Politici privind piața și securitatea

alimentară pe filiera zahărului

 
Profesor coordonator: Eduard Boghiță Studenți:
 Cuprins

Cap.1 Analiza filierei zahărului

1.1Caracteristicile filierei
1.2Cererea și oferta de zahăr în România
1.3Evoluția prețurilor la zahăr în România
1.4Comercializarea
1.5Comerțul exterior cu zahăr al României
 
Cap.2 Piața zahărului la nivel European și mondial
2.1 Piața zahărului la nivel European
2.2 Piața zahărului la nivel mondial
2.3 Analiză comparativă: România-Europa-Nivel mondial
2.4 Perspective

Cap.3 Tehnologia și controlul calității în industria zahărului

3.1 Diagrama fluxului tehnologic

3.2 Puncte critice de control
 
Concluzii și recomandări
 
Bibliografie
 Introducere
 
Zahărul este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut
mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce pronunțat. Este
folosit în alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar și drept conservant. Se digeră
repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit
în celulele biologice pentru producerea de energie. Zahărul comercializat sub denumirea de zahăr
brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr alb rafinat, care a fost colorat după rafinare cu
melasă sau caramel.
 Cap.1 Analiza filierei zahărului

1.1Caracteristicile filierei

Filiera producției conține 3 faze mari: extracția zahărului imediat după recoltare, obținerea
zahărului brut, ce rezprezintă 73% din comerțul mondial și rafinarea în vederea obținerii
zahărului alb.

Procesul de obținere a zaharului din sfecla de zahăr este mai complex decât cel utilizat la trestia
de zahăr. Sfecla de zahăr conține circa 17,5% zaharoză și multe alte substanțe chimice implicate
în procesul tehnologic și în special în procesul de rafinare.

Compoziția chimică relativ complexă și structura anatomică a sfeclei de zahăr determină un

proces tehnologic cu mai multe faze de fabricație.
 Zahărul se fabrică în 3 sortimente: zahăr cristal, zahăr bucăți și zahăr pudră.

Dintre caracteristicile fizico-chimice, sunt selecționate drept criterii de apreciere a calității

urmatoarele:
• Conținutul în zaharoză 99,75-99,90%
• Conținutul în substanțe reducătoare maximum 0,25%
• Conținutul în apă 0,05-0,10%
• Conținutul în cenușă maximum 0,1%

Zahărul cristal trebuie să fie alb, lucios, iar celelalte sortimente albe, mate, fară aglomerari.
1.2 Cererea și oferta de zahăr în România

Consumul de zahăr indică pentru perioada ultimililor 15 ani un declin. În țara noastră, în
perspectivă, problema asigurării zahărului ar fi fost necesar să se bazeze pe resursele
proprii de materii prime, această situație trebuind a fi rezolvată datorită urmatoarelor cauze
considerate majore: importanța vitală a acestui produs în alimenția populației,
condiționdând nivelul și calitatea vieții; scăderea bruscă de zahăr, încă din primii ani ai
tranziției, transformandu-se într-o profundă criză cu repercursiuni negative (de instabilitate)
pentru întreaga economie și socitate; menținerea și chiar adâncirea unor decalaje, existente
în perioada trecută (înainte de revoluție) și agravate în perioada de tranzicție la nivelul și
eficiența producției și consumului de zahăr.
 Evoluția cererii și a ofertei de zahăr în România în
perioada 2000-2005 (mii tone)

Stoc
Anii Stoc la Prod. Import Ofertă Export Consum la Diferență
1 ian zahăr 31 de
dec balanță
200 127 366 270 763 4 630 103 -26
0
200 103 338 235 676 - 598 119 -41
1
200 119 250 302 671 - 556 210 -95
2
200 210 130 217 557 5 539 78 -65
3
1.3 Evoluția prețurilor la zahăr în România

Prețul zahărului a crescut constant în România in ultimii șapte ani, produsul

alimentar fiind mai scump în țara noastră decât în alte țari europene.
Astfel, prețul mediu de retail al unui kilogram de zăhar este de 1,6 dolari in Romania,
fiind de peste patru ori mai mare decât cel la care este tranzacționat pe bursa,
respectiv de 35,9 cenți pe kilogram, la sfârșitul lunii iunie, se arată într-o analiză XTB
în România.
Prețului de retail al zahărului a crescut în continuu începând cu anul 2006, deși pe
bursa cotațiile zahărului au scăzut constant în ultimii doi ani.
Spre exemplu, la începutul lunii iunie a acestui an zaharul se tranzacționa pe bursa la
cel mai scazut nivel din ultimii trei ani, de 28,6 cenți pe kilogram, cu aproximativ
40% mai putin fata de 2011.

 
 1.4Comercializarea

Comercializarea produselor finale ale filierei zahărului are loc prin canalele de distribuție cu ridicata
și cu amănuntul. Prețul acestei etape din filieră este adaosul comercial. Aceasta cuprinde cheluielile și
profitul comercianților.
Modificările la Reglementarea tehnică conţine noi cerinţe la marcarea zahărului, livrat în reţelele de
comerţ. Se interzice comercializarea acestui produs în pachete fără semne distinctive sau fără etichete
cu informaţia necesară.
Este vorba despre adresa, denumirea producătorului şi importatorului, ambalatorul, termenul de
păstrare, masa netă şi devierile admise, denumirea completă a produsului. Totodată, în mod obligatoriu,
se indică data fabricării şi ambalării, marca comercială a producătorului, condiţiile de păstrare, valoarea
energetică, semnul naţional al conformităţii cu numărul organului de certificare.
1.5 Comerțul exterior cu zahăr al României

Datele FAO referitoare la comerț indică faptul că România este o țară net importatoare de
zahăr. Importurile de zahăr sunt foarte mult afectate de politica comercială. În ultimi ani
România a importat cantități mari de zahăr brut deoarece este foarte avantajos pentru
industria de procesare româneasca. Taxele vamale impuse de România pentru importurile de
zahăr sunt considerate pentru industria internă ca fiind prea scăzute pentru a putea proteja
adecvat sectorul intern. Ca urmare a pliticii comerciale pentru zonele defavorizate este
afectată semnificativ piața zahărului. Zahărul se află pe lista produselor care pot fi importate
de către aceste companii fără a plati nici o taxa de import. Aceasta poate crea o concurență
neloială pentru cei care doresc să importe zahăr pentru a-l folosi în procesare, cum este cazul
companiilor de băuturi răcoritoare.
Lipsurile legislative pot avea efecte negative asupra politici Guvernului de a încuraja
producția internă de sfeclă de zahăr destinată procesarii.
 Cap.2 Piața zahărului la nivel European și mondial

2.1 Piața zahărului la nivel European

Transformarea sectorului zahărului în UE de la un importator net la un exportator

net a modificat semnificativ structura preţurilor. Cu toate acestea, exportul UE în
2017-2018 de 3,2 mil tone de zahăr - al patrulea volum mondial după Brazilia, India
şi Thailanda - nu este un speculator de preţuri. Convenţiile mondiale ale FAO şi
OMC, poziţiile adevăraţilor speculatori şi ale ţărilor terţe, care scot dumpingul
subvenţiilor naţionale pe piaţa mondială, sunt cauza fluctuaţiilor şi ale prăbuşirii
actuale a preţului zahărului din sfeclă.
Producţia de zahăr în UE încearcă să reziste prin subvenţii şi este cât de cât
protejată de tarife de import mari. Abolirea cotelor de producţie în 2017
însemna că exporturile de zahăr din UE nu mai sunt limitate de normele
OMC. Acest lucru a permis Uniunii Europene să îşi dubleze exporturile de
zahăr în 2017-2018. În cazul în care tendinţa actuală a exporturilor UE
continuă, aceasta va exercita o nouă presiune de scădere asupra preţului
global la zahăr în 2020 şi în viitorul apropiat.
2.2 Piața zahărului la nivel mondial

În termeni absoluţi se aşteaptă schimbări majore. Se estimează că Brazilia va rămâne lider, oferind mai
mult de 1/5 din producţie, cu toate că o din ce în ce mai mare cantitate din trestie se va procesa pentru
obţinerea etanolului, pe fondul revenirii preţului mondial al petrolului. India va creşte spectaculos, cu mai
mult de 20%, China cu 11%, Thailanda cu 9%, UE cu 5%. În medie, pe plan mondial, creşterea va fi de
doar 1,5%, cu 0,1% mai mică decât media creşterii din ultimul deceniu.
Cauzele scăderii consumului sunt: încetinirea creşterii demografice, dar şi a diminuării consumului în
ţările dezvoltate şi în anumite ţări în curs de dezvoltare (Brazilia, Egipt, Turcia, Africa de Sud, Mexic,
Paraguay), ca urmare a conştientizării efectului zahărului asupra sănătăţii (obezitate, diabet etc). Creşterea
consumului se va înregistra în mare parte în Asia şi în Africa, unde urbanizarea şi relativa creştere a
nivelului de trai sunt de aşteptat să susţină evoluţia consumului de zahăr, a băuturilor îndulcite şi a
produselor de patiserie. Creşteri importante de consum se vor mai înregistra în Rusia, Ucraina şi China.
2.3 Analiza comparativă: România-Europa-Nivel mondial

Pe piața mondială, prețul zahărului a atins niveluri record, mult peste prețul de piată al zahărului
sub cota din UE. Vremea nefavorabilă din India si Brazilia a agravat deficitul mondial de zahăr și a
subțiat si mai mult stocurile, determinând o presiune ascendenta asupra prețurilor de pe piața
mondială.

Dimpotriva, UE a avut o recoltă foarte buna in 2009 și, drept urmare, producția de zahăr peste
cota a fost mai mare decât se prevăzuse. Tot datorită recoltei bune și în ciuda tendinței de creștere a
prețurilor pe piața mondială, prețul la zahărul sub cota a continuat să tindă spre prețul de referintă
mai scăzut, aplicabil dupa reforma zahărului.

Această evoluție demonstrează totodată ca reforma zahărului lansată de UE in 2005 a îmbunătățit

competitivitatea globală a sectorului, stimulându-i pe producătorii cu costuri ridicate să-și înceteze
producția și pe cultivatorii din regiuni neprielnice sfeclei să treacă la culturi mai profitabile.
2.4 Perspective

Producţia s-ar putea diminua drastic în 2020, deoarece fermierii consideră că

sfecla de zahăr, din cauza scăderii preţului, devine o cultură neatractivă. Fermierii
germani, de exemplu, au semănat mai puţin cu 7% în 2018 şi vor reduce mai mult
suprafaţa dacă preţul nu va reveni. Ei consideră că o reducere cu 20% ar putea
reaşeza preţul sfeclei la o valoare rezonabilă. Dar acest lucru este considerat de
analişti ca fiind pozitiv, contribuind la scăderea excedentului global care a dus la
prăbuşirea preţului zahărului. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, preţul
zahărului s-a stabilizat şi încearcă o revigorare, indicând faptul că piaţa este în
căutare de echilibru. 
Cap.3 Tehnologia și controlul calității în industria zahărului

3.1 Diagrama fluxului tehnologic

3.2 Puncte critice de control

HACCP este un sistem științific de autocontrol al procesului de fabricație, utilizat în producerea

alimentelor pentru a preveni problemele care pot apărea, folosindu-se de punctele critice de
control în procesul de fabricație, unde riscul poate fi controlat, redus sau eliminat.

Sistemul de calitate HACCP este destinat societăților care produc alimente și furnizorilor lor pe
întreg lanțul alimentar și are ca scop obținerea unor produse sigure, care să se încadreze în
parametrii prevăzuți de legislația în vigoare.
 Concluzii
Este foarte important să înțelegem de la bun început că nu este necesar să consumăm zahăr
brut sau rafinat, ca să putem spune că doar astfel consumam zahăr. Majoritatea oamenilor
consumă zahar în cantități excesive și motivul pentru care acesta provoacă depozitarea
grăsimilor atât de repede, se datorează faptului că este un carbohidrat simplu (cu indice
glicemic ridicat) care se digeră foarte repede. Astfel, excesul de zahăr din sânge fiind
nesănătos, organismul îl stochează imediat ca grăsime.

Găsim zahăr în mai multe forme, cele mai întâlnite fiind glucoza și fructoză, urmate îndeaproape
de lactoză și maltoză. Provenite din fructe și din legume, fructoza și glucoză sunt chiar benefice
organismului, furnizând necesarul de energie de care are nevoie organismul.
Câteva posibile efecte negative ale consumului excesiv de zahăr:
-producerea diabetului
-creșterea colesterolului
-slăbirea vederii
-apariția cariilor
-afectează sistemul imunitar prin îngreunarea funcționării celulelor albe ale sângelui
-reduce producerea de leptină, un important hormon ce reglează apetitul
-favorizează dezvoltarea celulelor canceroase
-produce somnolentă, anxietatea și scăderea concentrării
-contribuie la apariția osteoporozei
-reduce capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile bacteriene
-cauzează alergii alimentare
-reduce absorbția proteinelor
-favorizează depunerea grăsimii și câștigul în greutate
Și lista poate continua.
 Bibliografie

 
1. Tratat de industrie alimentară. Tehnologii alimentare-
Constantin Banu
2. Marketingul producției agroalimentare- Marian Constantin
3. Economie și politici agroalimentare- Gavril Ștefan
4. Piața produselor agricole și agroalimentare- caracteristici,
evoluție, tendințe-Aurel Chiran
5. Economia și filiera produselor agroalimentare- Gavril Ștefan
6. Piața produselor agricole și agroalimentare- Aurel Chiran
7. https://www.myprotein.ro/blog/nutritie/zahar-motive-si-altern
ative/
8. https://www.revista-ferma.ro/articole/preturi-si-piete/piata-m
ondiala-a-zaharului-cea-mai-mare-criza-din-ultimii-25-de-an
i
9. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/piata-mondial
a-a-zaharului-200634.html
10. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=39759