Uniunea Europeană: 513 de milioane de locuitori – 28 de ţări

Pionierii – câțiva dintre arhitecții proiectului european

Contribuția lor la o pace și o prosperitate de durată…

Konrad Adenauer Alcide De Gasperi

Winston Churchill

Robert Schuman Jean Monnet

Simbolurile UE

Deviza:
„Unită în diversitate” Imnul european

Euro Drapelul european Ziua Europei, 9 mai

24 de limbi oficiale

Български English latviešu valoda português

Čeština español lietuvių kalba Română
dansk français magyar slovenčina
Deutsch Gaeilge Malti slovenščina
eesti keel hrvatski Nederlands suomi
Ελληνικά Italiano polski svenska
Extinderea: de la şase la 28 de ţări

*Česká republika = Česko (2019)

Marea extindere: Unirea dintre Est și Vest

1989 Cade Zidul Berlinului – sfârşitul

comunismului UE începe să acorde ajutor
economic: programul Phare

Se stabilesc criteriile de aderare:

1992 • democraţie şi stat de drept
• economie de piaţă funcţională
• capacitatea de a aplica legislaţia UE

1998 Încep negocierile oficiale în vederea extinderii

Reuniunea la nivel înalt de la Copenhaga

2002 hotărăște aderarea a 10 noi țări

Zece noi state membre ale UE: Cipru,

2004 Estonia, Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Republica Cehă, Slovacia,
Slovenia, Ungaria

2007 Bulgaria şi România aderă la Uniune

2013 Croația aderă la 1 iulie

Países candidatos e potenciais candidatos

População
País
(milhões)

Bósnia-Herzegovina 3,5

Montenegro 0,6

Kosovo no âmbito da Resolução 1244 do Conselho

1,8
de Segurança da ONU

Macedónia do Norte 2,1

Albânia 2,9

Sérvia 7,0

Turquia 79,8
Tratatele – baza cooperării democratice fondate
pe principii de drept

1952 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și

Oțelului
1958 Tratatele de la Roma:
• Comunitatea Economică Europeană
• Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
(EURATOM)

1987 Actul Unic European: piaţa unică

Tratatul privind Uniunea Europeană –

1993 Maastricht

1999 Tratatul de la Amsterdam

2003 Tratatul de la Nisa

2009 Tratatul de la Lisabona

Carta drepturilor fundamentale a UE

Obligatorie pentru toate activităţile UE

54 de articole grupate sub 6 titluri:

Demnitatea Libertăţile Egalitatea

Solidaritatea Drepturile cetăţenilor Justiţia

Populația UE în raport cu populația globului

Populaţia în milioane

1433
1366

513

329

127 146

UE China India Japonia Rusia SUA

(2019) (2019) (2019) (2019) (2019) (2019)
Câți oameni locuiesc în UE?

Populația în milioane (2019)

513 milioane în total
Germania

Franţa

Regatul Unit

Italia

Spania

Polonia

România

Ţările de Jos

Belgia

Grecia

Cehia

Portugalia

Suedia

Ungaria

Austria

Bulgaria

Danemarca

Finlanda

Slovacia

Irlanda

Croaţia

Lituania

Slovenia

Letonia

Estonia

Cipru

Luxemburg

Malta
Economia europeană: mai puternici împreună

2008: Criza financiară mondială a debutat în Statele Unite.

Reacție coordonată din partea liderilor europeni:

• Angajament față de susținerea monedei euro și asigurarea

stabilității financiare
• Noi instrumente de gestionare a crizelor și modificări legislative:
Mecanismul european de stabilitate: un fond care acordă sprijin țărilor
aflate în situații economice extrem de dificile.
O nouă legislație privind stabilitatea bancară.
Uniunea bancară: Supravegherea bancară la nivelul UE și un mecanism
de închidere a băncilor falimentare
• O mai bună guvernanță economică:
Semestrul european: procedură anuală de coordonare a bugetelor
publice
Euro+ pact, „tratatul privind pactul bugetar”: angajamente reciproce
pentru asigurarea solidității finanțelor publice
Un plan de investiții pentru Europa

Fondul european pentru investiții strategice

• 2015: Economia Europei începe să se redreseze după criză, însă nivelul

investițiilor este încă scăzut. Investitorii au bani, dar nu și destulă
încredere.

• Fondul european pentru investiții strategice a fost lansat la jumătatea

anului 2015, cu un buget de 21 de miliarde EUR din partea UE și a Băncii
Europene de Investiții, fiind menit să atragă finanțare și din alte surse, în
special din fonduri private.

• Fondul investește în proiecte de afaceri viabile, de exemplu în infrastructura

digitală și energetică, transport, întreprinderi mici, proiecte ecologice și
inovare.

• Până la sfârșitul lui 2018, investiții totale în valoare de circa 370 de miliarde
EUR.

• Fondul european pentru investiții strategice 2.0: fondul a fost

îmbunătățit și prelungit până la sfârșitul anului 2020, iar obiectivul de
investiții a crescut la cel puțin 500 de miliarde EUR.

• Până la sfârșitul anului 2018, Fondul a contribuit la crearea a 750 000 de

locuri de muncă și la majorarea PIB-ului UE (produsul intern brut) cu 0,6
%.

• Potrivit previziunilor, până în 2020, se vor crea încă 1,4 milioane de locuri
de muncă, iar PIB-ul va crește cu 1,3 %.
Uniunea bancară: bănci sigure și fiabile

Reacția UE în fața crizei financiare:

• Set de reglementări:
O nouă legislație care asigură că băncile dispun de un
capital adecvat și de un control mai bun al riscurilor

• Supraveghere:
Banca Centrală Europeană supraveghează cele +/- 130 de
bănci importante.
Instituțiile naționale de supraveghere bancară colaborează
îndeaproape.

• Rezoluție:
Un comitet unic de rezoluție la nivel european poate
decide închiderea băncilor aflate în faliment
Acest comitet este sprijinit de un fond la care contribuie
chiar băncile respective, protejând astfel contribuabilii de o
posibilă notă de plată care ar urma să le revină.
Cum îşi cheltuieşte UE banii?

Bugetul anual al UE pentru 2018 era de aproximativ 160 de miliarde EUR – o sumă

mare, la modul absolut, care însă reprezintă doar 1 % din avuția generată de economiile
statelor membre în fiecare an.
Cum îşi cheltuieşte UE banii?
Schimbările climatice – o provocare globală

Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 include

obiective de politică la nivelul UE pentru perioada 2021-2030.

Obiective-cheie pentru 2030:

• reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor

de gaze cu efect de seră (față de
nivelurile din 1990)
• creșterea până la 32 % a ponderii
energiei din surse regenerabile
• îmbunătățirea eficienței energetice cu
cel puțin 32,5 %

Pe termen lung, UE s-a angajat să reducă

emisiile de gaze cu efect de seră cu
80-95 % până în 2050, în comparație
cu nivelurile din 1990.
Potrivit ultimelor previziuni realizate pe
baza măsurilor existente, UE își poate
îndeplini obiectivele.
Solidaritatea pusă în practică: politica de coeziune

2014-2020: 352 miliarde de euro investiți în infrastructură,

antreprenoriat, mediu și instruirea lucrătorilor spre beneficiul
regiunilor și cetățenilor cu mijloace financiare mai reduse

• Fondul regional
• Fondul social
• Fondul de coezuine

Regiuni mai puțin dezvoltate: PIB pe

cap de locuitor sub 75 % din media UE 

Regiuni de tranziție: PIB pe cap de

locuitor între 75 % și 90 % din media
UE

Regiuni mai dezvoltate: PIB pe cap de

locuitor peste 90 % din media UE
Euro – o monedă unică pentru cetăţenii europeni

De ce euro?
• Fără risc de fluctuație și costuri de schimb
valutar

• Mai multe opțiuni și prețuri stabile pentru

consumatori

• Cooperare economică mai strânsă între

țările UE Ţările UE care au adoptat moneda euro
Ţările UE în care nu se foloseşte moneda euro

Moneda euro poate fi folosită

în toate ţările care au
adoptat-o.
• Design-ul monedelor: un simbol comun,
alături de unul naţional

• Design-ul bancnotelor: fără simbol

naţional
Piaţa unică: libertatea de a alege

Patru libertăţi de circulaţie:

• bunuri
• servicii
• personae
• capital

Piaţa unică a condus la:

• reduceri semnificative ale prețurilor multor
produse și servicii, inclusiv ale tarifelor pentru
transportul aerian și pentru convorbirile
telefonice
• mai multe opțiuni pentru consumatori
• milioane de noi locuri de muncă
• mai multe oportunități pentru agenții economici
Conectarea Europei: piața unică digitală

Începând din mai 2015, Comisia Europeană a prezentat cea mai mare parte a
propunerilor anunțate în strategia sa privind piața unică digitală. Acestea
includ:

• Eliminarea tarifelor de roaming în iunie 2017, pentru ca cetățenii să își poată folosi
dispozitivele mobile când călătoresc în UE plătind aceleași prețuri ca acasă.

• Noi reglementări ale UE privind protecția datelor personale, intrate în vigoare la 25 mai
2018.

• Inițiativa WiFi4EU, care sprijină instalarea de puncte de acces gratuit la Wi-Fi în

comunități locale din întreaga UE.

• Noi instrumente care protejează cetățenii și întreprinderile împotriva atacurilor

cibernetice.

• Începând din 2018, noi norme care le permit cetățenilor să își utilizeze abonamentele
online la filme, programe TV, cărți electronice, jocuri video și servicii muzicale atunci când
călătoresc în UE.

• În 2018, anunțarea unor planuri privind o investiție de 1 miliard EUR în construirea unei
infrastructuri europene de supercalculatoare de nivel mondial.
Europa socială

Europa dispune de cele mai înalte niveluri de protecție socială din lume și
ocupă un loc foarte ridicat în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea.

Toate aceste standarde sunt menținute printr-o serie de inițiative:

• Carta socială europeană garantează drepturile sociale și economice fundamentale,

precum și numeroase drepturi ale omului legate de muncă, locuință, sănătate, educație,
protecție socială și bunăstare.
• Fondul Social European este principalul instrument prin care Europa susține crearea
de locuri de muncă, facilitează obținerea unor locuri de muncă mai bune și asigură
oportunități de angajare mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Investițiile anuale în
valoare de 10 miliarde EUR îmbunătățesc perspectivele de angajare pentru milioane de
europeni, în special pentru cei care întâmpină dificultăți în obținerea unui loc de muncă.
• Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă are ca obiectiv principal
crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune peste tot în UE.
• Garanția pentru tineret este un angajament asumat de toate statele membre, acela
de a se asigura că toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate pentru
• angajare
• formare continuă
• ucenicie sau
• stagiu
în termen de patru luni de la momentul în care devin șomeri sau își termină
studiile.
Libera circulaţie

Ce înseamnă „Schengen”?

• Poliția sau autoritățile vamale nu realizează

verificări la frontiera dintre cele 22 de state
membre ale UE și Norvegia, Liechtenstein,
Elveția și Islanda.

• Controale mai stricte la frontierele externe

ale UE

• Consolidarea cooperării între serviciile de

poliţie

• Achiziționarea și trecerea graniței cu orice

bunuri de uz personal dintr-o țară UE în alta
Studii în străinătate

Erasmus+

Anual, peste 400 000 de tineri

studiază sau urmează un program de
dezvoltare personală în alte țări
europene cu sprijinul programului
Erasmus+ pentru educație,
formare, tineret și sport al UE.

În plus, Erasmus+ susține Corpul

european de solidaritate și
Serviciul european de
voluntariat.
Un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei

• Cartei drepturilor fundamentale a UE

• Acţiuni comune împotriva

terorismului

• Cooperării dintre poliție și autoritățile

judiciare din diferite țări ale UE

• Coordonarea politicilor privind azilul

şi imigrarea

• Cooperare în materie de drept civil

Carta drepturilor fundamentale a UE

Drepturile fundamentale sunt garantate la nivel național de constituția fiecărei țări în

parte, iar la nivel european de Carta drepturilor fundamentale a UE.

Carta reunește drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor care trăiesc în UE.

Carta:
•definește drepturile fundamentale pe care sunt obligate să le respecte instituțiile și organismele UE
•li se aplică și guvernelor naționale, atunci când pun în aplicare legislația europeană

Carta prevede toată gama de drepturi civile, politice, economice și sociale bazate pe:
•drepturile și libertățile fundamentale recunoscute de Convenția europeană a drepturilor omului
•tradițiile constituționale ale statelor membre, de exemplu protecția îndelungată a drepturilor care
există în dreptul comun și în dreptul constituțional al Regatului Unit și al altor state membre
•Carta socială a Consiliului Europei
•Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor și
•alte convenții internaționale la care UE sau statele sale membre sunt părți.

Carta a devenit obligatorie din punct de vedere juridic pentru statele membre ale UE odată cu
intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Uniunea Europeană, promotoare a păcii și prosperității

Politica externă și de securitate comună.

UE urmărește un program ambițios de negocieri

comerciale și o politică comercială echilibrată și
progresivă pentru a valorifica oportunitățile oferite de
globalizare.

Noi acorduri comerciale cu:

• Canada (2017)

• Japonia (2018)

și multe altele...

Asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar.

• Mecanismul de protecție civilă: ajutorul

guvernamental acordat imediat după producerea unui
dezastru
• rescEU, un nou sistem menit să amelioreze
capacitățile globale de răspuns în caz de dezastre.
UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare
din lume

Prin ajutoare și cooperare, Uniunea Europeană sprijină țările în curs de dezvoltare

în tranziția lor către stabilitate economică și socială.

În 2018, UE și statele sale membre au

rămas principalii furnizori de asistență
oficială pentru dezvoltare la nivel mondial,
suma oferită ridicându-se la peste 74,4
miliarde EUR.

Alianța Africa-Europa pentru investiții

durabile, lansată în septembrie 2018, își
propune să ducă la nivelul următor
parteneriatul UE cu Africa. Alianța va
contribui la îmbunătățirea creării de locuri
de muncă în Africa, sprijinind comerțul și
mobilizând investițiile în sectoare
economice strategice.

 
Egalitatea de gen

Egalitatea între femei și bărbați este un drept fundamental al UE.

 
Scopul UE este să ajute femeile să obțină locurile de muncă pe care și le doresc și
să fie remunerate la fel de bine ca bărbații, pentru a atinge un mai bun echilibru
între viața profesională și alte aspecte ale vieții:

• Ocuparea forței de muncă: în 2017, procentul femeilor încadrate în muncă la

nivelul UE se ridica la 66,6 %, comparativ cu aproape 80 % în cazul bărbaților.

• Egalitatea de remunerare: în medie, în UE, femeile câștigă cu 16 % mai

puțin decât bărbații. În noiembrie 2017, UE a prezentat „New Start”, un plan de
acțiune pentru a elimina decalajul de salarizare între femei și bărbați.

• Finanțare: printre acțiunile specifice menite să contribuie la încadrarea în

muncă a femeilor se numără programe de recalificare și îmbunătățire a
competențelor, precum și măsuri menite să ajute femeile să revină în câmpul
muncii după o întrerupere a carierei, prin furnizarea de servicii de îngrijire a
copiilor, prin acordarea de consiliere personalizată și prin sensibilizarea
angajatorilor cu privire la provocările cu care se confruntă femeile.

• Economie: costurile suportate de economia UE din cauza diferențelor de

încadrare în muncă între bărbați și femei se ridică la 370 de miliarde EUR pe
an. Îmbunătățirea egalității de gen ar putea crea 10,5 milioane de locuri de
muncă până în 2050 și ar putea aduce economiei UE câștiguri de 1,95-3,15 mii
de miliarde EUR.
•  
• O altă prioritate majoră este stoparea violenței împotriva femeilor și a fetelor.
Campania NON.NO.NEIN finanțată de UE încurajează bărbații și femeile să ia
poziție împotriva violenței împotriva femeilor.
Ameliorarea sănătăţii şi protecţia mediului

Poluarea nu cunoaşte frontiere – trebuie să acţionăm împreună

Măsurile UE au contribuit la înfăptuirea:

• o apă de îmbăiere mai curată

• mai puţine ploi acide
• benzină fără plumb
• reciclare sigură şi uşoară a aparaturii
electronice uzate
• reguli stricte privind siguranţa alimentară,
de la fermă la consummator
• o agricultură mai biologică şi de mai bună
calitate
• avertismente mai eficiente cu privire la
nocivitatea tutunului
• un regulament privind înregistrarea şi
controlul substanţelor chimice(REACH)
Protecția drepturilor consumatorilor

În calitate de consumator beneficiați de protecție în

baza legii, în întreaga UE, chiar și atunci când călătoriți
sau faceți cumpărături pe internet

• Etichetare clară

• Standarde de sănătate și siguranță

• Practici neloiale interzise în contracte

• Drepturile pasagerilor, precum despăgubiri în caz de întârzieri

prelungite
• Sprijin pentru soluționarea problemelor
Trei actori cheie

Parlamentul European
- vocea cetăţenilor
David Sassoli, preşedintele Parlamentului
European

Consiliul European şi Consiliul

- vocea statelor membre
Charles Michel, Președintele Consiliului
European

Comisia Europeană
- promotoarea interesului comun
Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei
Europene
Instituţiile UE

Consiliul European
(summit)

Consiliul de Miniştri
Parlamentul European (Consiliul) Comisia Europeană

Curtea de Curtea de Comitetul Economic

Justiţie Conturi şi Social Comitetul Regiunilor

Banca Europeană de Agenţii Banca Centrală Europeană

Investiţii
Cum se elaborează legislaţia UE

Cetăţeni, grupuri de interese, experţi: discuţii, dezbateri

Comisia: înaintarea propunerii oficiale

Parlamentul şi Consiliul de Miniştri: luarea unei decizii comune

Autorităţi naţionale şi locale: implementare

Comisia şi Curtea de Justiţie: monitorizarea implementării

Parlamentul European 2019 - 2024

Sursă: Parlamentul European în colaborare cu Kantar

Consiliul de Miniștri – vocea statelor membre

• Un ministru din fiecare stat membru

• Preşedinţie de şase luni, prin rotaţie
• Adoptă legislaţia şi bugetul UE, împreună cu Parlamentul
• Gestionează Politica Externă şi de Securitate Comună
Consiliul de Miniștri – cum se votează

În cea mai mare parte, deciziile Consiliului sunt luate prin

„majoritate dublă”.

O decizie trebuie să primească sprijinul a cel puțin:

• 55 % din statele membre (16 țări)

• State membre care reprezintă 65 % din populația UE

Summitul Consiliului European

Summitul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre

• Are loc de cel puţin 4 ori pe an

• Stabileşte liniile generale ale politicilor UE
• President: Donald Tusk
Un înalt reprezentant pentru afaceri externe şi politica de
securitate

Josep Borrell

• Dublu rol:
– prezidează reuniunile Consiliului Afaceri
Externe
– Vicepreședintele Comisiei Europene

• Administrează politica externă şi de

securitate comună
• Şef al Serviciului european pentru acţiune
externă
Comisia Europeană – promotoarea interesului comun

28 de membri independenţi, câte unul pentru fiecare stat

membru

• Propune acte legislative

• Este organ executiv
• Este „gardian al tratatelor”
• Reprezintă Uniunea pe scena internaţională
Curtea de Justiţie – respectarea legislaţiei

28 de judecători independenţi, câte unul pentru fiecare stat membru

• Stabileşte regulile de interpretare a legislaţiei UE

• Garantează că legislaţia UE se aplică uniform în toate
statele membre
Ombudsmanul European

Emily O’Reilly
Ombudsmanul European

• Investighează plângerile legate de o

administrare defectuoasă din partea instituțiilor
europene

• De exemplu: practici inechitabile, discriminare,

abuz de putere, întârzieri nejustificate, lipsa
informațiilor sau refuzul de a furniza informații

• Orice cetățean al UE poate depune o plângere

Curtea de Conturi Europeană – buna gestionare a banilor
publici

28 de membri independenţi

• Verifică legitimitatea cheltuielilor efectuate de instituţiile europene

• Poate controla orice persoană sau organizaţie care gestionează fonduri UE
Banca Centrală Europeană - gestionarea monedei euro

Christine Lagarde
Preşedintele Băncii Centrale

• Garantează stabilitatea preţurilor

• Gestionează rezervele monetare şi
stabileşte rata dobânzilor
• Supraveghează securitatea băncilor
• Este independentă faţă de guvernele
naţionale
Comitetul Economic şi Social European
- vocea societăţii civile

353 de membri

• Reprezintă sindicate, angajatori, agricultori,

consumatori etc.
• Emite avize privind legislaţia şi politicile UE
• Susţine implicarea societăţii civile în abordarea
aspectelor comunitare
Comitetul Regiunilor - vocea administraţiilor locale

353 de membri

• Reprezintă orașe și regiuni

• Emite avize privind legislaţia şi politicile UE
• Încurajează autorităţile locale să se implice în
aspecte comunitare
Contactul cu UE

Întrebări despre UE Europe Direct poate fi de ajutor

• Prin telefon, e-mail sau webchat

• Peste 500 de centre de informare

regionale

europa.eu/europedirect