VI.

MANAGEMENTUL
SĂNĂTĂŢII
20 Decembrie 2018
6. Structuri organizatorice în
sistemul de sănătate din România
 Cadrul instituţional al sistemului de sănătate din
România:
 Ministerul Sănătăţii ;
www.ms.ro
 Direcţiile de Sănătate Publică;
www.dspiasi.ro/new/
 Colegiul Medicilor;
www.cmr.ro
 Colegiul Fizioterapeuților din România
www.colegiulfizioterapeutilor.ro
 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
www.cnas.ro
 Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate;
www.cnas.ro/hih/
- alţii: Consiliile Locale, Ministerul Finanţelor,
Ministerul Internelor, Ministerul Transporturilor,
Cadrul instituţional al sistemului de sănătate din România:
- Ministerul Sănătăţii Publice;
- Direcţiile de Sănătate Publică;
- Colegiul Medicilor;
- Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
- alţii.

Sursa: Vlădescu C., Scîntee G, Olsavszky, V., Allin S., Mladovsky, P.,
Romania: Health system review, Health Systems in Transition, 2008;
World Health Organization, vol 10, no. (3): pp.21-25
1. Ministerul Sănătăţii (MS) – aplică strategia şi politica
Guvernului în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei şi
răspunde de realizarea reformei în sectorul sanitar.
Ministerul Sănătăţii organizează şi coordonează
activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei,
acţionează pentru prevenirea îmbolnăvirilor (conform
articolul 34 din Legea nr.145-1997).

M.S. are responsabilitatea de a elabora politica

naţională de sănătate şi de a rezolva problemele
sănătăţii publice (conform art. 1 din Legea 100-1998
privind asistenţa publică) prin promovarea unor măsuri
care să asigure prevenirea, profilaxia şi controlul unor
boli cu impact de masă, precum şi măsurile necesare
asigurării unui mediu fizic sănătos.
Practic, MS este o entitate organizaţională de coordonare şi
planificare a politicii naţionale de sănătate care are
următoarele responsabilităţi:
- administrarea programelor de sănătate publică – programe
de sănătate de importanţă naţională;
- administrarea modului de alocare a bugetului statului pentru
sănătate;
- reglementarea sectorului de sănătate public şi a celui privat;
- conducerea politicii de cercetare şi de planificare a sănătăţii;
- furnizarea serviciilor de sănătate cu ajutorul fondurilor de
asigurări de sănătate;
- asigurarea investiţiilor în clădiri şi în aparatura medicală.
Conducerea Ministerului Sănătăţii se exercită de către
ministrul sănătăţii, ajutat de 3 secretari de stat.
1. Ministerul Sănătăţii www.ms.ro
 2. Direcţiile de Sănătate Publică (DSP)
Ministerul Sănătăţii deţine în teritoriu, la nivelul fiecărui judeţ,
servicii publice cu personalitate juridică, ce poartă denumirea de
direcţii de sănătate publică.
Direcţiile de Sănătate Publică sunt unităţi administrative ale
MS la nivel judeţean aflate sub autoritatea prefectului. Acestea
pun în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate
publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de
sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de
sănătate .
Activităţile direcţiilor de sănătate publică:
- evaluează starea de sănătate a populaţiei din teritoriul arondat;
- identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă
fonduri şi resurse umane pentru rezolvarea lor;
- implementează programele de sănătate;
- coordonează activitatea unităţilor sanitare din teritoriu;
- asigură cu personal de specialitate toate structurile sistemului
sanitar judeţean.
2. Directia de Sănătate Publică www.dspiasi.ro
3. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) –
este o instituţie publică autonomă de interes naţional, cu
personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate
asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de
asigurări sociale de sănătate din România.
CNAS a fost înfiinţată la data de 1 ianuarie 1999 în baza
Legii asigurărilor de sănătate (145-1997).

Principalele funcţii ale CNAS sunt colectarea şi

administrarea fondurilor, precum şi cumpărarea serviciilor
medicale necesare asiguraţilor. CNAS elaborează norme
privind modul de încasare a contribuţiilor la Fondul Naţional
de Asigurări de Sănătate. Începând din 1 ianuarie 2018
cota de contribuţie pentru angajaţi este de 10,0%.
CNAS, CM, precum şi Ministerul Sănătăţii negociază şi semnează un
Contract cadru care trebuie aprobat prin decizie guvernamentală.
Acesta formează baza pentru toate contractele dintre CJAS şi furnizorii
de servicii medicale, adică cabinetele medicale, dispensarele, centrele
de diagnostic şi tratament, centre medicale (policlinici), spitale,
ambulatorii etc. În conformitate cu Legea Asigurărilor de Sănătate (145-
1997) acest contract stabileşte condiţiile pentru furnizarea serviciilor de
sănătate privind:
- lista serviciilor medicale, medicamente şi a celorlalte servicii acordate
asiguratului;
- calitatea serviciilor şi parametrii de eficienţă;
- criteriile şi procedurile de plată a serviciilor;
- costurile, plata procedurilor şi documentelor necesare;
- asistenţa primară;
- spitalizarea şi ieşirea din spital a pacienţilor;
- justificarea şi durata spitalizării;
- tratamentul aplicat în spital, inclusiv cel de spitalizare;
- condiţiile generale ale tratamentului ambulatoriu;
- prescrierea medicamentelor, procedeele terapeutice, proteze şi orteze
- servicii de stomatologie şi condiţiile de plată a lor.
3. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate www.cnas.ro
În teritoriu CNAS acţionează prin intermediul Caselor Judeţene
de Asigurări de Sănătate (CJAS) care au drept scop colectarea
contribuţiilor la asigurările de sănătate de la angajaţii şi de la
angajatorii care lucrează în judeţul respectiv. De asemenea,
acestea au responsabilitatea plăţilor către furnizorii locali (atât
individuali – medici, cât şi instituţionali – spitale, ambulatorii).
În normele de aplicare, CJAS are dreptul de a realoca judeţelor
subfinanţate până la 25 % din fondurile colectate după
distribuţia: 5 % se constituie într-un fond de rezervă, 5 % într-un
fond pentru administrarea şi funcţionarea CNAS, iar 15 % fondul
de redistribuire (deoarece există diferenţe în patologia şi rata de
adresabilitate între diversele zone şi judeţe ale ţării, spre
exemplu în Iaşi 1/3 din numărul de pacienţi sunt din alte judeţe).
Legea stipulează obligativitatea de înscriere în sistemul de asigurări,
contribuţiile depinzând de venit şi fiind plătite de către angajat (10 %).
Preşedintele CNAS este numit de primul ministru, iar conducerea
CNAS trebuie stabilită prin alegeri la nivel naţional.
4. Colegiul Medicilor (CM) – are responsabilităţi în domeniul
sectorului îngrijirilor de sănătate, inclusiv al sistemului de asigurări
de sănătate. CM are organizaţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel
local, stabilind normele pentru profesiunea de medic.
Colegiul medicilor are responsabilităţi importante legate de
pregătirea şi acreditarea medicilor. Pentru a avea drept de liberă
practică, toţi medicii trebuie să fie înregistraţi la Colegiul Medicilor
Judeţean şi să plătească o anumită cotizaţie. De asemenea,
organizarea noilor cabinete medicale trebuie să fie aprobată la
nivel local de către CM în conformitate cu un set de criterii
elaborate la nivel naţional de către CM. Atribuţiile CM se referă şi
la judecarea practicilor de malpraxis medical şi la problemele de
etică medicală.
În domeniul asigurărilor sociale de sănătate, Colegiul Medicilor din
România are următoarele obligaţii:
- asigurarea elaborării şi furnizării serviciilor medicale de bază
prevăzute;
- garantarea faţă de CNAS că serviciile medicale respectă
parametrii legali de calitate;
- urmărirea realizării eficiente a asistenţei medicale de urgenţă;
- asigurarea necesarului de asistenţă medicală în plan teritorial;
- participarea la elaborarea planurilor de construire de spitale şi de
dotare cu echipamente de mare performanţă medicală.
CM este implicat în negocierea contractului cadru ce formează
baza tuturor contractelor semnate între Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale (atât
individuali, cât şi instituţionali). Datorită acestui fapt, CM are o
influenţă hotărâtoare asupra conţinutului pachetului de beneficii
pentru populaţia asigurată, asupra tipului de medicamente care
sunt compensate şi în ce procent ş.a.m.d.
4. Colegiul Medicilor www.cmr.ro
 Pentru profesia de fizioterapie,
kinetoterapie de urmărit :

Colegiul Fizioterapeuților din România

www.colegiulfizioterapeutilor.ro
5. Colegiul Fizioterapeuților din România