoră cum ar fi criteriul de exploatare
sau criteriul metalurgic.

Ca şi recomandări finale cu caracter general:

• utilizarea preferenţială a îmbinărilor sudate cap la cap caracterizate prin rezistenţă mecanică superioară
• alegerea unor rosturi cu deschidere mai mică şi cu suprafeţe plane (economice)
• asigurarea pătrunderii pe toată grosimea metalului de bază
• adoptarea unor rosturi simetrice sudate din ambele părţi doar în cazuri bine justificate (costuri mai mari)
• prevederea operaţiilor de crăiţuire şi resudare a rădăcinii doar în cazurile îmbinărilor puternic solicitate
• susţinerea băii de sudură doar în cazul unei băi cu fluiditate ridicată sau la rosturile cu deschidere mare
• prevederea operaţiilor de control nedistructiv doar pentru construcţiile sudate cu un factor de risc ridicat
(cazane sub presiune, structuri de rezistenţă în obiective cu importanţă ridicată etc.).