Reprezentanți în

perioada pașoptistă
 Andrei Mureșanu scris și Mureșianu
(1816-1863)
• Părintele imnului naţional al României.
• Orfan la doar câţiva ani de la naştere.
• A fost singurul copil sprijinit de mamă pentru a
urma o şcoală.
• A studiat doi ani Filosofia, apoi Teologia.
• La Blaj a legat o frumoasă prietenie cu Gheorghe
Barițiu. 
• A fost unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848.
• Luat prizonier de armata ţaristă.
• Poeziile patriotice cu caracter social nu i-au adus
lui Mureşanu venitul necesar supravieţuirii. Ca
să mai câştige un ban, a lucrat la traduceri.
 OPERE:
• Către martirii români din 1848-1849
• Cele două căpăţâni goale
• Deşteaptă-te, române!
• Eremitul din Carpaţi
• Mintea
• O privire peste lume
• Omul frumos
• Simpatie la Viena
• Un rămas bun de la Braşov
• Un răsunet
 Mihail Kogalniceanu (1817-1891)
• Mihail Kogălniceanu om politic, democrat, istoric,
scriitor, ziarist şi orator român.
• Şi-a făcut studiile în Franţa şi Germania.
• A fost profesor de istorie naţională la Academia
Mihăileană şi membru al Academiei Române.
• prim-ministru în Moldova apoi prim-ministru al
României.
• Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora ,
văduva colonelului Iorgu Scorţescu.
• La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu
participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la
Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii. 
• M. Kogălniceanu nu numai că vroia Unirea Principatelor
Române, ci era şi un partizan hotărît al independenţei
românilor
• Mihail Kogălniceanu a decedat la Paris pe data de 20
iunie 1891. A fost înmormîntat la Cimitirul "Eternitatea"
din Iaşi.
 OPERE:
• Mihail Kogalniceanu nu s-a considerat scriitor, el insuși nu părea a-și prețui
scrierile literare.
• Kogalniceanu debutează literar in revista Alăuta românească cu Împăratul și
braminul, si traduce Inelul lui Policrat a lui Schiller, scriere pe care o semnează cu
pseudonimul Klmn.
• Scrie și publică in diferite periodice: Nou chip de a face curte si În filozofia
provincialului in Iași.
• In 1850, Mihail Kogalniceanu a publicat în Gazeta de Moldavia, fără semnătura,
prima parte dintr-un roman rămas neterminat, intitulat Tainele inimei.
 Ion Heliade Rădulescu
(1802- 1872)
• După obiceiul şi în spiritul vremii, Ion Heliade
Rădulescu învaţă limba greacă, înainte de a învăţa să
citească româneşte.
• I Heliade a fost un scriitor, filologg și om politic român,
membru fondator al Academiei Române.
• La 1828 tipăreşte la Sibiu ”Gramatica românească”,
prelucrată după un model francez.
• Fondator al unor reviste, printre care cea mai
importantă este considerată a fi Curierul
românesc publicată.
• A cumpărat de la Cișmeaua lui Mavrogheni o tipografie,
iar sub atenta sa supraveghere s-a tipărit primul ziar
românesc.
• În 1843 făcea parte din Loja bucureșteană Frăția.
• S-a implicat în evenimentele de la 1848, participând la
redactarea Proclamației de la Islaz.
 OPERE
PROZĂ: POEZIE:
• Prolog la serbarea numelui preaînălțatului • Sonet. La anul 1830
nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 • Epigramă
• Dispozițiile și încercările mele de poezie (scriere
• Visul (1836)
memorialistică)
• Gheorghe Lazăr • O noapte pe ruinele Târgoviștii (1836)
• „Bată-te Dumnezeu!” (Coconița Drăgana) • Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 (1836)
• Coconul Drăgan • Odă la pavilionul grecesc (1836)
• Fata lui Chiriac • La un poet exilat (1838)
• Jupîn Ion • Calul, vulpea, lupul (1838)
• Domnul Sarsailă autorul • Epitafe (1838)
• Descrierea Europei după tractatul din Paris, de Poemul Zburătorul
Ioann Prosdociu
 Vasile Alecsandri (1821-1890)
•A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al
teatrului românesc și al literaturii dramatice în România.
•Alecsandri și-a petrecut copilăria la Iași 
•În anul 1834, împreună cu Al. I. Cuza a fost trimis la studii la Paris.
•Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. 
•După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. 
•După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris.
•A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din Moldova.
Redacteaza împreună cu Kogălniceanu și C. Negri Dorințele
partidei naționale din Moldova
•În 1863 ia naștere la Iași societatea Junimea, al cărui membru
onorific a fost până la sfârșitul vieții.
•În anul 1867 este ales membru al Societății literare române,
devenită Academia Română.
 OPERE:
TEATRU: PROZĂ:
POEZIE:
• Chirița în Iași sau două fete ș-o • Iașii în 1844
neneacă (1850) • Miorița
•
• Un salon din Iași
• Teatru românesc. Repertoriul dramatic Năluca
• Românii și poezia lor
al d-lui Vasile Alecsandri (1852) • Cucul și turturica • O primblare la munți
• Chirița în provincie (1855) • Balaurul • Borsec
• Chirița în voiagiu (1865) • Erculean • Tovarășul meu de drum
• Chirița în balon (1875) • Blestemul • Malposta
• Inelul și năframa
PASTELURI: DOINE:
• Păunașul codrilor
Doina, Lunca țipă, lunca zbiară
• Serile la Mircești, Sfârșit de toamnă, • Soarele și luna Urâtul, Cântecul răzeșului
Iarna, Gerull, Viscolull, SaniaA,
• Holera Cântecul plugarului, Cântecul călugăruluI
Mezul ierneii, La gura sobeii, Bradul
• Bogatul și săracul Nevasta tâlharului, Copila murind
• Stejarul și cornul
• Călătorul
 Constantin Negruzzi (1808 -
1868)
• A fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă.
• Născut în Trifeştii Vechi (astăzi Hermeziu), este fiul lui Dinu
Negruzzi.
• Şi-a început învăţătura în greaca cu unul din dascălii greci mai
cu renume pe atunci în Iaşi, iar româneşte învăţă singur
dintr-o carte a lui Petru Maior.
• Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său.
• La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i
deşteaptă gustul pentru literatură.
• Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând
astfel viaţa politică, cum făceau toţi fiii de boieri pe atunci.
• În acest timp publică câteva traduceri de poezii şi câteva
nuvele, care făcură mult efect.
• Este ales în 1837, deputat de Iaşi în Obşteasca
 OPERE:
POEZII:
• Reverii (1837)
AMINTIRI DE JUNEȚE:
• Cum am învățat românește • Domnul P. Prunco (1837)
• Zoe • Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) (1857)
• O alergare de cai • Melancolie (1838)
• Au mai pățit-o și alții • Gelozie (1840)
• Toderică
• La Maria (1839)
• Negru pe alb (scrisori de la un prieten)
• Fabulă (1839)
FRAGMENE ISTORICE:
• Ursu și oaspeții săi
• Alexandru Lăpușneanul (1840)
• Lupu și mielu
• Aprodul Purice (1837)
TEATRU:
• Sobieski și românii (1845)
• Cârlanii, vodevil într-un act (1849)
• Regele Poloniei și Domnul Moldaviei (1839)
• Muza de la Burdujăni (1851)
• Cântec vechi (1843)
• Crispin, rival stăpână-său
 Alecu Russo (1819-1859)
• A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic
literar român
• Balada "Mioriţa" a fost culeasă de Alecu Russo, în Munţii
Vrancei, la Soveja, la mijlocul secolului XIX şi prelucrată
de poetul Vasile Alecsandri.
• Memorialist interesant în Amintiri, Alecu Russo s-a făcut
cunoscut mai mult ca polemist împotriva exagerărilor
curentului latinist și ca autor al poemului patriotic
revoluționar Cântarea României
• A participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după
care a luat parte la Marea Adunare Națională
românească de la Blaj 
• Alecu Russo a început să scrie în limba franceză la vârsta
de 20 de ani, dar a publicat numai în limba română
între 1846 și 1856
• Activitatea cea mai importantă a desfășurat-o în
anul 1855 la revista România literară a lui Vasile
Alecsandri. Aici au apărut Cugetările, Amintirile și
poemul Cântarea României.
 OPERE:
• Cântarea României (1850)
• Amintiri
• Iașii și locuitorii lui în 1840
• Palatul lui Duca Vodă
• Decebal și Ștefan cel Mare
• Piatra Teiului
• Stânca Corbului
 Nicolae Bălcescu (1819-1852)
•A fost un istoric, scriitor și revoluționar roman.
•Alături de fratele său mai mic, Barbu, a participat
la Revoluția din 1848.
•Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu,
precum și două surori: Sevasta și Marghioala. Într-un
alt document se mai pomenește și de o altă soră:
Eleni.
•Studiază la Colegiul Sfântul Sava, fiind pasionat de
istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori,
între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.
•Infintează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă
organizație secretă numită Frăția.
•Eeste arestat la 13 septembrie 1848 de
autoritățile Imperiului Otoman, reușește să evadeze și
să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi
de autoritățile habsburgice.
• Moare la Palermo de tuberculoză la vârsta de 33 de
ani.
OPERE:
• Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei şi până acum, 1844
• Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, 1845
• Despre starea socială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri, 1846
• Drepturile românilor către Înalta Poartă, 1848
• Despre împroprietărirea ţăranilor, 1850
• Mersul revoluţiei în istoria românilor, 1850
• Reforma socială a românilor, 1850
• Mişcarea românilor din Ardeal la 1848, 1851
• Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, 1878, publicat postum de Alexandru Odobescu
 Grigore Alexandrescu (1810-
1885)
• A fost un poet și fabulist roman.
• Rămâne orfan și sărac, dar de mic dovedește o inteligență
deosebită și o memorie extraordinară. Învață greaca și
franceza.
• A devenit elev la Colegiul Național „Sfântul Sava” din
București, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Ion
Heliade Rădulescu. Îi uimește pe toți prin talentul său poetic.
• Un timp va locui acasă la Heliade, care-i va publica prima
poezie, Miezul nopții, în Curierul Românesc
• O vreme a fost ofițer, dar a demisiona
• Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului)
este întemnița
• A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al
ziarului Poporul suveran.
• A murit sărac la București în anul 1885.
 POEZII:
OPERE
• Adio. La Târgoviște FABULE:
• Eliza • Catarul ce-si lauda nobilitatea
• Boul și vițelul • Încă o zi • Uleul si gainile
• Lupul moralist
• Bursucul și vulpea • Dervisul si fata
• Mormintele. La Drăgășani • Liseta, rata si gasca
• Câinele soldatului
• Miezul nopții • Dreptatea leului
• Meditație
• Câinele și cățelul• Răzbunarea șoarecilor • Vulpoiul predicator
sau moartea lui Sion • Lupul moralist
• Candela • Corbii și barza • Privighetoarea si paunul
• Cântece de peste • Dreptatea
Olt leului • Magarul rasfatat
• Papagalul si celelalte paseri
• Catîrul cu clopoței • Vulpea, calul si lupul
• Cainele izgonit
• Lebada si puii corbului
 Dimitrie Bolintineanu (1819-
1872)
• a fost un poet român, om politic, diplomat, participant
la Revoluția de la 1848.
• Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine
• Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut
de rude mai avute.
• La 22 de ani, se îndrăgosteşte de o fată de 19 ani pe care
o vede murind. Moartea ei l-a impresionat atât de tare,
încât a aşternut pe hârtie elegia ”O tânără pe patul
morţii”
• Se susține de timpuriu prin slujbe funcționărești.
• Pe la 1855 domnul Grigore Ghica i-a oferit o catedră de
literatură română la Iași.
• I se reeditează câteva dintre biografiile istorice.
• Tipărește culegerea Menadele și volumul de poezii
Plângerile României.
OPERE:
• Apa Bârsei ~ din volumul: Legende Istorice
• Baia
• Bârlad
• Cahul
• Cântec
• Conrad
• Consiliul secret
• Coroba
• Cupa lui Ştefan ~ din volumul: Legende Istorice
• Dochia
• Domnul Mavrogheni ~ din volumul: Legende Istorice
• Edessa
• Elegie
• Esmé
• Fata de la Cozia ~ din volumul: Legende Istorice